Razboiul secret al sionistilor cu românii - Partea VI de Cornel-Dan Niculae publicat la 03.09.2008
B’NAI B’RITH (Fiii Legamântului), lumea si România
     În scopul realizarii concrete a miticei promisiuni facute evreilor (ca sunt "Poporul Ales" peste popoare) de catre Iehova prin metafizicul Legamânt sau Alianta, "legamânt" pe care noi, crestinii, îl numim generic si Vechiul Testament, evreii sionisti s-au organizat în societati mondiale secrete de tip masonic ermetic si cu caracter oligarhic.
     Dintre aceste organizatii secrete evreiesti, cea mai puternica a fost si este B'nai B'rith International (sau Uniunea Lojilor B'nai B'rith), înfiintata de 12 evrei sionisti la New York (SUA), în 13 octombrie 1843, si structurata ca loja masonica.
În prezent, B'nai B'rith International îsi are sediul central la Washington D.C. (1640, Rhode Island Avenue-NW, în umbra Casei Albe, cu care are legaturi privilegiate, oricare ar fi presedintele) si numara în Statele Unite si în alte 47 de tari mai mult de 600.000 de membri, exclusiv israeliti (evrei).
B'nai B'rith (Fiii Aliantei sau Fiii Legamântului) a fost si mai este implicata în toate actiunile secrete din lume pentru crearea unei oligarhii mondiale, a unui guvern mondial unic, care sa fie din start confiscat în mod ocult de catre evrei, prin pretinsul drept sacru de "popor ales de Dumnezeu".

     Înca de la înfiintare, B'nai B'rith si-a afirmat idealul programatic ca fiind acela de "unire a Israelitilor în munca de promovare a înaltelor lor interese si acelea ale umanitatii".
Care ar putea fi însa interesele "umanitatii" din punctul de vedere al unor nationalisti evrei (sionisti), decât acela de a afirma si confirma în practica dreptul metafizic al Israelitilor de "popor ales"? Cele 99 de grade de initiere ale B'Nai B'rith sunt în realitate triplarea celor 33 de grade ale ritului masonic cel mai consacrat în lume, cel mai important si cel mai cunoscut, Ritul Scotian Antic si Acceptat, cunoscut vulgar si ca "masoneria americana".
Cu toate acestea organizatia evreiasca nu si-a declarat aproape niciodata public caracterul ocult sau masonic.
     SIONISMUL si COMUNISMUL.
     În prezent, a fost extrem de mediatizata situatia ca aparitia comunismului a fost strâns legata de evreul Karl Marx (pe numele sau real, evreiesc, Mordechai), autor al primului Manifest Comunist, care în actiunile sale a fost determinat de faptul ca era membru al lojei masonice israelite, Alianta Dreptilor, filiala a puternicei B'nai B'rith.
Focar de conspiratie si nucleu în care se framântau ideile cele mai îndraznete venite de la centrul lojilor B'nai B'rith, Alianta Dreptilor propovaduia mai ales în Germania, rasturnarea totala a civilizatiei crestine, neltind pentru comunizarea averilor si fluturând în fata proletariatului european, spectrul unei dictaturi în care ei, muncitorii, ar fi domnit peste averile burgheziei.

     Spre deosebire de celelalte scrieri ale lui Marx, nimic economic în Manifestul Comunist, nimic social.
Desi în prefata celei de a doua editii a Manifestului Comunist (Londra 1872), Marx si Engels recunosc în ceea ce priveste documentul publicat, ca au fost însarcinati cu redactarea si publicarea unui program teoretic si practic al comunismului de catre societatea secreta numita Liga Comunistilor, din scrierile autorilor socialisti si comunisti din epoca, rezulta ca Liga Comunistilor nu era decât o alta firma pentru Alianta Dreptilor, si pe cale de consecinta principiile «Manifestului Comunist», înainte de a apare de sub condeiul lui Marx fusesera deja elaborate la Hamburg, unde îsi avea sediul Supremul Consiliu Patriarhal al Lojilor B'nai B'rith.
Alianta Dreptilor a mai înfiintat la Londra, în 1864, Internationala I Comunista sub conducerea lui Karl Marx, având drept program Manifestul Comunist.
Odata comunismul instalat în lume, acesta, dupa câteva zeci de ani, a scapat din mâna evreilor sionisti, cel mai celebru caz fiind tradarea lui Stalin
De aceea, la un moment dat, comunismul a trebuit distrus, în acest scop, în Rusia (Uniunea Sovietica) fiind folositi ca marionete manipulate Gorbaciov si Eltîn.
Strategia mondiala sionista a fost schimbata cu ceea ce cunoastem acum ca fenomen de globalizare economica mondiala
     IUDEO-MASONERIA.
     Tendinta evreilor sionisti de la B'nai B'rith a fost permanent aceea de a subordona sau acapara în folosul neamului Israelitilor tot ceea ce are valoare si eficienta în directia actiunii discrete sau secrete, a controlului societatii umane.
Asa s-a întâmplat cu masoneria (sau francmasoneria), a carei organizare a fost subordonata direct si total ritului B'nai B'rith înca din anul 1874.
Era desavârsirea operei evreilor khazari, a caror prezenta în Europa a determinat o puternica influenta cu elemente iudaice, kabbalistice asupra ocultismului modern, ca si asupra riturilor si doctrinelor lojilor masonice.

     Chiar si precursorii primelor loji masonice aparute la 1717 în Anglia, Rosacrucienii (Rose-Croix), ale caror carti, precum Fama Fraternitatis, au fost publicate la 1614, se revendica de la traditia oculta evreiasca, Kabballah, mai exact din lucrarea De arte cabalistica a lui J. Reuchlin (1455-1522).
Chiar si denumirea de "mason" (constructor, zidar - engleza) face o trimitere expresa la traditiile evreiesti, deoarece deriva din legenda arhitectului-constructor Hiram, cel care a construit Templul evreiesc al lui Solomon, motiv al Sionului.
Toate simbolurile masonice sunt legate de meseria constructorilor, precum echerul si compasul, iar divinitatea este conceputa ca Mare Arhitect.
