Poveste pentru trezit copiii - Partea IV.1 de Octavian Tiganus publicat la 18.05.2007
O biata turma
Toata Creatia spuneam ca functioneaza, la nivel de intreg dar si pe particele - cum este sus asa este si jos - ca o infinitate de perpetuum mobile. Nici un nivel nu primeste din afara sa infuzie energetica, pur si simplu functioneaza doar pe baza locului pe care il ocupa in cadrul Creatiei, ca particica a Ei.
Si, desi planeta noastra se roteste si ea conform aceluiasi principiu in jurul axei, al Soarelui si, odata cu intregul sistem solar, in jurul altui soare central, aici pe planeta lucrurile se schimba. Oare?!
Exista plantele care, zicem noi, se hranesc cu "minerale" din sol si apa.
Personal nu vad ca asa stau lucrurile, deoarece iubesc mult plantele si caut sa le inteleg.
Spuneam ca avem multe plante si toate au fost inmultite de noi. Le udam doar cu apa tinuta sub piramida si aceasta informatie le prieste.
Pâna sa ajunga in ghivece cu pamânt, toate stau numai in apa, pentru a-si face radacini.
Sunt unele care stau luni de zile, apa nu o schimbam ci doar o completam.

Daca ar avea nevoie de saruri minerale, precis din acea apa nu le-ar putea obtine si arata de regula deosebit de bine, acel verde intens, plin de viata.
Apoi vedem ca animalele se hranesc si pare perfect adevarat, dar eu consider ca si ele, ca si noi, se alinta cu acest obicei. Cum a confirmat un experiment cu gaini ouatoare carora li s-a scos din ratie calciul, ele s-au priceput de minune sa "transmute" elementele si sa faca ouale cu aceiasi coaja ca de obicei.
As mai aminti aici faptul ca, din numeroase directii de acum, se afirma ca in Univers nu exista decât un singur element, fapt care ar trebui sa ne dea de gândit, stiind bine ca si noi, prin fisiune, dintr-un element obtinem un altul.
Prima data acest singur element a fost aflat dintr-o comunicare spiritista de niste cercetatori care lucrau foarte sistematic.
Atunci s-a repetat foarte clar "in Univers nu exista decât un singur element".
Teoria superstringurilor mie imi pare a da un raspuns destul de bun acestui gen de intrebari pe care mintea omeneasca si le pune.
In ceea ce ne priveste pe noi, oamenii, istoria pomeneste mai multe "cazuri" de oameni care au renuntat sa se mai hraneasca.
Cel mai celebru a fost al Theresei Neumann, deoarece a fost studiat si mediatizat, dar nu este nici pe departe singurul. Pe baza acestora, in Australia s-au inceput cercetari minutioase initiate de Doamna Jasmuheen, in cadrul unui Institut special creat.

Concluziile la care au ajuns, desi departe de esenta la care ar fi putut sa ajunga, confirma experimental pe 10.000 subiecti din toate colturile lumii ca da, omul nu are nevoie sa se hraneasca, in ciuda postulatelor care s-au tot sustinut.
Cei care au renuntat constient la hrana in buna parte au renuntat si la apa.
Departe de a recomanda cuiva ceva, doresc doar sa atentionez asupra câtorva aspecte.
Primul ar fi acela ca avem tendinta de a considera ca stim multe, in ciuda faptului ca, daca esti atent, constati ca chiar nu stim mare lucru, ca ne aflam in necunoastere parca si mai mult acolo unde este important si unde ne afecteaza evolutia, "viata", cel mai tare parca deloc intâmplator, principalele aspecte pe care nu le intelegem absolut deloc sunt exact cele menite a face din Omniscienta si Omnipotenta care suntem, biete unelte, sclavi, roboti din ce in ce mai uzati si cu miscari haotice.
Ne-au fost "induse" "principii" fara nici o acoperire, gen "munca l-a facut pe om", pe care chiar numai cu bun simt daca le vom analiza vor fi cel putin suspecte. Dar sunt o infinitate.
