Testamentul Politic de Corneliu Zelea Codreanu publicat la 07.07.2008
Testamentul Politic
���� Poporul rom�n este poate singurul popor care, �n toata istoria sa, n-a cunoscut pacatul robirii, �ncalcarii sau nedreptatirii altor popoare. Sufletul Rom�nesc traieste, de veacuri, cinstit, pe aceste meleaguri dintre Nistru si Tisa.
Sub domnia cuv�ntatorilor partidelor, Rom�nul de pretutindeni a saracit si a �ngenuncheat �n fata strainului pripasit de cur�nd.
Rosturile mari ale Patriei sunt parasite.
Lumea noastra politicianizata nu mai vede �n fata dec�t interesul partidului, pentru a carui biruinta sacrifica, �n fiecare zi si ceas de ceas, �nsusi viitorul nostru ca neam.

���� Muncitorii rom�ni parasiti �ngroasa r�ndurile comunistilor.
Comunismul �nseamna anticrestinism.
Comunismul pleaca de la materie si ram�ne �n materie, dispretuind valorile morale ale lumii. Comunismul, �mpreuna cu anexele sale, lupta pentru nimicirea neamurilor si pentru prabusirea civilizatiei crestine.
Triumful miscarii comuniste la noi ar �nsemna: desfiintarea Bisericii, desfiintarea familiei, desfiintarea proprietatii individuale si desfiintarea libertatii; �ntr-un cuv�nt deposedarea noastra de tot ceea ce formeaza patrimoniul moral al omenirii si, �n acelasi timp, deposedarea de orice bunuri materiale, �n favoarea profitorilor din umbra ai comunismului, evreii � iudaismul a ajuns la stap�nire �n lume prin masonerie si �n Rusia prin comunism.
De vor intra trupele rusesti la noi si vor iesi �nvingatoare, in numele Diavolului, cine poate sa creada, unde este mintea care sa sustina, ca ele vor pleca de la noi, �nainte de a ne sataniza, adica bolseviza?
Consecintele? Inutil a le discuta!
Nu-i de ajuns sa �nvingem comunismul. Trebuie sa si luptam �n contra partidelor oligarhice, cre�nd organizatii muncitoresti nationale care sa-si poata c�stiga dreptatea �n cadrul statului, nu �n contra statului.

���� Comertul rom�nesc, lipsit de protectie, �ngenuncheaza �n lupte neegale cu strainul.
�n cadrele armatei noastre patrunde tot mai ad�nc si tot mai sus germenul dizolvant si corupator de constiinte
. Taranul rom�n �si vinde produsul sub pretul de cost.
Misitii s-au �nmultit si ne inunda. Cafenelele sunt pline de camatari si samsari. Ei se �nmultesc �n dauna celor care muncesc.
Poporul este spoliat. Rom�nul, �nglodat �n datorii, a ajuns rob.
Tara, �mpartita �n partide se dar�ma sub ochii nostri. Conducerea partidelor nu are nici un pic de directie nationalista, de obladuire si �ncurajare a elementului rom�nesc, care tine de multe secole pe umerii sai viata tarii.
Pe deasupra milioanelor de gospodarii care se distrug, deasupra milioanelor de suflete sarace care pl�ng, se �nalta batjocoritor palatul t�lharesc al jefuitorului de Tara.
Cine este acesta? Este tradatorul de Neam si de Tara, este omul de afaceri profitor, care te-a luat �n arenda, iar tu ai cazut �n stap�nirea lui cu Tara pe care ai creat-o.
���� O minciuna sunt toate programele noi si sistemele sociale fastuos etalate poporului daca �n spatele lor r�njeste acelasi suflet de t�lhari, aceeasi lipsa de constiinta �ntru �ndeplinirea datoriei, acelasi duh de tradare fata de tot ce-i rom�nesc, acelasi desfr�u, aceeasi fapta de risipa si de lux.
Bacsisul, mita si hotia au desfiintat sanatatea morala a natiunii rom�ne.
Traim �ntr-o tara care moare �n fiecare zi din lipsa de tinuta morala si de corectitudine interioara.

���� Strainii ne-au coplesit.
Pam�ntul nostru a fost pam�ntul navalirilor. El �nsa n-a cunoscut niciodata vreo armata care sa fi ajuns la formidabilul numar al strainilor de azi.