Masonii nu numara anii de la nasterea lui Iisus Hristos, precum crestinii în mijlocul carora traiesc, ci se afla în acelasi an cu poporul evreu.
Iata declaratia din 1905, strict autentica, a unui fancmason, Jean Bidegain, în fata lojei masonice a Marelui Orient al Frantei: "Evreii, atât de remarcabili prin instinctul lor de dominatie si prin stiinta lor de a guverna, au creat Franc-Masoneria ca sa înroleze într-însa oameni care, neapartinând neamului lor se angajeaza totusi sa-i ajute în faptele lor, sa colaboreze cu ei la stabilirea domniei lui Israel printre oameni".
Chiar daca aceasta parere ni se poate pare exagerata, ea totusi surprinde o realitate incontestabila: evreii au contribuit si la aparitia masoneriei, si la fundamentarea doctrinei, si la idealurile programatice ale acesteia.
Dar cum a preluat efectiv B'nai B'rith-ul, în veacul 19, conducerea masoneriei? Raspunsul este simplu: prin ceea ce bancherii evrei experimentasera si învatasera de sute de ani asupra modului de control al lumii, banii.

     La 20 septembrie 1870 Mazzini (Mare Maestru al ritului scotian european) si Albert Pike (Maestru Suprem al ritului scotian) au înfiintat în total secret Loja Înaltei Francmasone fii Universale, menita a conduce prin influenta sa întreaga masonerie universala, Pike devenind Suveranul Pontif al Masoneriei Universale, iar Mazzini Suveran Sef de Actiune Politica. Sediile noii loji masonice, numite Directorii Centrale au fost stabilite în numar de patru: la Washington (pentru America de Nord), la Montevideo (pentru America de Sud), la Napoli (pentru Europa) si la Calcutta (pentru Asia-Oceania).
Sediul central (Suveran Directoriu Administrativ) s-a stabilit mai târziu la Berlin.
Foarte repede,Înalta Francmasonerie Universala, respectiv Albert Pike, a reusit sa controleze aproape întreaga masonerie mondiala prin aceea ca a recrutat (afiliat) în secret membrii celorlalte loji masonice pentru a le putea conduce astfel.
Pasul urmator a constat în acea ca, Consiliul Suprem al Lojilor B'nai B'rith, cu sediul la Hamburg, încheie cu Suveranul Pontif al Masoneriei Universale, Albert Pike, un "Act de Concordat" (Conventie) prin care evreii aduceau sume imense masoneriei:
«ACT DE CONCORDAT, între subsemnatii: Pe de o parte, Prea Ilustrul, Prea Puternicul si Prea Divin Luminatul Frate Limmud Ensoph (Albert Pike), Mare Maestru Pastrator al Palladului Sfânt, Suveran Pontif al Francmasoneriei Universale, în calitate de sef suprem al ordinului, însa dupa ce a avut asentimentul unanim al Serenissimului Mare Colegiu al Masonilor Emeriti; Pe de alta parte, Prea Ilustrul, Curajosul si Perfectul Frate Nathanael-Kelup-Abiackaz (Armand Levy) Locotenent Mare Asistent si Suveran Delegat al Marelui Directoriu Central din Neapole, Membru de onoare ad vitam al Sublimului Consistoriu Federal de B'nai B'rith din Germania, în calitate de mandatar general, atât al acestui Consistoriu, cât si al acelora din America si din Anglia, Federatiunile B'nai B'rith dându-i depline puteri, aceste puteri fiind examinate si recunoscute.

     S-a stabilit un acord definitiv, în numele înaltei Masonerii a Perfectei Initieri, Sfântul nume al Divinului Nostru Stapân invocat, tinându-se seama de propunerile dintr-o parte si din alta, prin prezentul act de concordat, dupa cum urmeaza:
- Supremul Directori» al Francmasoneriei Universale va recunoaste Lojile Israelite asa cum exista acum, în principalele tari;
- Se va constitui o Confederatie Generala a lojilor iudaice, în care vor fuziona Atelierele americane, engleze si germane, adepte ale ritului B'nai B'rith;
- Sediul central al Confederatiei, va fi stabilit la Hamburg, iar Autoritatea Suverana va lua titlul de "Suveran Consiliu Patriarhal";
- Lojile Israelite îsi vor pastra autonomia si nu vor depinde decât de "Suveranul Consiliu Patriarhal" din Hamburg;
- Pentru a fi membru al acestor loji, nu este necesar a face parte dintr-un [alt] rit masonic oficial;
- Secretul existentei Confederatiei va trebui sa fie riguros pastrat de membrii înaltei Masonerii Universale, carora Supremul Directoriu Dogmatic va crede util a li-l face cunoscut;
- "Suveranul Consiliu Patriarhal" din Hamburg, va trimite direct Supremului Directoriu Dogmatic o contributie de 10% din cotizatiile personale ale membrilor Lojilor Israelite, sau un sfert din sumele centralizate la Hamburg, în folosul propagandei generale a Confederatiei, fara ca tezaurul din Charleston sa poata stabili vreodata un impozit suplimentar asupra drepturilor de initiere;
- Ritualurile Confederatiei vor fi redactate de catre o comisie numita din sânul Lojilor Israelie nr.1 din New York si supus examinarii Suveranului Consiliu Patriarhal, ales prin delegatiile Lojilor Israelite acum existente; Ritualurile nu vor fi definitive decât dupa aprobarea lor de catre Supremul Directoriu dogmatic; [...]
- Nici un frate mason din riturile oficiale, ce nu este israelit, nu va putea pretinde intrarea într-o Loja Israelita, oricare ar fi gradul sau.
Dar Magii Alesi gr.3 al Ritului Suprem, apartinând unuia din Perfectele Triunghiuri ale aceluiasi oras, vor avea acces de drept ca vizitatori în Loja Israelita. Numarul vizitelor lor nu va putea fi limitat...