Si "a avea principii" este tot o mare eroare, deoarece inseamna exact a incerca sa bagi viata in tipare prestabilite, ceea in curgerea vesnica a momentului de acum este chiar o imposibilitate.
Privit de la un nivel mediu de intelegere, in acest mod nu faci altceva decât sa operezi o serie de inchideri de racordari care vor avea traducerea in tablou clinic: deformare si anchiloze ale sistemului osos, nerecuperabile decât dupa constientizare. Aviz "posesorilor" de poliartrite, artroze, etc.
Vrei sa deformezi, te alegi cu deformari. Pare chiar logic, nu credeti?
Atentie inca odata la un aspect: nu voi, esenta care sunteti, faceti aceste neinspirate "alegeri", caci voi dormiti, cea care opereaza este mintea limitata, care, iata, va face sa deveniti efect, experimentând apoi ceea ce voi nu ati ales.
De aici apare si mai mare tensiunea si neintelegerea privind "nedreptatea" ce vi se face. Deveniti si mai "rupti pe dinauntru", mai scindati si dizarmoniile se accentueaza.
Oare vreunul si-ar fi imaginat la 15-18 ani ca va trai asemenea "nefericiri"? La acea vârsta zicem ca ne lipseste compasiunea, adevarul insa este ca atunci parca "simtim" ca ceva prea nu e in regula, ca parca nu compasiune merita toti cei aflati in suferinta, ca parca isi cam merita "soarta"... Vorbind despre cei care acum sunt tineri, ei chiar stiu ca lucrurile cam asa stau.

Multi din ei sunt cu foarte multa "cunoastere" in spirit, nu inteleg absolut deloc "valorile" pe care cei maturi le tot recomanda si in fata carora se cam inchina.
Ei au venit sa ajute Civilizatia Pamânt sa treaca printr-un punct destul de complex si se confrunta cu toate "micimile" cu care maturii ii imboldesc mereu... dormind!
Despre ceea ce pretindem noi a fi hrana se pot scrie volume intregi. Pentru ca nu am de gând decât sa schitez subiectul, voi mai atinge doar câteva idei.
Mai intâi sa amintesc celor care au postit vreodata, ce bine s-au simtit atunci, daca au facut-o din inima si nu simtindu-se "datori sa o faca".
Apoi sa amintesc faptul ca atât noi cât si animalele, atunci când suntem "bolnavi" nu simtim "nevoia" sa mâncam.
Abia dupa ce ne revenim incepem sa avem "pofta de mâncare".
Acest lucru vine sa confirme faptul ca "mâncarea" nu ne ajuta sa devenim sanatosi, altfel am mânca cu atât mai mult cu cât suntem mai bolnavi. Apoi, dupa ce mâncam apare acea stare deosebita de oboseala si lene botezata elegant "siesta".
Atunci organismul incearca sa faca fata noului "bombardament", obosind desigur. Oare multi dintre voi au indraznit sa se prezinte la un examen bine ghiftuiti?
Starea de bine si sanatate, repotentializarea diferitelor functii pe care toti cei ce au trecut la bretarianism au probat-o, este o dovada destul de clara, zic eu, despre ce ne aduce obiceiul de a mânca.
In plus el este si motivatia finala pentru a deveni robi, de teama de a nu muri de foame.
Suprapopularea planetei este o problema in special datorita temerilor ca Mama Gheea nu are cum sa ne hraneasca pe toti si atunci cautam modalitati demne de mintea limitata de a iesi din criza: razboaie, sterilizare mai mult sau mai putin fortata, sida, etc.
Cresterea vibratiei sistemului care suntem este o alta realizare la care se ajunge diminuând hrana, fie prin post fie diminuand cantitatile sau renuntând definitiv. Prin aceasta crestere vibrationala acordarea la frecventele joase specifice bolilor sau altor fenomene amintite devine imposibila, deci e firesc ca starea de sanatate sa se permanentizeze.
Asa se explica si utilitatea regimurilor alimentare in diversele tratamente recomandate,
As mai trage un semnal de alarma, de asta data, pentru cei inca amatori de carne, in alimentatie. Inca circula legenda despre "regimuri alimentare echilibrate", inca nu a devenit clar pentru toata lumea cât de absolut nefiresc si nesanatos este consumul carnii.

