Evanghelia sinoptica unificata - Partea I de Nicolae Kreis publicat la 03.10.2008
Intruparea Cuvantului - Partea - I
     I. ÎNTRUPAREA CUVÂNTULUI
CAP. 1
DUMNEZEU-CUVÂNTUL.
Cuvânt înainte. Întruparea Cuvântului.
Cei ce primesc Cuvântul în mintea si în inima lor beneficiaza de privilegiul de a deveni fii ai lui Dumnezeu.
1. Lc.1.1. Întrucât multi au încercat* sa alcatuiasca o istorisire a faptelor ce s-au adeverit printre noi,
2. Lc.1.2. dupa cum ni le-au încredintat cei care de la început au fost martori si slujitori ai Cuvântului,
3. Lc.1.3. am gasit si eu de cuviinta, prea-puternice Teofile, sa ti le scriu pe rând, dupa ce pe toate le-am cercetat în amanunt de la început,
4. Lc.1.4. ca sa ai certitudine asupra învataturii pe care ai primit-o prin viu grai.
5. In.1.1. La început era Cuvântul si Cuvântul era cu Dumnezeu si Cuvântul era Dumnezeu.
6. In.1.2. El era dintru’nceput la Dumnezeu.
7. In.1.3. Toate printr’Însul s-au făcut; si fara El nimic nu s-a facut din ceea ce s-a facut.
8. In.1.4. Într’Însul era viata si viata era lumina oamenilor.
9. In.1.5. Lumina lumineaza în întuneric si întunericul nu a cuprins-o.
10. In.1.9. Cuvântul era Lumina cea adevarata Care lumineaza pe tot omul venind în lume.
11. In.1.10. El era în lume si lumea printr-Însul s-a facut, dar lumea nu L-a cunoscut.
12. In.1.11. La ai Sai a venit, însa ai Sai nu L-au primit.
13. In.1.12. Dar celor ce L-au primit, crezând în Numele Lui, le-a dat putere sa devina fii ai lui Dumnezeu,
14. In.1.13. nascuti nu din pofta barbateasca, nici din vrere omeneasca, ci din Dumnezeu.
15. In.1.14. Si Cuvântul S-a facut trup, salasluindu-se printre noi plin de har si de adevar; si noi am vazut slava Lui, slava ca a Unuia-Nascut din Tatal;
16. In.1.16. si din plinatatea Lui am primit har peste har,
17. In.1.17. fiindca Legea s-a dat prin Moise, dar harul si adevarul au venit prin Iisus Hristos.

     18. In.1.18. Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata: Fiul Cel Unul-Nascut, Care este în sânul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut.
     CAP. 2
VESTIREA NASTERII LUI IOAN BOTEZATORUL.
Ingerul Gavriil binevesteste preotului Zaharia.
1. Lc.1.5. În zilele lui Irod, regele Iudeii, era un preot cu numele Zaharia, din ceata preoteasca a lui Abia; femeia lui era dintre fiicele lui Aaron si se numea Elisabeta.