La "Suveranul Consiliu Patriarhal" oricare Mag Ales si oricare Maestra Templiera Suverana vor putea intra ca vizitatori, nu de drept, ci ca oaspeti, în urma unei cereri adresate Suveranului Patriarh.
Semnat la Supremul Orient din Charleston sub ochiul Prea Puternicului Divin Stapân, I-a zi a lunii Thischri (a 12-a zi a lunii a 7-a), anul 874 al Adevaratei Lumini (12 Septembrie 1874).»
     Armand Levy, evreu francez care a semnat în numele B'nai B'rith "Concordatul" cu Masoneria Universala, nu a facut decât sa releve masonilor o realitate deja existenta, organizarea unei structuri (loji, ateliere) de tip masonic a israelitilor, sub obedienta B'nai B'rith, el fiind deja din 1860 membru al Aliantei Israelite, cea care a facut o puternica presiune internationala, la 1878, împotriva recunoasterii independentei României.
Odata Pactul încheiat, Consiliul Lojilor B'nai B'rith a avut cale libera în a-si aservi masoneria, conform unor actiuni de o rigurozitate diabolica
1. Prima actiune a fost înfiintarea unui Suveran Directoriu Administrativ, cu sediul la Berlin, mutat ulterior în Elvetia, care centraliza imensele fonduri ale masoneriei.
2. Urmatorul pas a constat în numirea ca trezorier a evreului Bleichroeder, om apartinând lojilor israelite.
3. La 2 Aprilie 1891, Marele Pontif al înaltei Masonerii Universale, Albert Pike, a încetat din viata.
B'nai B'rith a stiut sa foloseasca aceasta împrejurare pentru a transfera sediul suprem de la Charleston la Roma, si pentru a-l sustine la aceasta functie pe evreul Adriano Lemni. Unul dintre marile avantaje conferite de titlul de Mare Pontif (sef suprem) pe care îl detinuse Albert Pike, este acela ca detinatorul functiei nu este obligat sa justifice fata de casieria centrala decât un sfert din fondurile ce i-au fost puse la dispozitie.

     În acel timp, Lemni era Comandor al Ritului Scotian si al Înaltei Masonerii pentru Europa, ca si membru al B'nai B'rith. Cincizeci de mii de masoni, majoritatea recrutati de lojile israelite, au impus de la nivelul lojilor în care activau, convocarea Serenisimului Mare Colegiu (un congres) la Roma, pentru a se discuta alegerea unui nou Mare Pontif, în locul lui Georges Mackey, care îi succedase la functie lui Albert Pike. Pentru organizarea Marelui Colegiu (Congres), Lemni a închiriat Palatul Borghese din Roma, construit de papa Paul al V-lea.
Fondurile puse la dispozitie de B'nai B'rith si-au spus cuvântul, în urma agitatelor alegeri, Serenisimul Mare Colegiu al Masonilor Eremiti si-a mutat sediul suprem de la Charleston la Roma, iar Adriano Lemni, evreu italian, a fost ales Mare Pontif.
De la acea data, sionismul evreu a pus mâna efectiv pe conducerea forurilor masonice, pe care oricum le influentase si controlase si anterior. Aceasta situatie a facut ca de atunci, mai multi autori sa defineasca fenomenul conspirativ mondial cu numele generic de "iudeo-masonerie".

     George L. Packard, în lucrarea Cine conduce America? arata ca puterea masoneriei americane traditionale - considerata mostenitoarea Constitutiilor lui Anderson - este întarita de influenta enorma a Ordinului (masonic) International B'nai B'rith.
Asemenea celorlalte formatiuni masonice anglo-saxone, ea se prezinta drept o organizatie filantropica, dar participa în taina la viata politica. De ea sunt legati mai multi senatori si deputati, fie ca membri, fie ca simpatizanti.
Se stiu putine lucruri despre organizarea B'nai B'rith, pentru ca este o asociatie înca si mai discreta decât masoneriile clasice, iar "renegatii" apar doar în cazuri exceptionale.
Principal sustinator al Israelului în Statele Unite ale Americii, B'nai B'rith-ul conduce cea mai mare parte dintre organizatiile si miscarile sioniste care actioneaza pe teritoriul S.U.A în asa mare masura încât putem considera ca centrul mondial al deciziei sioniste se gaseste la New York.
Acest lucru explica în parte diferentele notabile care exista uneori între guvernul israelian si marile organizatii sioniste americane. Colectori de fonduri si sustinatori ai pretentiilor financiare ale statului Israel - aflat în permanent deficit bugetar în ciuda sumelor fabuloase varsate de Germania cu titlu de despagubiri - marile organizatii evreiesti americane impun, cel mai adesea punctul lor de vedere în politica interna a statului Israel.
Daca într-o zi problema palestiniana ar fi, în sfârsit, reglata, acest lucru s-ar întâmpla din cauza intereselor grupurilor de presiune sioniste din Statele Unite ale Americii, precum B'nai B'rith si aliatii sai.
Dar se pare ca pâna acum nu s-a dat nici o indicatie Israelului sa elibereze teritoriile palestiniene ocupate de un sfert de secol.
Ca si pentru francmasoneria traditionala, puterea B'nai B'rith rezida în reteaua de asociatii, grupuri si cercuri, ai caror conducatori si animatori sunt afiliati lojelor, dar publicatiile israelite din Statele Unite ale Americii sunt foarte discrete în ceea ce priveste activitatea B'nai B'rith. Pe ici, pe colo, câteva articolase strecurate în presa sau unele comunicate oficiale difuzate de mass-media ne confirma ca B'nai B'rith poseda agenti infiltrati în înalta conducere a American Jewish Committee, American Jewish Congress, Conferinta presedintilor principalelor organizatii evreiesti americane si World Jewish Congress, care controleaza la rândul lor cea mai mare parte dintre organizatiile evreiesti sau sioniste americane.
     Asa cum se arata în capitolul România, Tinta Sionista, apropierea României de pactul militar Nord Atlantic a avut loc în împrejurarile masonice a aparitiei prealabile a Lojilor Bazelor NATO la Bucuresti.
