Asta Este! de Lelia Mihail publicat la 15.07.2009
ASTA ESTE !
     Avidya, ignoranţa propriei fiinţe, reprezintă cauza apariţiei lumii. Imediat ce ignoranţa dispare, lumea dispare si ea - nu lumea obiectelor, ci lumea dorinţelor, proiecţiilor, dispare instantaneu in clipa dispariţiei ignoranţei.

     Ignoranţa nu inseamnă lipsa cunoaşterii, poti fi un erudit si in acelaş timp un ignorant. Ignoranţa este intărită chiar prin cunoaştere. Cu cât cunoşti mai mult, cu atât crezi ca eşti mai puţin ignorant. Cunoaşterea de sine este indeajuns. Dacă iţi poţi cunoaste propria fiinţă atunci poţi cunoaste totul.
ANTIDOTUL PENTRU IGNORANŢĂESTE CONSTIENTIZAREA, FOCALIZAREA ASUPRA FACULTĂŢII DE A CUNOASTE.

     Constiinţa are 3 stări: somn profound fără vise; somn cu vise; dormi dar incepi să gândesti- starea de veghe. Mai exista si a -4-a stare, Samadhi - asemănătoare cu somnul profound dar unde atenţia este deplină.
Nimeni nu vrea să recunoască un simplu fapt: că nu cunoaşte nimic. Toti incearcă să răspundă oricare ar fi intrebarea. Observă-te si vei vedea că orice se discută eşti tentat să comentezi, să sfatuieşti să avertizezi. Cu cat devii mai conştient de aceste situaţii , cu atat se reduce ignoranţa.
     Iar in momentul când eşti pregătit să recunoşti că esti ignorant incepe să-şi facă apariţia inţelepciunea. Fiind legate prin cauză si effect, efectele dispar doar la dispariţia cauzelor. Lăcomia, furia, si toate celelalte sunt doar efecte; nu lupta contra lor că e inutil. Poţi deveni mai disciplinat dar nu scapi de ele; vor reveni asupra ta cu mai multă furie. Aşa se ajunge la stările de criza, prin disciplinarea efectelor. Aţi observat, desigur, cu toţii că oamenii emoţionali sunt oameni buni. Ei fac o mică descărcare emoţională si gata, nu ajung niciodată la crize, la psihoze.

     Mergi la cauză! Singura cauză este lipsa conştientizării. Asa că problema e simplă. Trezeşte-te! Atunci când eşti treaz dispar toate gândurile. Rămâne doar o puritate, o claritate, o viziune in care nu mai există nici un obiect. Dacă priveşti ceva, in tine nu va apărea nici un cuvânt. Nu mai verbalizezi, nu mai caracterizezi ceea ce vezi. In acea tăcere vei inţelege ce inseamnă a fi constient.
     Cand te infurii incearcă să fii conştient de această stare a ta si vei vedea că furia dispare instantaneu. Nu poţi fi concomitent conştient si furios. Cauza si efectul se anulează reciproc.
Când incepi să conştientizezi vei vedea că tot ce ai făcut pănă in acel moment, TOTUL a fost greşit. Cu oricine te-ai căsătorit, oricum ţi-ai trăit viaţa, orice dorinţe ai avut, după ce apare conştientizarea, vei vedea că ai trăit precum un beţiv.
     Când o persoană incepe să mediteze se trezeşte din beţia in care a trăit vieţi intregi. Tocmai de aceea foarte mulţi nu doresc să devină conştienţi, deoarece primele străfulgerări ale conştientizării le distruge intregul mod de viaţă. Speranţele si dorinţele le vor dispărea complet. Doar fiinţele foarte curajoase se indreaptă spre conştientizare.
     Incearcă să meditezi la ce ai făcut până acum:doar ai repetat inconştient aceleaşi dorinţe, care nu ţi-au adus decât frustrare si suferinţă. Si totusi, preferi să trăieşti ca hipnotizat si te autohipnotizezi in permanenţă.
Când devii conştient vezi, brusc, stupiditatea eforturilor depuse in viaţă. Omul nu vrea să devină conştient pentru că a investit multe vieţi in prostia sa. Si, pentru a fi sigur că nu se trezeşte, incepe să caute in exterior, relaţii, bani, putere etc.

     Pentru a deveni conştient trebuie să părăseşti tot ce este in exterior, bani, familie, maşină, tot. Pentru asta nu trebuie să fugi in munţi ci doar să inchizi ochii. Toate frustrările sunt indicaţii că priveşti in direcţii greşite. Toate visurile si idealurile se transformă până la urmă in cenuşă. Dar continui să te agăţi de lumea iluzorie a propriilor proiecţii.
Până nu renunţi la orice speranţă si nu te intorci in interior, nu vei fi capabil să distrugi cauza esenţială. Nu te gândi la trecut sau la viitor. Totul se petrece ACUM. Doar momentul acum contează. ASTA ESTE!!
Articol inspirat dupa Yoga Sutra de Pantanjali comentata de Osho -ed. Ram 2001