Navalirile treceau peste noi mai departe; navalitorii de azi nu mai pleaca. Se stabilesc aici pe pam�ntul nostru �ntr-un numar ne�nt�lnit p�na astazi si se prind ca r�ia �n trupul pam�ntului si al Natiei
. Fireste, nu intereseaza numai numarul �n sine, cantitatea, ci si calitatea celor cari �i reprezinta si mai ales intereseaza pozitiile pe care le ocupa �n structura functionala a unui stat si �n viata, sub toate formele, a unei natiuni.
Si poate nu e bine zis navala, caci aceasta presupune ideea de violenta, de curaj moral si fizic.
Infiltratia este termenul cel mai potrivit, pentru ca cuprinde mai mult ideea de strecurare pe nesimtite, strecurarea lase si perfida.
Caci nu e putin lucru sa rapesti pam�ntul si avutiile unui neam, fara ca macar sa-ti fi justificat prin lupta, prin �nfruntarea riscului, printr-o mare jertfa, cucerirea facuta.
���� Atacul asupra clasei de mijloc rom�nesti a fost dat cu precizia pe care o �nt�lnim numai la unele insecte de prada care, pentru a-si paraliza adversarul �l �mpung cu acul �n sira spinarii.
Nu se putea un loc mai bine ales. Clasa de mijloc atacata cu succes, �nseamna spargerea �n doua a neamului rom�nesc.
E singura clasa care are un dublu contact: �n jos cu cea taraneasca pe care sta suprapusa, exercit�nd asupra ei o putere de autoritate si prin starea economica mai buna si prin aceea de cultura; �n sus cu cea conducatoare, pe care o sustine pe umerii ei.
Atacul reusit asupra clasei de mijloc, adica nimicirea ei, atrage dupa sine, ca o consecinta fatala, fara efort din partea atacatorului:
a) naruirea clasei conducatoare; b) imposibilitatea refacerii ei;
c) zapacirea si �ndobitocirea, �nfr�ngerea si robirea clasei taranesti.
Iar moartea, pieirea poporului rom�nesc nu �nseamna moartea celui din urma Rom�n, dupa cum �si imagineaza unii.
Moartea aceasta �nsemneaza, viata �n sclavie, reducerea la starea de viata de rob.
Mai mult, clasa de mijloc fiind, prin firea lucrurilor, localizata �n orase, pierderea oraselor noastre rom�nesti are consecinte nimicitoare pentru noi, caci orasele sunt centrele economice ale unei natiuni. �n ele se acumuleaza toata bogatia natiei. �nc�t cine este stap�n pe orase, acela este stap�n pe mijloacele de subzistenta, pe bogatia natiunii.
Iar o populatie se �nmulteste si se dezvolta �n limita mijloacelor de subzistenta de care dispune.
Cu c�t aceste mijloace sunt mai putine, cu at�t mai putine vor fi posibilitatile de crestere si de dezvoltare a populatiei respective si invers.
���� Asadar, trecerea bogatiilor din m�inile Rom�nilor �n m�inile strainilor nu �nsemneaza numai aservirea economica a Rom�nilor, si nunumai aservirea politica � pentru ca cine nu are libertate economica nu are libertate politica � ci �nsemneaza si ca �n masura �n care ne dispar mijloacele de subzistenta, �n aceeasi masura, noi Rom�nii ne vom stinge de pe pam�ntul nostru.
De asemenea, orasele sunt centrele culturale ale unei natiuni. Aici sunt plasate scolile, bibliotecile, teatrele, salile de conferinte, toate la �ndem�na orasenilor.
O familie de taran rom�n, din cine stie ce fundatura de sat, departe de oras, rar �si poate �ntretine macar un singur copil la scoli p�na la sf�rsit.
Si �n acest caz este complet sleit de puteri si avere, �nc�t pericliteaza existenta celorlalti patru sau cinci copii ramasi acasa.
Deci cine stap�neste orasele, stap�neste posibilitatile de a se adapa la cultura. Dar nu numai at�t.

���� La orase si �n scoli o natie �si �mplineste misiunea ei culturala �n lume.
Cum este posibil ca Rom�nii sa-si poata �mplini misiunea lor culturala prin glasuri, prin condeie, prin inimi, prin minti straine?