"Masonii români afirma ca au intrat în lojile masonice ale bazelor NATO, înca din 1993!", scria presa romaneasca în februarie 1997. Stirea aparuse si în 1993: "Una din Lojile Bazelor NATO si Supremul Consiliu Mama al Jurisdictiei de Sud al S.U.A., în 7 mai 1993 si-au trimis mai multi reprezentanti în România, la Bucuresti". Acestia erau Fred Klienknecht, "Suveranul Mare Comandor al Lumii", si adjunctul sau, evreul Arnold Hermann, agent B'nai B'rith.
     Aparitia blocului militar NATO, însasi, coincide cu perioada în care masoneria americana (dominata la rândul ei de catre B'nai B'rith) a cunoscut cea mai puternica influenta asupra armatei. Toti generalii urmatori au fost masoni.
Este cazul generalului George C. Marshall (parintele celebrului "plan Marshall" pentru Europa occidentala),
apoi al lui Douglas McArthur - comandantul fortelor militare ale S.U.A. din Japonia,
al generalului Harold K.Johnson - seful statului major al armatei S.U.A.,
al amiralului Arleigh A. Burke - seful fortelor navale S.U.A.,
al generalului Curtis E. Lemay - comandant al armatei aerului S.U.A.,
al generalului Bruce C. Clark - seful armatei S.U.A. stationate în Europa occidentala
dupa al doilea razboi mondial, si în fine al generalului evreu Lyman L. Lemnitzer, fost sef al statului major al fortelor NATO.
Aceste personalitati masonice si militare sunt fondatori ai "Lojilor bazelor NATO" practicante ale ritului scotian vechi si acceptat.
[Alti mari sefi militari masoni cunoscuti au fost: generalul William C. Baker, seful fortelor S.U.A. din Europa; generalul Loyd L. Wergeland; vice-amiralul William F. Raborn Jr., adjunctul sefului operatiunilor navale, apoi director al C.I.A.. în armata americana din Vietnam unul dintre cei mai reputati masoni era locotenentul-general Herman Nickerson Jr., din corpul Marinei, care a comandat Forta amfibie a III-a.]
     B'NAI B'RITH în ROMÂNIA.
     Atentia B'nai B'rith asupra României dateaza înca de la înfiintarea acestui ordin masonic israelit (1843), având în vedere colonizarea discreta, dar masiva, a României cu evreii veniti din Polonia si Ucraina.
Scopul acestei atentii era "împamântenirea" evreilor în România si dominarea de catre acestia a întregii vieti economico-financiare a tarii.
Prima rezidenta permanenta din România a B'nai B'rith a fost înfiintata în 1870 de catre consulul american Benjamin Peixotto
Traditia infiltrarii în România a agentilor B'nai B'rith prin înalti diplomati ai Statelor Unite ale Americii a continuat pâna în prezent (a se vedea mai departe cazul ambasadorului S.U.A. Alfred Moses, care a activat si în timpul regimului socialist al lui Ceausescu).
Principala influenta pe care B'nai B'rith a desfasurat-o în România, pâna în anul 1948, a fost desfasurata îndeosebi prin manipularea lojilor masonice penetrate de evrei, ceea ce a împartit practic masoneria româna în doua curente importante si rivale: primul national, al doilea cosmopolit si dominat de evrei.
Curentul masonic national, a fost reprezentat sporadic de Marea Loja Nationala din România si de Ordinul Masonic Român (care reuneau câteva zeci de loji masonice), fiind condus foarte multa vreme de maiorul patriot Constantin Moroiu, care s-a implicat de multe ori în favoarea marilor interese nationale ale României la nivel masonic mondial.
Pe de alta parte, curentul cosmopolit (evreiesc) a fost reprezentat de lojile masonice românesti obediente masoneriei americane, de lojile de limba germana sau de lojile obediente Marelui Orient al Frantei.

Mai multele încercari de instalare a unei Puteri Masonice Nationale controlate de evrei a fost încununata de succes abia în 1929, sub regimul pro-evreiesc al regelui Carol al II-lea.

     Numele acestei "puteri nationale" a fost acela de Marele Orient al României, iar încercarile constituirii sale dateaza de la l mai 1879.
Curentul masonic cosmopolito-evreiesc a urmarit mai mult promovarea interesele economice si politice ale alogenilor, ori s-a subordonat intereselor straine tarii.
El a fost controlat, direct sau indirect, de catre B'nai B'rith prin lojile evreiesti, americane sau "germane", de obedienta directa la masoneria italiana sau franceza.
Ca si astazi, se poate spune - a se vedea declaratiile venerabilului Dan Amedeo Lazarescu, în capitolul România, Tinta Sionista - tot Marele Orient al Frantei, format de evrei, se opunea intereselor României.
     O data cu acapararea masoneriei universale de catre B'nai B'rith, în anul 1874, în România începe o perioada de framântari în cadrul lojilor masonice, existând o adevarata rezistenta nationala masonica fata de ofensiva israelitilor. Iata un calendar al evenimentelor.
LA 18/30 APRILIE 1874. S-a inaugurat noul Templu al lojii Înteleptii din Heliopolis (pe calea Mogosoaiei, în Pasajul Roman la nr.7).
Cu acest prilej, printre alte discursuri, profesorul Stefan C. Mihailescu vorbeste despre "Dreptul la cetatenie", subiect la ordinea zilei, pledând pentru sprijinirea demersurilor de naturalizare a evreilor în România. Stefan C. Mihailescu sustinea ca "s-a dovedit pâna la evidenta ca francmasonii cei mai buni sunt apti pentru dreptul la cetatenie nu numai în Patria lor, dar si în tot Universul".
Pledoaria lui St. C. Mihailescu îi privea de fapt, în România, pe evreii care cereau naturalizarea si obtinerea cetateniei române. 7/19 IUNIE 1875. Banchetul prilejuit de serbarea solstitiul de vara este organizat în comun, la propunerea lojei Zur Bruderlichkeit, de cele 4 loji bucurestene: Înteleptii din Heliopolis, Egalitatea si Armonia.
