Templierii - Partea I - Cina Cea De Taina de Lelia Mihail publicat la 22.11.2008
Cina cea de Taina
Este aproape unanim acceptat faptul ca Leonardo da Vinci a fost un ateu si un rationalist; noi am descoperit cu totul altceva.
Acest lucru nu este surprinzator. Intreaga noastra cultura se bazeaza pe anumite supozitii despre trecut - indeosebi despre crestinism, despre caracterul si aspiratiile fondatorului sau. Dar DACA ACESTE SUPOZITII SUNT ERONATE, atunci concluziile la care am ajuns sunt undeva departe de adevar.
La inceput am crezut ca am gresit undeva. Dar am ajuns intr-un punct in care trebuia sa facem o alegere: ori dadeam publicitatii descoperirile uluitoare, ori sa renuntam la investigatii. Identificand credintele asumate de mii de "eretici" in decursul secolelor,am remarcat ca au la baza principii similare daca nu chiar identice. Initial am crezut ca toate aceste organizatii si-au asumate un statut secret fiindca asa era obiceiul vremii, dar acum intelegem necesitatea de a se feri de ochii autoritatilor laice si bisericesti.
Fresca Cina cea de taina, a lui Leonardo da Vinci este singurul element care s-a pastrat din biserica originala Santa Maria delle Grazzie din Milano, fiind realizata pe UNICUL ZID RAMAS IN PICIOARE dupa bombardamentele aliatilor in Al Doilea Razboi Mondial. Reprezentari ale Ultimei Cine pot fi vazute pretutindeni, cuprinzand intregul spectru al gusturilor artistice, de la sublime pina la ridicol. Unele ne sunt atit de familiare incit nici nu le mai analizam cu adevarat. Asa s-a intamplat cu Cina lui Leonardo si cu mai toata opera sa. ESTE MOMENTUL SA O VEDEM ASA CUM AR FACE-O CINEVA CARE NU A PRIVIT-O NICIODATA, ridicandu-ne de pe ochi valul ideilor preconcepute.
Leonardo era un psiholog excellent, pe care, adesea, il amuza sa picteze imagini evident neortodoxe ca raspuns la comenzi cat se poate de serioase, avind caracter pur religios, STIIND CA OAMENII VAD , de obicei, CEEA CE SE ASTEAPTA SA VADA si, in consecinta, pot privi cu evlavie chiar si cea mai crasa erezie.
Si totusi, Leonardo a sperat, probabil, ca undeva, candva, cineva obiectiv ii va recunoaste mesajul. Ce este asa de important de Leonardo si-a riscat reputatia si chiar viata pentru a introduce aceste simboluri intr-o scena crestina prin excelenta?

Figura centrala este a lui Iisus care priveste contemplativ in jos cu mainile intinse, parca oferind ceva. Nu exista vin iar painea nu e frinta. Deci nu despre "fiangerea trupului si bautul sangelui este vorba".
Alaturi de el este o femeie, oricat am vrea noi sa spunem ca e un tanar. Hainele ei sunt "in oglinda" cu ale lui Iisus. El - rosu cu albastru, ea -albastru cu rosu.
Pozitia lor formeaza un urias M. Cine este aceasta M. asupra careia pandeste o soarta grea de vreme ce o mina apare in dreptul gatului ei cu un gest de amenintare.
Un alt gest amenintator se afla in dreptul chipului lui Iisus. Atmosfera generala pare destul de tensionata desi cei doi se pare ca o ignora.
In partea dreapta, un barbat inalt, cu barba, se apleaca foarte mult pentru a vorbi cu ultimul ucenic de la masa. Prin acest gest se intoarce complet cu spatele la Mantuitor. Acesta este Iuda, care a primit onoarea de a avea chipul pictorului.

1-Bartolomeu, 2- Jacob cel tanar, 3-Andrei, 4- Iuda, 5- Petru, 6- Ioan, 7 -Iisus, 8- Toma, 9 - Iacob cel mare, 10- Filip, 11- Matei, 12 - Iuda Tadeus, 13- Simon Zelotul
A picta Cina cu o cantitate infima de vin pe masa este ca si cum s-ar picta o incoronare din care lipseste coroana: ori autorul a ratat complet esenta ori incearca sa comunice altceva. Pictorul iese in evidenta ca un eretic in toata puterea cuvantului. Ceea ce transpare din aceasta fresca , ca si din alte multe lucrari ale sale, este codul sau secret, care are o relevanta aparte pentru lumea actuala.

Data fiind aceasta personalitate completa, ar fi de asteptat ca ideile sale asupra filozofiei si religiei sa se abata de la curentul obisnuit. Da Vinci nu era un geniu de duzina si chiar daca a fost chiar mai stralucit decit il recunosc cartile de istorie, nu putem sa nu ne intrebam ce cunostinte detinea, astfel incit sa marcheze lumea atit de profound chiar si la cinci secole dupa moartea sa.
Selectie din lucrarea MISTERUL TEMPLIERILOR
de LYNN PICKNET & CLIVE PRINCE,
Bucuresti, editura RAO 2004