2. Lc.1.6. Amândoi erau drepti înaintea lui Dumnezeu, umblând fara prihana în toate poruncile si rânduielile Domnului;
3. Lc.1.7. dar nu aveau copii, pentru ca Elisabeta era stearpa; si amândoi erau înaintati în zilele lor.
4. Lc.1.8. Si a fost ca, pe când slujea el ca preot înaintea lui Dumnezeu, la rândul cetei lui,
5. Lc.1.9. i-au iesit sortii, dupa rânduiala preotiei, sa intre sa tamâieze în Locul prea sfânt,
6. Lc.1.10. în timp ce toata multimea poporului se ruga în ceasul tamâierii afara, în Locul sfânt.
7. Lc.1.11. Atunci îngerul Domnului i s-a aratat stând la dreapta altarului tamâierii.
8. Lc.1.12. Zaharia, vazându-l, s-a tulburat si frica a cazut peste el.
9. Lc.1.13. Dar îngerul i-a grait: "Nu te teme, Zaharia, fiindca rugacinea ta a fost ascultata: sotia ta, Elisabeta, îti va naste fiu, caruia îi vei pune numele Ioan;

     10. Lc.1.14. si bucurie si veselie vei avea si de nasterea lui multi se vor bucura,
11. Lc.1.15. fiindca mare va fi el înaintea Domnului. Nu va bea vin, nici alta bautura ametitoare, si se va umple de Duh Sfânt înca din pântecele mamei sale;
12. Lc.1.16. si pe multi dintre fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul, Dumnezeul lor.
13. Lc.1.17. El va merge înaintea Domnului în duhul si puterea lui Ilie, ca sa întoarca inimile parintilor spre copii si pe cei neascultatori la întelepciunea dreptilor, ca sa gateasca Domnului un popor pregatit.”
14. Lc.1.18. Atunci Zaharia a zis catre înger: "Din ce voi cunoaste aceasta? Fiindca eu sunt batrân, iar femeia mea este înaintata în zile".
15. Lc.1.19. Iar îngerul, raspunzând, i-a zis: "Eu sunt Gavriil, cel ce sta înaintea lui Dumnezeu; trimis am fost sa-ti graiesc si sa-ti binevestesc acestea.
16. Lc.1.20. Si, iata, vei fi mut si nu vei putea sa vorbesti pâna în ziua când vor fi acestea, pentru ca n-ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la timpul lor".
17. Lc.1.21. Multimea, însa, îl astepta pe Zaharia si se mira de întârzierea lui în Sfânta sfintelor.
18. Lc.1.22. Si, iesind, nu putea sa le vorbeasca: atunci au înteles ca a vazut vedenie în Locul prea sfânt. El le facea semne si a ramas mut.
19. Lc.1.23. Si împlinindu-se zilele slujirii lui la templu, s-a dus la casa sa.
20. Lc.1.24. Iar dupa aceste zile, Elisabeta, femeia lui, zamislind, s-a tainuit pe sine cinci luni, fiindca îsi zicea:
21. Lc.1.25. "Iata ce mi-a facut Domnul în zilele în care a privit spre mine ca sa-mi ridice ocara dintre oameni".
     CAP. 3
VESTIREA NASTERII LUI IISUS HRISTOS.
Îngerul Gavriil binevesteste fecioarei Maria.
Binecuvântarea Elisabetei. Cântarea Mariei.
1. Lc.1.26. Iar în luna a sasea a fost trimis de la Dumnezeu îngerul Gavriil într-o cetate din Galileea, numita Nazaret
2. Lc.1.27. la o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; numele fecioarei era Maria.
3. Lc.1.28. Si intrând îngerul la dânsa, i-a zis: "Bucura-te, aceea ce esti plina de har: Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu între femei".
4. Lc.1.29. Ea, vazându-l, s-a tulburat de cuvintele lui si se întreba în sine ce fel de închinare poate fi aceasta.
5. Lc.1.30. Dar îngerul i-a zis: "Nu te teme, Maria, fiindca ai aflat har la Dumnezeu.
6. Lc.1.31. Ca, iata, vei zamisli în pântece si vei naste Fiu, Caruia Îi vei pune numele Iisus.
7. Lc.1.32. El va fi mare si Fiul Celui Preaînalt Se va chema; Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, parintele sau,
8. Lc.1.33. si va împarati peste casa lui Iacov în veci si Împaratia Lui nu va avea sfârsit".
9. Lc.1.34. Atunci Maria a zis catre înger: "Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?"
10. Lc.1.35. Raspunzând, îngerul i-a zis: "Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri. Pentru aceea si Sfântul Care Se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema.
11. Lc.1.36. Si iata, Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batrânetea ei; si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa,
12. Lc.1.37. fiindca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta”.
13. Lc.1.38. Maria a zis catre înger: "Iata serva Domnului, fie mie dupa cuvântul tau". Si îngerul a plecat de la dânsa.
14. Lc.1.39. În zilele acelea, sculându-se Maria, a plecat în graba în tinutul muntos, într-o cetate a semintiei lui Iuda