Din multitudinea de discursuri omagiale ocazionale s-au desprins doua propuneri: a evreului Iacob Cobilovitz (Cobilovici), privind fondarea Marelui Orient al României (controlat de B'nai B'rith), si aceea a ridicarii (prin emiterea de actiuni) a unui Templu Masonic în capitala tarii "pentru cultul virtutii si al veritatii".
Despre cât de români erau initiatorii controlului masoneriei române, rezulta din lista demnitarilor lojii pentru exercitiul 1875/1876 (din arhiva lojii Zur Bruderlichkeit/Fraternitatea din Bucuresti
- loja de limba germana - publicata în nr. 7-8 iul. - aug.1875 al revistei Mistria): de Fialla, venerabil onorific; Edgar de Herz, venerabil titular; Gustav Rietz, venerabil deputat; Iuliuz Szekulisz si Josef Latenier supraveghetori; Emanuel Grunwald, orator, Israel Johan Preciado, tezaurar; Franz Gunter, maestru de ceremonii; Iulius Schein, secretar; Johann Weiss, preparator; Heinrich Topler, arhitect; dr. Eduard Ludwig, bibliotecar si arhivar; Cocio Cohen, ospitalier.
OCTOMBRIE 1875. Marele Orient al Frantei autorizeaza constituirea lojii Paix et Union (Pace si Unire) la Iasi, cu Templul în str. Saulescu, formata numai din evrei, dar având, mai întâi ca venerabil un pictor grec, iar, mai apoi, un general român de jandarmerie.
1875. Membrii lojii Înteleptii din Heliopolis din Bucuresti îsi aleg demnitarii: Stefan C. Mihailescu, secretar; Iacob Cobilovitz, secretar adjunct, dr. Dimitrescu-Severeanu, mare expert; dr. Sigismund Steiner, maestru de ceremonii, Tavernier, tezaurar; C. Naiman, bibliotecar.
În iunie 1876, ca urmare a demisiei lui Anton Costiescu din functia de venerabil, alegerile în loja Înteleptii din Heliopolis din Bucuresti au condus la suprematia evreilor: dr. Sigismund Steiner, venerabil, Alexandru Tavernier si I. Dumitrescu, supraveghetori; Stefan C. Mihailescu, orator; dr. Dianu, orator adjunct; Moscu Ascher, secretar; George Rosenzweig, secretar adjunct; Adolf Deutsch, mare expert; C. Naiman, tezaurar; A. Berger, ospitalier; Kessler, maestru de ceremonii; El. Butoianu, custode; H.A. Levy, arhitect.
3 MAI 1877. Masonii îl scot pe Dumnezeu din templu.
Îndelung dezbatuta problema a modificarii art.l alin.2 din Constitutia Masonica: "Masoneria are de principiu existenta lui Dumnezeu si nemurirea sufletului", s-a soldat în loja Înteleptii din Heliopolis din Bucuresti cu un vot ce solicita suprimarea acestui articol, pe considerentul "proclamarii principiului libertatii constiintei, al tolerantei si al caracterului progresist al masoneriei, care urmareste cu staruinta cautarea adevarului ce nu poate fi stabilit decât prin stiinta".
l MAI 1879. Anton Costiescu si Basile-Constatin Livianu promulga Constitutia Masonica Româna încercând prin unirea a sapte loji cosmopolite, sa constituie Marele Orient al României (controlat de evrei) ca "Putere Suverana nationala si independenta", încercarea nu a durat decât un an, si nu a reusit din cauza lojilor "românesti", care ramâneau pe dinafara.
Fusesera reunite lojile: Înteleptii din Heliopolis (o fractiune) si Egalitatea, de sub obedienta Marelui Orient al Italiei, Zur Bruderlichkeit din obedienta Marii Loji Simbolice din Ungaria, si o loja din Bârlad (nu se specifica obedienta).
1880. Apare Buletinul Marei Loji Zion nr.9, România, apartinând lojilor masonice pur evreiesti de pe teritoriul tarii (Districtul IX - România), cu o ierarhie depinzând de centrul mondial de la Chicago (U.S.A.).
1881. Este recunoscut doar de catre Marele Orient al Italiei un Mare Orient din Moldova si Valahia, contestat de Marea Loja Nationala din România ca antinational prin nerecunoasterea denumirii din acea vreme a statului român (România), având sub obedienta sa câteva loji din Moldova, considerate de C.M. Moroiu, Marele Maestru al Marii Loji Nationale din România, "numai o fabrica de masoni evrei, care nu erau acceptati în lojile din Roman, Piatra si Bacau".
7 OCTOMBRIE 1881. Este trimisa o scrisoare de catre masonul evreu Radu Emil Scrob lui A. Grimaux la Paris cu valoare documentara pentru istoria masoneriei românesti, ce va fi publicata în Le monde maçonnique în 1882
În 1882, continua disputa dintre Constantin M.Moroiu, ca reprezentant al Marii Loji Nationale din România si unii francmasoni, cu sau fara functii, din lojile moldovene care nu recunosc obedienta Marii Loji Nationale din România si continua sa se subordoneze Marelui Orient de Roma (Italia), în context, cum rezulta din aceeasi scrisoare a lui R.E. Scrob catre Grimaux publicata de Le monde maçonnique (Paris), cauza o constituie faptul ca Marca Loja Nationala si "atelierele" sale refuza indirect de a admite israeliti.
     MAI 1882. Marele Maestru Constantin M. Moroiu, aflat ca ofiter în garnizoana Mangalia, se îngrijeste de constituirea aici a lojei Steaua Sudului. C.M. Moroiu multumeste jurnalului La Confederazione latina (Roma) pentru apararea drepturilor românesti, într-o scrisoare a directiunii ziarului se spune, printre altele, "Confederazione latina este unicul ziar care întâi la Macerata, în 1871, si în anii urmatori, pâna azi la Roma, cu colaboratiunea celor mai distinsi filozofi, propaga interesele României în raporturile ei cu Orientul si Occidentul, ale Transilvaniei în raporturile cu ungurii, si românilor din Macedonia în raporturile cu grecii".