De asemenea, cum elevii si studentii de astazi sunt nimeni altii dec�t profesorii de m�ine, inginerii de m�ine, magistratii de m�ine, prefectii de m�ine, deputatii de m�ine, ministrii de m�ine, cu un cuv�nt conducatorii de m�ine ai neamului �n toate domeniile de activitate, daca elevii de astazi sunt 50%, 60%, 70% straini, m�ine, �n mod logic, vom avea 50%, 60%, 70% conducatori straini ai acestui neam rom�nesc.
Astfel, orasele sunt centrele politice ale unei natii. Din orase se conduc natiile. Cine stap�neste orasele are, direct sau indirect, conducerea politica a tarii.
���� Presa �nstrainata ne otraveste.
Poporul Rom�n n-a cunoscut dec�t lupta dreapta
�n contra noilor arme de lupta si distrugere � viclenia si perfidia � el s-a gasit dezarmat.
�n presa ostila neamului � focar de infectie morala, de otravire si zapacire a Rom�nilor � ura �mpotriva Rom�nilor e binecuv�ntata.
E sustinuta; se face apel la ea.
C�nd e vorba �nsa ca Rom�nii sa-si apere drepturile lor �ncalcate, actiunea lor este etichetata drept ura si ura devine un semn al barbariei, un sentiment �njositor pe care nimic nu se poate cladi.
Ori de c�te ori natia rom�neasca a fost amenintata �n existenta ei, aceasta presa a sustinut tezele care conveneau mai bine dusmanilor nostri.
Dupa cum urmarind evenimentele, usor se poate vedea caaceleasi teze au fost combatute cu �nversunare, ori de c�te ori ele erau �n favoarea unei miscari de renastere rom�neasca.
Libertatea asa de mult contestata miscarii nationale, era ridicata la rang de dogma �ntru c�t ea trebuia sa serveasca cauzei nimicirii noastre.
La adapostul ei, presa aceasta ataca ideea religioasa la Rom�ni, slabindu-le astfel. Presa aceasta �mprastie teorii antinationale slabindu-le credinta �n Natiune si rup�ndu-i de pam�ntul Tarii, de dragostea pentru acel pam�nt care, �n toate timpurile, a fost �ndemn la lupta si sacrificii.
Presa aceasta prezinta fals interesele noastre rom�nesti, desorient�nd si �ndrept�nd pe Rom�ni pe linii opuse intereselor nationale.
Presa aceasta �nalta mediocritatile si oamenii capabili de coruptiune pentru ca strainul sa-si poata face interesele lui, si coboara valorile morale care nu nu se vor preta a face servicii intereselor acestuia.
Presa aceasta otraveste sufletul Neamului, d�nd zilnic si sistematic publicitate crimelor senzationale, legaturilor imorale, avorturilor, aventurilor.
Presa aceasta omoara adevarul si slujeste minciuna, cu perseverenta diabolica, �ntrebuinteaza calomnia ca arma de distrugere a luptatorilor Rom�ni.
De aceea un Rom�n trebuie sa fie atent c�nd citeste o foaie, st�nd �n garda fata de fiecare cuv�nt, care nu e la �nt�mplare aruncat, si caut�nd a descifra planul cu care el a fost scris.
Totul se reduce la cunoasterea inamicului si, �n momentul �n care, noi Rom�nii, �l vom cunoaste, �l vom �nvinge.
���� Politicianismul ne omoara.
Exista o concordanta perfecta �ntre politica externa si politica interna rom�neasca, pornind amundoua din acelas fond de ura �mpotriva ideii nationale si a crestinatatii.
Iar ruperea legaturilor cu cerul si cu pam�ntul
� prin �mprastierea pe scara �ntinsa a teoriilor ateiste
� introducerea certurilor si luptelor fratricide,
--introducerea imoralitatii si a desfr�ului,
--constr�ngerea materiala prin limitarea la maximum a mijloacelor de subzistenta, otravirea fizica, betia, toate acestea nimicesc o natie mai rau dec�t daca ai bate-o cu mii de tunuri sau cu mii de aeroplane.
Si, toate acestea sunt cauzate de otrava politicianista
Sunati alarma din toate puterile.