15. Lc.1.40. si, intrând în casa lui Zaharia, i-a urat de bine Elisabetei.
16. Lc.1.41. Auzind Elisabeta urarea Mariei, i-a saltat pruncul în pântece si Elisabeta, s-a umplut de Duh Sfânt
17. Lc.1.42. si a strigat cu glas mare: "Binecuvântata esti tu între femei si binecuvântat este rodul pântecelui tau.
18. Lc.1.43. Si de unde mie aceasta, sa vina la mine maica Domnului meu ?
19. Lc.1.44. Fiindca, iata, cum mi-a ajuns la urechi glasul urarii tale, mi-a saltat pruncul în pântece de bucurie.
20. Lc.1.45. Si fericita este aceea care a crezut ca se vor împlini cele spuse ei de la Domnul”.

     21. Lc.1.46. Iar Maria a zis: "Sufletul meu mareste pe Domnul
22. Lc.1.47. si duhul meu se bucura în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
23. Lc.1.48. ca a privit spre starea smerita a servei Sale. Fiindca, iata, de acum ma vor ferici toate neamurile
24. Lc.1.49. pentru ca mi-a facut mie marire Cel Puternic si – sfânt este Numele Lui –,
25. Lc.1.50. mila Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El.
26. Lc.1.51. El a aratat putere cu bratul Lui: a risipit gândurile celor mândri în cugetul inimii lor,
27. Lc.1.52. a rasturnat pe cei puternici de pe tronurile lor si i-a înaltat pe cei smeriti;
28. Lc.1.53. pe cei flamânzi i-a umplut de bunatati si pe cei bogati i-a scos afara deserti;
29. Lc.1.54. asa a sprijinit El pe Israel, slujitorul Lui, fiindca Si-a adus aminte de îndurarea Sa,
30. Lc.1.55. cum fagaduise parintilor nostri , fata de Avraam si samânta lui, în veac".
31. Lc.1.56. Si a ramas Maria împreuna cu Elisabeta ca la trei luni, apoi s-a întors la casa ei.
     CAP. 4
NASTEREA LUI IOAN BOTEZĂTORUL
Binecuvântarea si proorocia preotului Zaharia.
1. Lc.1.57. Iar când s-a împlinit vremea, Elisabeta a nascut un fiu.
2. Lc.1.58. Si auzind vecinii si rudele ei ca Domnul Si-a marit mila fata de ea, se bucurau împreuna cu dânsa.
3. Lc.1.59. Iar în ziua a opta au venit sa-l taie împrejur pe prunc si voiau sa-i puna numele Zaharia, dupa numele tatalui sau.
4. Lc.1.60. Dar mama lui, luând cuvântul, le-a zis: "Nu. Ci se va chema Ioan".
5. Lc.1.61. Iar ei au zis catre dânsa: "Nimeni din rudeniile tale nu se cheama cu numele acesta".
6. Lc.1.62. Si i-au facut semn tatalui sau cum ar vrea sa-i puna numele.
7. Lc.1.63. Iar el, cerând o tablita, a scris: "Numele lui este Ioan". Si toti s-au mirat.
8. Lc.1.64. În clipa aceea i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba si el vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu.
9. Lc.1.65. Si frica i-a cuprins pe toti vecinii; lucrurile acestea s-au vestit în tot tinutul muntos al Iudeii,
10. Lc.1.66. iar cei ce le auzeau le puneau în inima lor, zicând: "Ce va fi, oare, copilul acesta?" Fiindca mâna Domnului era, în adevar, cu el.