8 OCTOMBRIE 1882. "Capitolul" si loja Steaua Dunarii (Bucuresti) îl "radiaza" pentru "conduita necorecta" pe dentistul bucurestean Radu Emil Scrob, gr. 18. Cu putin timp înainte fusese suspendat "pentru conduita nedemna în lumea profana" si poetul evreu Carol Scrob, membru al lojii Progresul din Craiova. Excluderea celor doi poate fi considerata o victorie personala a conducatorului lojilor nationale, C-tin Moroiu.
20-21 DECEMBRIE 1882. Are loc Congresul masonic "evreiesc" de la Roman al lojilor din România aflate sub obedienta Marelui Orient de Roma (Italia) în disidenta fata de Marea Loja Nationala din România. Au participat, de asemenea, si alte loji "românesti" (de fapt cosmopolite) aflate sub obedienta franceza si portugheza.
1882-1883. Lojile cosmopolite, preponderent evreiesti, din afara obedientei Marii Loji Nationale din România, încearca din nou, fara rezultat, de data aceasta cu sprijinul Marelui Orient al Frantei, prin coordonarea lojei Discipolii lui Pitagora (aflata sub obedienta franceza) sa formeze o asa-zisa Confederatie Masonica Româna ca putere masonica nationala(!)
18 FEBRUARIE 1883. Dr. St. Corvin, venerabilul lojii Farul (Constanta) adreseaza lui I. Danescu de la "capitolul" Steaua Moldovei (Roman) un raspuns public la scrisoarea acestuia. Dr. Corvin constata ca I. Danescu s-a facut "avocatul" lui Meiltz & Co. (doi evrei masoni pe nume Noel-Meiltz - Victor si Didier -, primul profesor din loja Discipolii lui Pitagora din Galati, al doilea venerabil al lojii Stefan cel Mare din Roman) care nu au alt scop decât de a-l sili pe Marele Maestru C-tin. M. Moroiu sa demisioneze
. Doctorul Corvin subliniaza ca "este nedemn pentru orice român liber, într-un stat liber, d-a se încatena singur si a se face tributar strainilor" (evreilor).
1903. Loja Progresul a B'nai B'rith din Roman desfasura o puternica campanie de strângere de fonduri pentru cauza israelita.
1906. Cu prilejul Marii Expozitii Jubiliare "40 de ani de domnie a Regelui Carol", Constantin M. Moroiu prezinta Sectiunii de Istorie lucrarile Marii Loji Nationale din România cuprinse în trei volume "ce contineau acte referitoare la diferite chestiuni nationale: revolutia de la 1848, Unirea Moldovei cu Muntenia, chestiunea Basarabiei la 1878, chestiunea Dunarii, chestiunea românilor din Ardeal, chestiunea românilor din Macedonia, corespondenta secreta dintre primul ministru Ion C. Bratianu cu Ilustrul Frate Mare Maestru Constantin Moroiu relativa la însarcinarile si misiunile secrete ce le avusese cel din urma dupa însarcinarea celui dintâi fata de Marile Oriente Straine".
     29 APRILIE 1910. Ziarul Universul anunta sedinta comuna a lojilor România (Bucuresti), de sub obedienta Marelui Orient al Italiei si Zur Bruderlichkeit (Bucuresti), de sub obedienta Lojii Zur Sonne din Bayreuth (Germania), ceea ce arata, de fapt, o revigorare a activitatii masonilor evrei.
22 APRILIE 1911. Constituirea lojii de limba germana Sapientia, pusa sub obedienta Marii Loji din Prusia Royal York zur Freunschaft. Demnitari alesi (evrei): Josef Hennenvogel, negustor, venerabil; Adolf Schwarz (directorul Fabricii de Hârtie) si Herman Sherzer (negustor) supraveghetori; A. Dobrovici (functionar) secretar; Jos. Posmantir (procurist la puternica banca evreiasca Marmorosch Blank & Co.) orator; O.F. Brandt (director al fabricii Kaiser deutscher Vizekons din Ploiesti) maestru de ceremonii; Jos. Haffner (functionar bancar) tezaurar; Carl Weinstein (procurist la fabrica Alfred lowcnbach & Co.) arhitect, Jacob Haffner (functionar) ospitalier.
În 22 Aprilie 1912, la un an de la constituirea Sapientia (Bucuresti) aceasta avea 33 de membri (28 gr. l, 3 gr. 2 si 2 gr. 3)
1912. Cu prilejul noilor alegeri din loja România (Bucuresti) venerabil devine (în locul lui Stefan M. Soimescu) J.J. Rigani. Au mai fost alesi: Toma Plaiasu si Wilhelm Zimmermann (supraveghetori), Cristea Berider (secretar); Leon Ruzicka (orator) Alfred M. Elias (tezaurar-casier), Philipp Lustgarten (ospitalier); Max Gotea (orator adj.), Gustav Davys (secretar adj.), Mauriciu Fain (maestru de ceremonii); Eftimie Ionescu (preparator), A. Goldenberg (custode) si Marcel Porn (port stindard). În comisia financiara Paul Speier, Isidor Josef si Ernst Porn; în Comisia de drept: Stefan M. Soimescu, Gustav Schmidt si Carl Reschofsky; iar în Comisia de binefaceri: Philip Lustgarden, Jakob Feyns si Francisc Russel. Avem deci de a face cu o loja evreiasca numita... România.
l IULIE 1919; Marcel Huart, venerabilul lojii Ernest Renan din Paris, îl anunta pe Al. Vaida-Voievod, membru al delegatiei române la Conferinta de Pace de la Paris, ca audierea sa si a colegilor sai, membri ai delegatiei transilvane (Voicu Nitescu, Mihai Serban, dr. Gh. Crisan, Traian Vuia si Caius Brediceanu), care au facut cerere de primire în francmasonerie, va avea loc în ziua de 7 iulie, în fata Comitetului de admitere al Lojii, din 16 rue Cadet, în cladirea Marelui Orient al Frantei, controlat de evrei.