De aceea rog pe fiecare sa constientizeze daca considera ca poate fi firesc sa iei o viata pentru a ti-o periclita pe a ta, cu un consum energetic peste aportul pe care ea il aduce de 31%? Faptul ca nu tu ucizi ci doar profiti de dorinta de profit a crescatorului de animale, a macelarului si a intregului lant ce ti-o ofera, motivându-i pentru a-si continua indeletnicirile, nu te face mai putin partas la crima.
Trecând peste aceste "detalii", sa vedem ce obtii: mai intâi un set de informatii straine de alcatuirea corpului tau fizic, programe care nu au cum sa se armonizeze cu "programul arhetipal" al corpului tau fizic.
Apoi, acel animal pâna la momentul mortii tot constientizeaza ceea ce i se intâmpla si fiti siguri ca in carnea aceea sunt si "programe" create de el special destinate omului, cu "recunostiinta" de rigoare.
Putem sa ne amintim si de "proteina ucigasa", daca ne face placere, când "savuram" o friptura, intrebându-ne cine suntem noi si de ce am venit pe planeta aceasta minunata.
Mai in gluma, mai in serios, intre doua "Iarta-mi, Doamne, pacatele", poate ne gasim si secunda necesara pentru a ne trezi.
Sexualitatea este subiectul care chiar trebuie privit si corect inteles de la fiecare nivel de intelegere, daca s-ar putea.
Voi incerca sa o iau de la nivelul de baza.
Aici este foarte important de sesizat ca, ocolindu-l in discutii adevarate, da nastere la o "imagine deformata" in toate directiile, cu grave implicatii atat in evolutia personala cât si in societate.
Ca orice lucru interzis devine excesiv de tentant, in special pentru cei care nu au in nici un fel maturitatea de a-l aborda.
Desigur excesele "cu semn diferit" se datoreaza tocmai gresitei abordari sau lipsei de deschidere a celor care ar trebui s-o manifeste: parinti, educatori.
Asa iau nastere deformatii de variate forme, majoritatea ducând la izolare si senzatii majore de frustrare.
Si in evolutia "maturilor" aspectele neintelese in tinerete se continua sau se repercuteaza neproductiv, uneori toata viata.
Aparent numai, sunt cazuri putine, dar orice terapeut a avut mult prea multe aspecte "conexe" de intâmpinat si e bine sa stim de unde vin.
Aflat la nivelul de cunoastere comun, pentru individ sexualitatea se manifesta ca o "nevoie", la fel ca hrana. Ca si aici, "postul impus din afara sau din minte" produce grave perturbari de ordin emotional, apoi endocrinologic, ducând nu arareori la dezechilibre care se pot manifesta si sub forma fizica (chisturi, noduli, etc.) Un initiat va sti exact cât de important este ca indivizii aflati la acest nivel de intelegere sa aiba o atitudine fireasca si mai degraba simpla cu privire la sex, tocmai deoarece el stie ce se afla in spatele acestei manifestari.

De aceea pedalarea pe termeni ca "pacat, rusine, pudoare excesiva" fac mai mult rau decât bine. Aflat la acest nivel este preferabil ca mentalul sa fie cât mai putin implicat deoarece el nu are competenta de a construi ci mai degraba demoleaza. Fara implicarea mentalului se pot trai momente de transcendenta natural, care vor urca spontan frecventa vibratorie. >br> Implicarea mintii va inhiba acest firesc natural, ratând sansa oricarei transcenderi in planuri superioare de constiinta.
Odata ce omul descopera si niveluri mai inalte de constienta, incepe sa ridice intuitiv vibratia in manifestarea sexualitatii sale. Uneori mintea se interpune, dând nastere la acei oameni "complicati", pe care nu rareori ii intâlnesti. Aceasta complicare deriva dintr-o insuficienta intelegere, dintr-o avalansa de pseudoinformatii grefate pe intuirea faptului ca mai este ceva de inteles.