11. Lc.1.67. Si Zaharia, tatal lui, umplându-se de Duh Sfânt, a proorocit, zicând:
12. Lc.1.68. Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru ca a cercetat si a rascumparat pe poporul Sau,
13. Lc.1.69. ridicându-ne corn de mântuire în casa lui David, slujitorul Sau,
14. Lc.1.70. cum graise prin gura sfintilor Sai prooroci din vechime:
15. Lc.1.71. “Mântuire de vrajmasii nostri si din mâna tuturor celor ce ne urasc”.
16. Lc.1.72. Astfel Îsi arata El îndurarea fata de parintii nostri, aducându-Si aminte de Legamântul Lui cel sfânt,
17. Lc.1.73. de juramântul cu care s-a jurat catre Avraam, parintele nostru,
18. Lc.1.74. ca, dupa ce ne va izbavi din mâna vrajmasilor nostri, ne va îngadui sa-I slujim fara frica,
19. Lc.1.75. traind înaintea Lui în sfintenie si dreptate, în toate zilele vietii noastre.
20. Lc.1.76. Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, fiindca vei merge înaintea fetei Domnului ca sa-I gatesti caile,

     21. Lc.1.77. dând celor din poporul Sau cunostinta mântuirii întru iertarea pacatelor lor,
22. Lc.1.78. datorita launtrului îndurarii Dumnezeului nostru cu care ne-a cercetat Rasaritul cel de Sus,
23. Lc.1.79. ca sa-i lumineze pe cei ce zac în întunericul si în umbra mortii si sa îndrepte picioarele noastre pe calea pacii”.
24. Lc.1.80. Iar copilul crestea si se întarea în duh. Si a fost în pustie pâna în ziua aratarii lui înaintea lui Israel.
     CAP. 5
NASTEREA DOMNULUI IISUS HRISTOS.
Înstiintarea lui Iosif. Recensamântul efectuat de autoritatile romane. Sfânta familie se deplaseaza la Betleem. Nasterea lui Mesia. Înstiintarea pastorilor. Pruncul este închinat lui Dumnezeu în templul din Ierusalim. Batrânul Simeon si proorocita Ana.
1.Mt.1.18. Dar nasterea lui Iisus Hristos asa a fost: Fiind Maria, mama Lui, logodita cu Iosif, mai înainte de a fi ei împreuna, ea s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt.
2. Mt.1.19. Iosif, barbatul ei, drept fiind si nevrând s-o vadeasca, a voit s-o lase în ascuns.
3. Mt.1.20. Cugetând el la acestea, iata, îngerul Domnului i s-a aratat în vis, graind: "Iosife, fiul lui David, nu te teme s-o iei pe Maria drept sotia ta, fiindca Ce S-a zamislit într-însa este de la Duhul Sfânt.
4. Mt.1.21. Ea va naste Fiu, si-I vei pune numele Iisus, pentru ca El va mântui poporul Sau de pacate".
5. Mt.1.22. Iar acestea toate s-au facut ca sa se împlineasca cele spuse de Domnul prin proorocul, care zice:
6. Mt.1.23. «Iata, fecioara va avea în pântece si va naste Fiu si-I vor pune numele “Emanuel", care se tâlcuieste: "Dumnezeu este cu noi"».
7. Mt.1.24. Si, trezindu-se Iosif din somn, a facut precum i-a poruncit îngerul Domnului: a luat la el pe logodnica sa,
8. Mt.1.25. dar n-a cunoscut-o pâna ce ea L-a nascut pe Fiul ei; si I-au pus numele Iisus.
9. Lc.2.1. În zilele acelea a iesit porunca de la cezarul August sa se înscrie toata lumea.

     10. Lc.2.2. Recensamântul acesta, cel dintâi, s-a facut pe când Quirinius era guvernator în Siria.
11. Lc.2.3. Si se duceau toti sa se înscrie, fiecare în cetatea lui.
12. Lc.2.4. Iosif s-a suit si el din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, numita Betleem, - pentru ca era din casa si din semintia lui David -,
13. Lc.2.5. sa se înscrie împreuna cu Maria, logodnica lui, care era însarcinata.
14. Lc.2.6. Pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea sa nasca.
15. Lc.2.7. Si L-a nascut pe Fiul ei Cel Întâi-Nascut si L-a înfasat si L-a culcat în iesle, pentru ca în casa nu era loc pentru ei.
16. Lc.2.8. În tinutul acela erau pastori care stateau pe câmp si faceau noaptea de straja, pazindu-si turma.
17. Lc.2.9. Si, iata, îngerul Domnului a stat lânga ei si slava Domnului a stralucit împrejurul lor, iar ei s-au înfricosat cu frica mare.