Tot ce fac politicianii rom�ni fac pe carnea, pe s�ngele si pe raspunderea noastra. Este �ngrozitor ca faptele si atitudinile lor de astazi sa atraga o mare raspundere pe umerii generatiei noastre. Toti cei ce se gasesc pe linia destinului si a istoriei nationale au datoria sa ceara si sa impuna scoaterea politicii rom�nesti de sub influenta si comanda coalitiei oamenilor cu pacate fata de neam.

���� Rom�nia trebuie sa fie condusa de Rom�ni
Numai o natie rom�neasca puternica si stap�na va putea rezolva toate problemele rom�nesti.
O conducere rom�neasca Rom�niei, o legiferare rom�neasca, legi de protectie a elementului rom�nesc!
���� E ceasul sa punem temeliile unei epoci noi.
O epoca de �ntoarcere la realitatile nationale, d�nd natiunii �ntelesul ei real de societate naturala, a unor indivizi de aceeasi rasa, iar nu �n sensul nationalitatii juridice a cetateanului, care permite transformarea automata �n rom�ni, a maselor de straini navaliti la noi pentru a ne cuceri si oprima.
E ceasul sa se �nalte din temelii un Stat nou, etnic, national, �ntemeiat pe primatul culturii nationale, pe primatul familiei si pe primatul corporatiilor muncitoare.
Depoliticianizarea Tarii este o porunca a vremii.
�n locul partidelor mereu aplecate strainilor, politica de neat�rnare si �ncurajare a Rom�nismului sustinator de Tara.
Un singur glas trebuie sa ascultati, tainic si nepatruns ca Dumnezeu: chemarea Patriei
Acest glas sa-l auda toata suflarea voastra. Lui sa va supuneti �ntr-un suflet.
Un Stat nou cu oameni cu pacate vechi nu se poate concepe.
Statul este o simpla haina care �mbraca trupul Natiunii.
Putem face o haina noua, luxoasa, scumpa, dar ea nu va fi de nici un folos daca va �mbraca un trup istovit, distrus de cangrene morale si fizice.
Miscarea noastra nu poate birui dec�t odata cu desav�rsirea unui proces interior de constiinta a Natiunii Rom�ne.
C�nd acest proces va cuprinde majoritatea Rom�nilor si se va desav�rsi, biruinta va veni automat!
Ne trebuie omul de credinta, omul viteaz, omul de jertfa, omul corect. Corect �n raport cu el, corect �n raport cu lumea, �n raport cu Tara sa, �n raport cu Dumnezeu.
���� Cea dint�i a noastra revolutie morala �n viata publica sau privata trebuie sa fie aceea de a ne �nvata sa nu mai c�stigam nimic din tragerea pe sfoara a altui om.
Nici un drept nu putem avea, nici o critica sau �nfierare a politicianismului incorect nu putem face, daca noi �nsine nu suntem corecti.

���� Noi asteptam biruinta noastra de la desav�rsirea �n sufletul Natiunii, a unui proces de perfectiune omeneasca.
Caracteristica noilor forme statale din lume nu sta at�t �n forma statului, c�t sta �n contributia natiunei la crearea acestor forme de stat.
Nu are importanta mecanica statului pe c�t are �n aceste schimbari vointa natiunei.
Aceiasi stare de �nalta constiinta, aceiasi stare de elan la care se poate ridica un neam chemat sa-si hotarasca propria soarta.
La acest mare examen, la acest concurs care se da �ntre natiile lumei, se apreciaza nu formarea si �nfatisarea noastra a statului, ci capacitatea de constiinta si demnitatea natiunei.
���� Omul nou sau Natiunea �nnoita presupune o mare �nnoire sufleteasca, o mare revolutie sufleteasca a Poporului �ntreg , adica o �mpotrivire directiei spirituale de astazi si o ofensiva categorica �n contra acestei directii
Poporul Rom�n nu are nevoie de un mare om politic, asa cum gresit se crede, ci de un mare educator si conducator, care sa biruiasca puterile raului si sa zdrobeasca tagma celor rai.
Pentru aceasta �nsa, el va trebui sa biruiasca mai �nt�i raul din el si dintr-ai lui.