Multa nefericire aduce dogmatismul la acest capitol al experientei umane, indiferent daca el este de provenienta religioasa sau derivat din carente educationale.
Aceeasi sexualitate va aparea total diferit pentru un yoghin. Pentru acesta sexualitatea este doar un mijloc de transcendere in planuri superioare.
Dar si cunoasterea de la acest nivel este limitata si iluzorie deoarece se face inca identificarea cu corpul, pe de o parte, si se cauta prea mult in zona traditiilor si legendelor, ratându-se importanta adevarului atât de simplu: nu exista decât "acum si aici".
Desigur rezervorul de energie al corpului fizic se afla in sacral si este energia Kundalini, desigur ca si cunoasterea importantei ridicarii acestui "sarpe" poate avea interesul ei, dar se refera la corpul fizic: starea de sanatate a corpului fizic poate fi imbunatatita dupa tehnici ca cele pomenite de Mantak Chia.
Transcenderea in planuri superioare sub influenta acestei foarte puternice energii as asemana-o cu dorinta de a obtine lumina mai multa de la un bec de 6 volti bagându-l la 220 de volti: se va aprinde pentru o fractiune de secunda cu o lumina stralucitoare, care va semnala si arderea lui.
Uneori yoghinii ajung si la astfel de rezultate.
Personal, daca in linistea profunda a unei meditatii ridic doar cu o miscare mica aceasta energie, rezultatul este periculos de puternic: simt forta acestei energii explodând aproape in creier.
Ca atare exacerbarea trairilor pe seama energiei sexuale o consider tot o limita a intelegerii a cine suntem noi cu adevarat.
Ajuns la un nivel de intelegere mai elevat vei constata ca sexualitatea este un mod de a trai la un anumit nivel comuniunea cu un semen al tau, ca ea poate fi imbogatita prin trecerea treptata prin frecventele fiecarei chakre, dar fara a omite nici una din ele, ca Armonia isi poate gasi locul perfect in manifestarea sexualitatii dupa cum sexualitatea isi are locul armonic in Marea Armonie.
Umblând printre semeni ai ocazia sa inregistrezi deformarile corpului fizic in functie de vibratia dominanta la care "functioneaza" fiecare.
Este suficient sa-l privesti si vei sti ce inseamna pentru el mâncarea sau sexul, iubirea sau impunerea vointei prin forta fizica.
Sunt unii dintre noi care avanseaza cu "manipura" precedându-i cu un pas.
Un om cu o constiinta treaza nu va prezenta niciodata astfel de aspecte.
Curgerea libera a energiilor prin corpul fizic face din acesta un corp macar relativ armonios, si spun aceasta deoarece arareori ne "trezim" de tineri si deci, majoritatea avem de recuperat tare ale evolutiei noastre prin acest plan dobândite inainte de trezire.
Dar, având in vedere ca in trezire sunt implicate in special frecventele ridicate ale ultimelor doua chakre este evident ca tarele nu pot fi la nivelul chakrelor inferioare.
O evolutie in oarecare acord cu timpul pe care il traim ar corespunde unei dominante cel putin la nivel de iubire impartasita. Desigur ar fi preferabil sa ne aflam dincolo de supraconstienta ca frecventa, dar eu cunosc putine "cazuri"...
Vedeti acum ce usor se poate opera o "cernere"? Cât de putin putem ascunde!?
Daca vad nivelul tau vibrator pot spune ca stiu tot despre tine, stiu cum va decurge o conversatie, stiu ce sanse ai sa ma auzi, sa ma asculti, sa ma intelegi sau sa ma urmezi.
In general stiu "ce sanse iti acorzi". Stiu ce viata duci, cum te intelegi cu semenii, cu partenerul de viata.
Iar daca imi vei cere sa fiu blând cu tine s-ar putea sa nu pot, caci nu stiu sa mint, nu am de ce sa o fac iar daca as fi fost blând cu mine insumi, acum ne plângeam de mila unul altuia.
Eu insa am facut alte alegeri.
Dar stai linistit ca ceea ce eu vad nu este atât de clar pentru semenii tai.