Al. Vaida-Voievod nota ca intrarea în masonerie a facut-o "în interesul paralizarii propagandei", împotriva activitatii delegatiei guvernamentale române la Conferinta de Pace de la Paris din 1919, condusa de primul ministru I.I.C. Bratianu pentru recunoasterea României Mari în granitele ei firesti.
A doua mentiune a lui Al. Vaida-Voievod se refera la faptul ca intrarea în masonerie (ce facea parte dintr-o actiune diplomatica de apropiere de cercurile masonice franceze, avea scopul capacitarii acestora fata de interesele politice românesti) s-a facut cu acordul primului ministru ("Bratianu a aprobat").
Realitatea acestei înregimentari masonice era îndulcirea atitudinii evreilor împotriva României Mari, încercare nereusita.
1920-1922. Noi ispravi evreiesti! Un evreu, Charles Blumenthal, fondeaza la Bucuresti loja masonica Jacob Schriff nr.7 si dispare cu fondurile acesteia. Mai întâi Bercovici (J. Bercovitz), apoi Bernard Hornston, translator la Legatia americana din Bucuresti, vor încerca refacerea ei, schimbându-i numele în loja McBlain Thompson nr.l si punând-o sub obedienta lui American Federation of Freemasonery din Salt Lake City, fara prea mult succes. Loja trece apoi într-o obedienta independenta sub denumirea de Marea Loja Francmasonica Americano-Româna (controlata din umbra de B'nai B'rith) reusind în scurt timp sa reuneasca peste 150 de membri. Printre conducatorii lojii îi aflam pe Adolf Stern, W. Filderman, si I. Peltz, evrei.
În 1922, însa, însusi fondatorul lojii este radiat pentru necinste si la rândul sau, chiar patronul american, Mc. Blain Thompson, are probleme la el în U.S.A. Loja va fi reorganizata în 1922, dupa vizita la Bucuresti a lui Ossian Lang, delegatul Marii Loji din New York, stabilind sediul templului în str. Nicolae Golescu nr. 1.
"Marea Loja" capata o structura noua, formata din trei loji:
1. Româna
2. Steaua Dunarii
3. Redesteptarea.
Cu prilejul acestei vizite, Ossian Lang a studiat si situatia lojilor masonice din Transilvania de dupa unirea cu România, în vederea raportarii la New York.
15 MARTIE 1922. Jean Pangal, V. Roata si I. Arapu fac o vizita lojii Unirea (Bucuresti), aflata sub obedienta Marelui Orient al Frantei si obtin ca sedintele "atelierelor" Supremului Consiliu de 33 al României Mari sa fie tinute în Templul acesteia (Conventia este semnata de Jean Pangal, Peretz si Arapu).
În August 1922, în cadrul unei întâlniri de la Capsa, se stabileste lansarea carierei masonice a lui Jean Pangal, care urma sa demareze initieri masonice "în numele Marelui Orient al Frantei, în loja Unirea din Bucuresti", urmând ca apoi sa fie aleasa în fruntea Supremului Consiliu de 33 al României Mari "o personalitate demna de toata stima si regulat initiata".
Era un nou atac asupra lojilor nationale neevreiesti, îndeosebi asupra lui C-tin Moroiu.
1922. În batalia pentru subordonarea lojilor din Transilvania (recent alipita de România Mare), intens abordate de lojile cosmopolite si evreiesti, Zwiedinek, aghiotant regal, din ordinul reginei Maria intra în componenta unei loji din Brasov "care avea conducerea lojilor din Ardeal" cu misiunea "sa încerc daca lojile minoritare din Ardeal se pot uni cu [Marea] Loja Nationala din tara"; împlinindu-si misiunea, Zwiedinek va demisiona mai apoi din masonerie, dupa semnarea Tratatului de unificarea a Marii Loji Simbolice din Brasov cu Marea Loja Nationala de la Bucuresti, în 1931, (demisia probabil a intervenit si la cererea expresa a ministrului Armatei, generalul Cihovski, care ordonase o ancheta privind apartenenta ofiterilor superiori la masonerie).
3 IANUARIE 1923. Întoarcere de 180° în Supremul Consiliu de 33 din România, care, denuntând angajamentele prealabile ale lui Jean Pangal, hotaraste prin decret federalizarea lojilor de pe teritoriul României, în Marea Loja Nationala, "putere absolut autonoma si suverana pentru gradele simbolice 1-3".
Sediul Marii Loji Nationale din România va fi stabilit în str. Câmpineanu nr. 45. De aceea, la 11 ianuarie 1923, Supremul Consiliu de 33 din România notifica Marelui Orient al Frantei ca "numai el poate administra gradele înalte pe întreg teritoriul românesc" pozitie care va duce la racirea relatiilor dintre cele doua "puteri masonice suverane".
Mai mult, în martie, Supremul Consiliu de 33 din România se uneste cu Marea Loja Nationala.
1923. Reactie a lojilor cosmopolite si evreiesti. Pentru o scurta perioada de timp, lojile românesti din obedienta Marelui Orient al Frantei, grupate în jurul lojei Unirea din Bucuresti, s-au constituit în Federatia Lojilor Marelui Orient al Frantei în România, în scopul fatarnic al "asigurarii mersului dezvoltarii normale a Francmasoneriei în România".
Totodata, se constituie o Comisie Consultativa a lojilor din obedienta americana din România, la conducerea careia se afla evreul Marcel Davidovici. Ossian Lang, însotit de fostul mare maestru al Marii Loji Americane din New York, evreul Scudder-Townsed, face o noua vizita în România pentru a acorda "recunoasterea deplina organizarii lojilor de sub obedienta americana" unui numar de 7 loji din România, recent constituite în Marea Loja Districtuala a Marii Loji din New York, moment în care si-a încetat activitatea Comisia Consultativa.