Tara aceasta piere din lipsa de oameni, nu din lipsa de programe. Pentru ca asa cum sunt astazi oamenii crescuti de politicianism, vor compromite cele mai stralucite programe. Deci nu programe ne trebuie, ci oameni, oameni no
Sa va pregatiti temeinic nu at�t mintea, c�t sufletul; pentru ca filosofi avem destui, dar ce folos ca ei sunt lasi, fara caracter, fara suflet, sau mai bine zis cu suflete pierdute.
���� Caracteristica timpului nostru: ne ocupam cu lupta dintre noi si alti oameni, nu cu lupta dintre poruncile Duhului Sf�nt si poftele firii noastre pam�ntesti.
Ne ocupam si ne plac victoriile asupra oamenilor, nu victoriile �mpotriva pacatului
Ne desolidarizam de o mentalitate atotstap�nitoare peste veac si peste lume.
Ucidem �n noi o lume pentru a �nalta o alta, �nalta p�na la cer: domnia absoluta a materiei rasturnata, pentru a fi �nlocuita cu domnia spiritului, a valorilor morale.
Nu negam si nu vom nega existenta, rostul si necesitatea materiei �n lume, dar negam si vom nega de-a-pururi dreptul stap�nirii ei absolute.
Ratiunea pe care o ridica lumea �mpotriva lui Dumnezeu, noi, fara a o arunca si dispretui, vom pune-o acolo unde e locul ei, �n slujba lui Dumnezeu si a rosturilor vieti

���� �n acest om nou, trebui sa �nvieze toate virtutile sufletului omenesc. Toate virtutile rasei noastre.
�n acest om nou trebui distruse toate pornirile spre rau.
�n acest tip de erou � erou �n sens razboinic, pentru ca sa poata prin lupta sa-si impuna puterea; erou �n sens social, incapabil dupa victorie de a exploata munca altuia; erou al muncii, uriasul creator prin munca al Tarii sale � trebuie sa fie concentrat tot ce a putut str�nge mai bun �n timpul miilor de ani Poporul Rom�n.
Pe acest om se va baza Statul cel nou, Rom�nia de m�ine, ceasul �nvierii noastre ca Neam.
Aceasta mare �nviere, de la sine, va crea o ofensiva a poporului �n toate domeniile.
Aceasta ofensiva, ajutata si sustinuta de legi, va repune pe Rom�n �n drepturile lui de care a fost deposedat an cu an, �ntr-o mie de ani, cu nedreptate si silnicie.
E ceasul sa se desfiinteze tot ce e parazitism pe trupul istovit al Tarii; sa se rascoleasca, sa se organizeze si sa se stimuleze toate energiile creatoare ale Neamului, sa se faca dreptate Rom�nului �n propria sa Tara.
���� Programul este: Sa dam tot ce avem pentru Neamul nostru, lupt�nd din toate puterile �mpotriva acelora ce-l fura, exploateaza si dezonoreaza, amenint�ndu-i existenta.
Programul e trasat si fixat �ntr-un singur cuv�nt: �nvingatori. Scurt si cuprinzator.
Caci: o politica este BUNA sau REA nu atunci c�nd ea se preteaza la demonstratii teoretice, ci atunci c�nd rezultatele ei sunt BUNE sau FATALE pentru Tara.
�n locul omului slab si �nvins, care se apleaca mereu la toate bataile de v�nt, om care cov�rseste, ca numar, �n politica, ca si �n celelalte ocupatii, trebuie sa creem Neamului acesta un �nvingator.

���� Pe acesta �l opun tuturor programelor mincinoase, ticluite pe zeci de articole, care vi se flutura si astazi pe dinaintea ochilor stinsi de foame.
Sufletul este punctul cardinal asupra caruia trebuie sa se lucreze �n momentul de fata. Sufletul individului si sufletul multimii.
Toata problema se pune:
- �n �nfr�ngerea oricarei pofte, �n biruirea trupului si a materiei;
- �n eliberarea sufletului de sub jugul materiei
- �n concentrarea �n rugaciune, deci �n apropierea c�t mai mult de morti, de sfinti, de M�ntuitorul Iisus Hristos, de Dumnezeu.
Chemati mortii sa se roage totdeauna alaturi de voi
Cei ce va rugati fiti siguri ca �n calea voastra totul se va lumina.
http://ro.altermedia.info/cultura/
testamentul-politic-al-lui-corneliu-codreanu-i
_3066.html#more-3066