Eu pot vedea ceea ce ei nu pot deoarece eu stiu ca nu am ce judeca in timp ce ei ar face-o.
Mai mult, eu stiu totul despre tine si te inteleg, in timp ce tu nu poti sti nimic despre mine dar stiu sigur ca ma judeci si chiar nu sper sa scap necondamnat.
Vei gasi precis ceva sa contesti la mine, deoarece interesul mintii tale limitate este acela de a ma combate si desfiinta cumva. Pentru ea, eu nu am dreptul sa exist.
Aceasta este calea care L-a dus pe Iisus pe cruce si este de o logica perfect omeneasca si repetabila la orice pas.
Amuzant este ca frica tot tie iti va fi.
Iubirea se citeste de la mare distanta pe fizicul nostru. Ca si opusul ei, fricile.
Am crede ca notiunea opusa fricii este curajul dar nu este deloc asa.
Curajul este doar un grad diferit de frica.
In cunoasterea elementara cred ca este notiunea cea mai ambigua, deoarece a primit o infinitate de sensuri, de valente.
Daca cineva indrazneste sa spuna "te iubesc" poate spera doar ca, contextul sa lamureasca despre ce "iubire" e vorba.
Multi nu-l mai rostesc considerându-l golit de continut, altii chiar nu mai stiu daca chiar mai poate insemna ceva.
Pentru ca foarte multi nu mai au acest "sentiment".
Dar iubirea nu sentiment ar trebui sa fie, ci stare. De iubire nu "ai nevoie" pentru ca "esti iubire".
Iubirea nu se cere ci se ofera, fara sa astepti ceva in schimb.
Câta vreme acestea nu sunt adevarurile tale fundamentale, chiar "ai o problema"... care va genera multe dificultati la nivelul experientelor tale de viata.
Daca vom urca,ca nivel de intelegere, vom percepe iubirea, ca de altfel multe alte notiuni, din ce in ce mai "aerat", mai putin incarcata de "poveri" care nu prea aveau ce cauta acolo. In acest fel aria ei de cuprindere se va tot largi.

In cadrul Creatiei iubirea este liantul, este substanta din care s-au nascut si leaga toate elementele intre ele, este ceea ce face ca Totul sa fie un intreg. Este Energia Universala, este Prana, Qi sau Chi sau câte alte denumiri i s-au mai dat.
Daca va imaginati o oala de ciorba si va puteti vedea ca una din bucatelele de morcov, Iubirea este zeama. In ea plutim, ea ne contine si suntem plini de ea.
Suntem una cu ea. Fara ea ne-am usca, nu am mai fi ceea ce suntem, probabil nu am fi.
Prea ne-am obisnuit sa fim sobri si gravi. Nimic nu-mi stârneste pofta de râs mai mult decât o persoana sobra.
Genul acela plin de importanta, care, daca a atarnat o cravata uita cum sforaie noaptea sau crede ca ma poate face sa cred ca el si doarme cu cravata la gât. Si uita ca si el ca si mine fredonam o melodie in baie sau multe altele asemenea.
De ce alegem oare sa tot jucam un joc stupid, in care ar trebui chipurile sa ne lasam impresionati de te miri ce poze ar vrea unul sau altul sa ia.
Chiar si stupidul apelativ "Dumneavoastra", unde ar trebui sa-si gaseasca locul? Ce ar putea insemna mai exact "Domnia Voastra"?
Când ridici ochii in Sus si il rogi pe Dumnezeu nu spui Dumneavoastra Domnule Dumnezeu, spui simplu Ajuta-ma Doamne, pe mine, pacatosul Tau.
Tare iubesc o normalitate care tare mi-ar placea sa fie sau sa vina.
Suntem IUBIRE, dragi semeni ai mei, nu poze vechi si ingalbenite ale unui album cu filele arse de vreme.
S-ar presupune ca suntem vii in vesnica curgere a momentului de Acum.
Haideti sa fim cu adevarat vii si adevarati oameni, constienti daca am putea alege, cu adevarata responsabilitate nu maimutareli pretentioase si pretioase, hilare.