18. Lc.2.10. Dar îngerul le-a zis: "Nu va temeti. Ca iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul:
11. Lc. 2.11. Astazi, în cetatea lui David, vi s-a nascut Mântuitor, Care este Hristos, Domnul.
20. Lc.2.12. Iata semnul dupa care-L veti cunoaste: veti gasi un Prunc înfasat si culcat în iesle".
21. Lc.2.13. Si deodata s-a vazut împreuna cu îngerul multime de oaste cereasca, laudând pe Dumnezeu si zicând:
22. Lc.2.14. "Slava lui Dumnezeu în locurile prea înalte si pace pe pamânt, între oameni bunavoire!”
23. Lc.2.15. Iar dupa ce îngerii au plecat de la ei la cer, pastorii au zis unii catre altii: "Sa mergem la Betleem, sa vedem cuvântul ce s-a implinit si pe care ni l-a facut cunoscut Domnul".
24. Lc.2.16. Si, grabindu-se ei, au venit si au aflat pe Maria, pe Iosif si Pruncul culcat în iesle.

     25. Lc.2.17. Si vazându-L, au vestit cuvântul ce li se graise despre Prunc. 26. Lc.2.18. Toti câti auzeau, se mirau de cele spuse lor de catre pastori.
27. Lc.2.19. Iar Maria pastra toate cuvintele acestea si se gândea la ele în inima ei.
28. Lc.2.20. Si s-au întors pastorii slavind si laudând pe Dumnezeu pentru toate câte le auzisera si vazusera si care erau întocmai precum li se spusese.
29. Lc.2.21. Iar când s-au împlinit opt zile si a fost sa-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger înainte de a Se fi zamislit El în pântece.
30. Lc.2.22. Si, împlinindu-se zilele curatirii lor dupa Legea lui Moise, L-au dus la Ierusalim ca sa-L puna înaintea Domnului,
31. Lc.2.23. precum este scris în Legea Domnului, ca orice întâi nascut de parte barbateasca sa fie închinat Domnului,
32. Lc.2.24. si sa aduca jertfa o pereche de turturele sau doi pui de porumbel, precum s-a zis în Legea Domnului.
33. Lc.2.25. Si, iata, era în Ierusalim un om cu numele Simeon, care era drept si temator de Dumnezeu. El astepta mângâierea lui Israel si Duhul Sfânt era peste el.
34. Lc.2.26. Si i se vestise lui de catre Duhul Sfânt ca nu va gusta moartea înainte de a- L vedea pe Hristosul Domnului.
35. Lc.2.27. Si el a venit la templu din îndemnul Duhului. Iar când parintii L-au adus înauntru pe Pruncul Iisus ca sa faca pentru El dupa obiceiul Legii,
36. Lc.2.28. Simeon L-a primit în bratele sale si a binecuvântat pe Dumnezeu, zicând:
37. Lc.2.29. "Acum, slobozeste în pace pe servul Tau, Stapâne, dupa cuvântul Tau,
38. Lc.2.30. ca vazura ochii mei Mântuirea Ta
39. Lc.2.31. pe care ai gatit-o înaintea fetei tuturor popoarelor,
40. Lc.2.32. Lumina care sa lumineze neamurile si slava poporului Tau, Israel". 41. Lc.2.33. Iar Iosif si mama Lui se mirau de cele ce se graiau despre Prunc.
42. Lc.2.34. Simeon i-a binecuvântat si i-a zis Mariei, mama Lui: "Iata, Acesta este pus spre caderea si ridicarea multora din Israel, si sa fie un semn care va stârni împotrivire.
43. Lc.2.35. Si chiar prin sufletul tau va trece sabie, ca sa se descopere gândurile multor inimi".
44. Lc.2.36. Si era si Ana, proorocita, fiica lui Fanuel din semintia lui Aser. Înaintata în zile multe, ea traise cu barbatul ei sapte ani dupa fecioria ei.
45. Lc.2.37. Vaduva, în vârsta de optzeci si patru de ani, ea nu se departa de la templu, slujind noapte si zi în post si rugaciuni.
46. Lc.2.38. Si venind si ea în acel ceas, lauda pe Dumnezeu si le graia despre Prunc tuturor celor ce asteptau mântuire în Ierusalim.
http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Evanghelia%20Sinoptica%20de%20Nicolae%20Kreis.pdf