2 FEBRUARIE 1924. Consiliul Federal al Marii Loji Nationale din România protesteaza împotriva calomniilor cuprinse în "Buletinul Asociatiei Masonice Internationale" de la Geneva (Raportul Lang-Scudder), iar la 12 Aprilie 1924, Consiliul Federal, sub presedintia Marelui Maestru Zamfir C. Arbore ia act de raspunsurile primite de la diferite ordine masonice, ca urmare a protestului din februarie 1924 la "Raportul Lang-Scudder" (publicat în "Buletinul Asociatiei Masonice Internationale" de la Geneva, nr. 9/1923) si hotaraste publicarea atât a documentelor românesti, cât si a ecourilor primite din strainatate.
MAI-IUNIE 1924. Unii membri ai Lojii Române nr. 1, din obedienta americana (deci evreiasca) au trimis prin intermediul delegatiilor Marii Loji din New York, Ossian Lang si Scudder-Towsend, un "Memoriu" în care pledeaza împotriva unirii lojilor din Vechiul Regat (numite "române") cu cele din Transilvania (numite "maghiare"), considerându-le, pe acestea din urma, superioare ca numar de loji si membri, "superioare însa si ca putere de întelegere a circumstantelor politice de dupa razboi, ca putere de întelegere a raporturilor internationale, ca forta de vointa".
30 OCTOMBRIE 1924. În cuvântul sau la Conventul anual al Marii Loji Nationale din România, Jean Pangal (convertit pe moment la "cauza nationala", în fapt el se va dovedi un mar otravit printre masonii români) arata ca aceasta "are un singur scop, acela de a consolida statul unitar national român si ca ea (Marea Loja) se pune prin urmare în serviciul tarii în mod neconditionat"
Se refera apoi la "activitatea lojilor de sub obedienta americana si maghiara de pe teritoriul României care cauta sa provoace discordia si ura acolo unde noi luptam pentru unificarea sufleteasca, tentativele lor vor ramâne desarte si într-un viitor foarte apropiat aceste organizatii vor pieri sub dispretul unanim al poporului nostru".
Pangal îsi uitase pozitia din urma cu doi ani, când se auto-punea sub obedienta Marelui Orient al Frantei, controlat de evrei si ostil României. Pozitia sa duplicitara se va manifesta, însa, de-a lungul întregii cariere masone, el însusi fiind evreu.
Cu aceeasi ocazie, el mai afirma, machiavelic, ca "un român care sta sub o obedienta masonica straina, atunci când în tara exista o Masonerie Nationala, se face în mod constient sau inconstient unealta strainatatii si a intereselor straine de neam".
Era exact ceea ce credeau masonii români si asteptau sa auda de la un lider al lor. Totodata, astfel, Pangal si-a câstigat încrederea politicienilor nationalisti români, de care avea nevoie pentru a-l sprijini pe printul Carol al II-lea (si evreimea din jurul sau) sa preia Coroana României si conducerea statului român
. MAI-IUNIE 1929. Masonul evreu Mihail Negru, secretar de redactie la ziarul Universul recruteaza pentru initiere numerosi ofiteri, cu deosebire din aviatie si marina, care apoi "sunt luati în primire si convinsi la ideea ca printul Carol trebuie sa vina în tara, ca sunt datori sa lucreze camarazii spre a-i câstiga acestei idei întrucât starea rea de lucruri actuala nu poate fi înlaturata decât de un rege major si energic care nu poate fi decât printul Carol".(...) "Zilele trecute comandorul Bucholzer, din Scoala navala din Constanta, a luat parte la o întrunire a membrilor lojii (Steaua Polara) cu care ocazie a tinut un discurs înflacarat pentru printul Carol".(...)
"Sunt multi evrei în aceasta loja si convingerea (informatorului care relateaza Serviciului de informatii) este ca evreii sunt aceia care au pus la cale totul pentru aducerea printului Carol, întrucât sunt siguri de el ca-i va proteja în orice împrejurare si ca în caz ca ar izbucni miscarea violenta de rasturnare a bolsevicilor, evreii care vor cadea cei dintâi victime ai pogromurilor ce vor avea loc [în Rusia] vor fi tolerati a se refugia în masa în România". 5 SEPTEMBRIE 1929. Ofensiva deplina a evreilor masoni
Prin sentinta nr. 78/1929 a Tribunalului Ilfov, Sectia I Civila (dos. 3425/1929), ramasa definitiva, s-a recunoscut personalitate juridica Asociatiei Marelui Orient al României, cu sediul în Bucuresti, str. Lipscani nr. 21, si s-a dispus înscrierea ei în Registrul persoanelor juridice.
Conducerea declarata era formata din: dr. Gh. Gheorghian (presedinte), general Gh. Solacolu (vicepresedinte), Iosif Posmantir (casier evreu), dr. Leo Salzmann (secretar evreu), Dumitru Vasilescu, Alfred Paucher, Hugo Humulescu, Alfred Nehuta (membri). În 1930, alegerea Consiliului Ordinului Marelui Orient al României îi propulseaza pe St. Branisteanu (Braunstein), vicepresedinte activ; Leo Salzmann, mare secretar permanent; S. Feldmman, prim mare veghetor; Marcel Solacolu, prim mare veghetor adjunct, s.a.
2 DECEMBRIE 1933. Marea Loja Nationala din România voteaza, în cadrul Conventului anual, o Motiune prin care masoneria sa sustina regimul carlisto-evreiesc, sa faca "un zid de nepatruns în jurul Majestatii Sale Regele Carol al II-lea, Marele nostru Protector, asa încât el sa poata, în liniste, lucra la propasirea statului si a tarii" !
OCTOMBRIE 1936 - FEBRIARIE 1937. Conflictul intern din loja Lumina din Constanta s-a extins si în celelalte "ateliere" din acest oras; el avea drept obiect cererea masonilor români de a fi exclusi din loji masonii "supusi" (straini) si, în special, evreii. O alta revendicare (imediat aprobata) a fost aceea de a se pune în templu portretul Suveranului (regele Carol al II-lea), în scopul de a atenua o riposta dura din partea regelui.
Putem conchide ca dupa ce l-au scos pe Dumnezeu din Constitutia Masoneriei Române, masonii români l-au pus la loc de cinste în Templu pe amantul regal al evrecei Grunberg.