Sa invatam mai intâi sa avem intelegere fata de noi insine, sa fim blânzi si buni, apoi sa "ne iubim" in sensul armoniei, sa incepem sa simtim cum fiecare celula vrea sa simta iubire pentru ca apoi sa fie iubire si armonie si sa le radieze in jurul lor.
Traind in pace interioara vom deveni fiecare un centru de pace, armonie si iubire care vor radia toate din noi si vor crea in jurul nostru "realitati" rezonante.
Desi mintea limitata nu prea vrea sa inteleaga, Creatia asa functioneaza. Ca exemplu, acum un minut fetita mea de un an si trei luni a apasat butonul de alimentare al calculatorului la care scriu aceste rânduri.
Nu prea am obiceiul sa salvez si imi parea rau ca se vor pierde niste idei... Am certat-o putin, se uita gales la mine stiind ca a facut o pozna si apoi am repornit calculatorul, asteptându-ma la rutina obisnuita: scanarea hard "C", apoi "D", cu pierderea de timp si de informatie firesti in astfel de situatii.
Ca niciodata calculatorul a pornit exact cu Quark-ul deschis pe documentul si pagina la care lucram. Nu am pierdut nici o virgula.
Intre noi si calculator va spuneam ca sunt statutate relatii deosebite. Este prietenul nostru si ne serveste mult peste disponibilitatile din dotare. El este o expresie a unui ansamblu de armonii in care ne incadram si care ne recunosc facând parte constient din ele.
Pentru asta trebuie mai intâi sa stii cine esti tu cu adevarat.
O frecventa superioara frecventei Iubirii este cea corespunzând IUBIRII IMPARTASITE.

Va spuneam mai sus câte nivele de intelegere poate avea iubirea si ca ea "se aereaza" odata cu ridicarea nivelului vibratoriu al sistemului care suntem.
Aflata intre frecventa iubirii si cea a supraconstientei, aceasta vibratie corespunde unui nivel de constienta mai ridicat in care, pricepând mai bine cum "noi una suntem", simtim nevoia de comunicare, de comuniune cu semenii si restul Creatiei.
Este o evolutie spre deschidere in afara noastra, pentru care acum suntem deja pregatiti.
Aceasta deschidere va crea conditiile de atentie necesare urmatorului "popas vibratoriu", cel al SUPRACONSTIENTEI.
De acum putem considera ca am strabatut un drum suficient de lung, pe care deja il percepem la justa lui valoare.
Stim deja cât de necesare ne-au fost poticnelile, vedem ca a fost frumos tot drumul si ii percepem deopotriva caracteristicile individuale ca si pe cele comune, vedem clar ca nimic nu a fost intâmplator si multumim pentru ajutorul primit la tot pasul, chiar daca "genul de ajutor" poate nu ne-a convenit la momentul respectiv.
Incepem sa percepem tot mai mult existenta unei "logici" superioare, care nu incape in limitele mintii dar incepem sa convingem mintea limitata sa se deschida mai mult pentru a putea "procesa" date ale nelimitarii.
Starea de atentie a devenit un instrument uzual de lucru, care te face sa intelegi ca cele cinci simturi sunt mici si neinsemnate fata de tot ceea ce poti receptiona "altfel".
Incepi sa te detasezi din ce in ce mai mult de ceea ce este lipsit de semnificatie conform acelei Logici Superioare, chiar daca aparent iti produce disconfort aici, in planul acesta dens.
Daca ai in preajma pe cineva care te intelege cu adevarat, parte din detaliile nesemnificative vor ramâne in sarcina acestuia.
De asemeni iti devin deosebit de clare toate injustetile si dizarmoniile produse de om, vezi cu claritate motivatiile din spatele tuturor acestor fenomene.
Aceasta perioada dureaza ceva mai mult deoarece aici ai de reevaluat fiecare element al planului dens pentru a vedea care ii este locul intr-o scara reala a valorilor, in ce masura ceea ce stiai despre el, cu alte cuvinte ceea ce ti s-a spus ca ar fi adevarat referitor la el, chiar se confirma.
