Daciada - Partea I de Anonim publicat la 18.09.2008
Perioada matriarhatului la vechii daci
Organizat de regina Hestia si de ucenicele sale, cultul focului se intinde pe intreaga arie tracica, de la Marea Baltica pâna mai jos de Marea Mediterana, de la Nipru pâna dincolo de Tisa, unde in sec. IX, apare cetatea Vesprem.
O buna parte din "Tracia Mare" era sub administratia Geto-Daca. Inca din inceput, poporul dac apare in documentele vremii ca legat de aceasta strabuna vatra.
Ceva mai mult. Din perioada matriarhatului (pâna in anul 1900 i.Hr.), când cap al familiei era femeia, Dacii apar ca popor independent condus de regina Hestia.
Ea a organizat dupa un ritual, cultul focului sacru, la resedinta regala, in cetati, ca si in vetrele locuintelor Traco-Dacilor. Focul, in general, era intretinut ziua si noaptea. Chiar numele Dacia, Dac, etimologic, cu toate discutiile purtate de cercetatori, trebuie pus in legatura cu cultul focului, cu focul in general, in jurul caruia se desfasura intreaga viata mai intâi tribala si apoi regala matriarhala si patriarhala.
In Legea lui Manu, indianul Daksa era numele unui zeu, ca si Dachsina = focul ceremoniilor sfinte. Dacia era tara focului sacru, a focului continuu si cuvântul este autohton. In legatura cu cultul focului la stramosii Dacilor ar putea fi pus hidronimul "Râul de Foc" din satul Comanita, judetul Olt.

Tot in perioada matriarhatului se incadreaza Bendis, care initial va fi fost regina Tracilor si care dupa moarte a devenit zeita.
In Lexiconul lui Hesighyos din Alexandria (sec. V sau VI), gasim inregistrata: -Bendis: Artemis la Traci; la atenieni sarbatoarea zeitei Bendis. Busbaton: Artemis (Spun) tracii- marea zeita: Zice Aristofan despre Bendis, caci este zeita traca.
In toate este vorba de niste ucenice si urmase ale reginei Hestia (Vesta), care-si desfasurau activitatea profetica in jurul focului sacru. Aici profetizau cele ce aveau sa se intâmple si dau sfaturi inspirate teuenergic.
Zeita Bendis apare in pozitie ecvestra "intruchipând-o simbolic pe femeia razboinica. Aceasta are o ramura de brad (nu de maslin!) in mâna stânga sau câte o ramura in fiecare mâna.
Perechea masculina a zeitei Bendis ar fi (sustine Herodot in persoana) zeul razboiului, in mitologia greaca Ares, respectiv Marte in mitologia romana.
Ea ar fi fost regina amazoanelor inainte de Hestia.
Hadrian Daicoviciu scrie ca Bendis a fost "divinitatea feminina dacica si tracica, zeita a lunii, a padurilor si a farmecelor".
Cultul Soarelui ceresc si al Focului Sacru, s-a pastrat pâna in zilele noastre. Pe stâlpii portilor in mai toate judetele Daco-României, apare sculptat Soarele. Cultura daco-româna pastreaza numeroase vestigii din perioada matriarhatului.

Citam aici faptul ca in judetul Bacau, lânga Moinesti la Poduri, "intr-un sanctuar a fost descoperit un complex ritual format din 21 de statuete feminine pastrate intr-un vas". Dintre acestea, 15 sunt mai mari si asezate pe câte un "tron de lut ars", iar 6 figurine "mai mici, fara tronuri si decoruri". Ele au fost numite "Soborul zeitelor".
O "Mare zeita", s-a descoperit la Trufesti, in judetul Botosani, ca si in alte parti; ea a fost datata in jurul anului 3000 i.Hr.
Adaugam la acestea, statuetele de lut ars, "printre care o zeitate feminina intruchipând cultul fertilitatii, al belsugului", descoperita la Libcova, judetul Caras Severin, figurinele de lut de la Cârna (azi Dunareni), judetul Dolj, medalionul de lut ars cu imaginea zeitei Diana-Bendis.
Vasile Pârvan spune ca "divinitatea feminina getica era adorata si ca Hestia", -Marea zeita a pamântului roditor si hranitor, existenta in Dacia- "chiar inainte de venirea iranienilor".
http://www.daciajurnal.ro