La inceput nu sesizezi ca prapastia este deosebit de mare dar, dupa ce câteva zeci de aspecte din cele cotate ca "mai importante" constati ca nu se verifica, incepi sa intuiesti dimensiunile a ceea ce ai de repus in ordine.
Pe toata etapa, vibratia ta nu ramâne aceeasi, ea creste permanent si poate ca chiar durata necesara "te protejeaza" sa nu "te arzi".
Prin aceasta eu inteleg pericolul real ca mintea limitata sa cedeze, sa nu faca fata solicitarilor.
Pentru ca, daca iei banalul "imbraca-te sa nu racesti" spus de mama de când erai gâgâlice si il verifici, vei constata ca si el este fals.
Vei constata ca protectia termica este asigurata de aura energetica a corpului si ca este absolut suficient sa pui doar chilotul sau sosetele pentru a distruge acest fragil echilibru termic, dupa care, cu fiecare articol pus, protectia aurica scade si mai cald nu iti este.
Si, pentru ca tot te-ai apropiat de senzatii termice mai ai ocazia sa constati si ca nu exista un "obiectiv" in a le aprecia: constati ca vara la 21-23 de grade, in maieu fiind, actionezi ventilatorul iar iarna, in acelasi interval termic, peste pulover mai esti tentat sa pui unul, sau apuci sa observi ca bei cafeaua sau manânci ciorba la peste 85-90 grade iar daca o versi pe tine precis te oparesti.
Constati cât de ilogic este ca o mucoasa sa fie mult mai rezistenta termic decât oricare alta zona tegumentara, facându-ti chiar placere contactul.
Nu este simplu pentru mintea limitata sa treaca cu constatarile mereu la antipod fata de cele invatate.
A fost doar cel mai banal exemplu.
Menirea lui era sa arate cât de departe suntem de a ne cunoaste, apoi de a cunoaste si intelege cu adevarat ceva.
Când ajungi insa in zona subtilului sau al traditiilor sau al moralei sau al credintei si vezi ca totul a fost facut varza, ca mai nimic nu sta asa cum credeai pâna atunci, esti tentat sa te ingrozesti.
Noroc ca, la acest nivel vibratoriu nu iti mai este atât de la indemâna "a te ingrozi".
Dupa ce ai facut fata cu succes acestei faze a "descoperirilor uluitoare" acoperind absolut toate domeniile si majoritatea termenilor din dictionar, cresterea frecventei te duce catre cel de-al saptelea nivel vibratoriu, mai greu de definit cu un singur cuvant pentru simplul motiv ca aici, prin cresteri permanente de frecventa, strabati o infinitate de stadii, ducând catre"REVELAREA SINELUI" sau "CONSTIINTA DEPLINA" sau "EU SUNT".
In etapele pe care le ai de trecut mai ai ocazia inca odata sa vezi ca, examinându-le cu atentie iar, o serie de valori acceptate sau redefinite anterior sunt o gluma si dispar sau ca iar capata un sens inversat.
Unul din acesti termeni este "liberul arbitru" care, de-a lungul drumului tau constati ca dispare si apoi reapare pe o alta treapta de intelegere, pentru a disparea iar.
Acum "legatura ta cu Divinul" capata materialitate dar constati cu surprindere ca, la nivelul vibrator cel mai inalt "Divinul" din acceptiunea ta nu este de gasit, in schimb gasesti "Lumina Necreata" sau altfel spus, un ocean de energie lipsit de orice informatie care sa o structureze, material din belsug pentru a "crea", daca o doresti.
Numai ca, asa cum spuneam anterior, ajuns la acest nivel vibrator constati ca nu ai ce sa mai creezi, ca totul a fost creat ba ca chiar sunt prea multe.
Si esti calm, linistit, atât de linistit ca te topesti si tu in a nu mai fi.
Pentru mine au fost doar secunde, cel putin asa cred.
Apoi m-am intors refacând drumul si constatând cum a fost structurata Creatia. Parca abia la intoarcere totul a devenit clar.
"La inceput a fost cuvântul" chiar semnifica primordialitatea informatiei in raport cu orice altceva.
Pe masura ce cobori, Creatia se tot diversifica, de la general se ajunge la particular, se tot nasc atribute definind categorii si astfel acest plan dens este chiar deosebit de dens in tot felul de "aspecte", toate evident facând parte si fiind pe deplin racordate cu restul Creatiei.
La aceste nivele ale vibratiei dispar orice frici si majoritatea senzatiilor.
Auzul prezinta in schimb o oarecare hiperacuzie iar vazul isi largeste spectrul putin.
Se accentueaza alt gen de senzatii care iti dau un sentiment de multiplu racordat. Acest gen de senzatii capata materialitate din ce in ce mai puternica, facându-te parca sa simti in alt fel o multime de aspecte pe care nu erai obisnuit sa le "cunosti".
Este destul de greu de explicat in cuvinte.
Acel "stiu" apare de nu stiu unde si chiar stii ca stii lucruri altfel de nestiut.
Nu este doar o senzatie, este o certitudine care nu poate fi verificata de mintea limitata si care "este doar si atât".
Acest stiu acopera o arie vasta de fenomene si aspecte si mai are o caracteristica: nu iti mai afecteaza cumva alegerile si deci nu te implica nicicum.
Stii si esti doar martor a ceea ce stii, nu simti nici o motivatie sa actionezi sau reactionezi in consecinta.
Despre corpul fizic as mai insista ca nu trebuie uitat ca el nu poate fi, sub nici o forma, cauza.

El este in intregime efect si este firesc sa fie asa.
Este o structura "materiala" deci densa, format din elementele acestui plan vibrator conform unui "pachet informational arhetipal", peste care permanent vin si se aseaza alte "programe", din mediul vibrator unde el evolueaza.
Calitatea acestor programe este cea care, inlocuind partial programul initial ideal, distruge nelimitarea lui si o reduce permanent prin diverse mijloace, pe care voi cauta sa le mai explic o data.
Este necesar sa o fac pentru cei ce chiar isi doresc sa se "trezeasca" si sa readuca elementele- program din "pachetul initial", ele existând toate, in arhiva din folderul Gigel.

Daca vom considera planul acesta ca fiind "paharul Berzelius" in care exista "solutia de cristalizare", un cristal-samânta introdus aici va actiona ca un pachet de informatii, care va cataliza procesul de cristalizare, si va constitui o "retea de sprijin" pentru ulterioara retea cristalina.
Elementele "solutiei" sunt din belsug si "programul" stie cum sa si le apropie si structureze.
Spuneam mai la inceput despre rolul fricilor "apartinatorilor", ca sa ma exprim asa. Acestia proiecteaza permanent asupra fragilei structuri in curs de formare temerile lor legate exact de programul in curs de desfasurare, "evolutia copilului".
Nu are greutatea normata, inaltimea, culoarea pielii, parca prezinta nu stiu ce insuficienta sau suflu... este cracanat... si toate astea nu mai contenesc.
Doctorul consultat il trimite la un "specialist" impreuna cu temerile lui adaugate la cele ale parintilor, deja impachetat solid in informatie perturbatoare.
Acesta chiar are deja sanse sa gaseasca nereguli deja formate si, de teama sa nu se agraveze, va indica niste masuri terapeutice preventive, de regula.
Deci, a adaugat si el o mica linie de program.
Parintii, vazând "catastrofa" deja ca deh, specialistul a inclinat si el sa creada ca... proiecteaza frici amplificate de acum.
Alte programe cu menirea de a taia firestile racordari energetice si inlocui liniile programului initial, evident gresite (oare Armonia Universala poate da gres?), cu unele rezultate din indolenta noastra.
Noi spunem ca este poate o tara genetica, ca poate bunica dinspre mama o fi avut nu stiu ce anume, pentru ca nu vedem nimic dincolo de materialitate, deci cauzele nu pot fi decât tot aici, in material.
Si, nu o data, preferam sa dam din umeri si sa spunem ca nu intelegem nimic decât sa ne amintim ceea ce, de fapt stim, chiar si din umilele noastre tehnologii.