Per Aspera de Vasile Plavan publicat la 16.10.2008
Per Aspera
���� C�mpina, 5 Octombrie 1915
Rusia a trimis ultimatum Bulgariei. La fel a f�cut Franta si Anglia. Situatia Bulgariei este c�t se poate de grea. Poate c� Germanii o vor m�na la catastrof�. Rom�nii asteapt� cu o nervoas� atentie r�spunsul Bulgariei.
7 Octombrie
�nc� nu se stie r�spunsul Bulgariei. Se zice c� Rusii bombardeaz� Varna. Oricum, �n Balcani focul st� gata s� izbucneasc�. Generalul englez Hamilton a debarcat cu o armat� pe coasta Greciei. Din �Universul� aflu c� �n Bucovina se iau m�suri sistematice pentru st�rpirea elementului rom�nesc. E o veste dureroas� din cale afar�. Autorit�tile austriece au ordinul, �n caz c� armata rom�n� ar n�v�li �n Bucovina, s� deporteze �n mass� peste Carpati pe toti Rom�nii cari au mai r�mas �n viat�.
8 Octombrie
Relatiile diplomatice dintre �mp�trita �ntelegere si Bulgaria sunt rupte. Guvernul grec de sub conducerea lui Venizelos a demisionat. Atitudinea Greciei este neprecis�. Despre noi se vorbeste c� mai astept�m. Sigur �ns� nu stie nimene nimic�.
Natura �mbrac� a doua hain� de toamn� de c�nd se aude dialectica macabr� a tunurilor. Aceast� dialectic� nu se resimte de oboseal�, vocea ei se mentine la aceeasi �n�ltime, c�ci puteri noui sub form� de munitiuni fabricate de stiin�a omeneasc� � o �nvioreaz�, ba �i ridic� timbrul din ce �n ce mai tare, mai obsedant.
Natiunile care clip� cu clip�, �ncet, dar continuu, si-au �ntrupat geniul, energia �n monumente de art�, �n inventiuni de tot soiul spre folosul omenirii, �n poezie, �n pictur�, �n arhitectur�, se �ntrec acum s� distrug�, parc� ar fi cuprinse de nebunie, produsele eforturilor lor din timp de pace.
Vremile acestea, cari ni-i dat s� le tr�im, sunt cele mai lugubre, cum ne arat� r�bojul istoriei. Sufletul plin de mil� si bun�tate, iubitor de adev�r si dreptate este exterminat. Se pare c� revine pe p�m�nt era dinainte de ar�tarea z�rilor crestinismului.
10 Octombrie
S-a �mplinit un an de la moartea marelui Rege Carol I. �n toate bisericile din tar� se oficiaz� parastase pentru odihna sufletului s�u. �n timpurile acestea de cump�n� se evidentiaz� si mai cov�rsitor c�t de str�lucit conduc�tor de tar� si mare obl�duitor a fost Regele Carol I.

���� C�nd eram functionar �n gara Obor am avut fericirea s�-l v�d bine. Se �napoia din vizita pe care o f�cuse pentru prima dat� �n Cadrilater. Era �n fereastra vagonului si ar�ta cu m�na �nspre gr�dina �Eliade R�dulescu� Fata �i era �ncadrat� de o barb� ca om�tul, din ochii s�i se desprindea o �ntelepciune si o senin�tate de m�retie antic�. Privindu-l cu un sentiment de rar� �n�ltare, tr�iam aevea fericirea ce mi-o d�duse Dumnezeu �n ziua aceea, c�nd �nt�lnii �n c�rarea vietii mele un erou de al lui Carlyle.
11 Octombrie
Ziua aceasta mi-a trecut greu. A fost posomor�t�, de aici si greutatea ce a ap�sat pe sufletul meu.
Belgradul a c�zut �n m�inileAustro-Germanilor. Cu toate c� si-au ap�rat hotarul cu mare eroism si o p�timas� �nd�rjire, S�rbii au trebuit s�-si p�r�seasc� scumpa lor capital�. Vestea aceasta ne-a adus mult� durere. Atitudinea Bulgariei nu e cunoscut� pr�cis, dar se crede c� va lua armele pentru a lupta al�turi de Germani. De altfel Ferdinand, tarul Bulgariei, spune cu emfaz� c� e convins de biruinta final� a Puterilor Centrale.
12 Octombrie
Toat� ziua am fost trist. O ceat� deas� si rece a plutit deasupra Prahovei. V�rfurile muntilor au fost ascunse �n nouri de plumb. Codrului a �nceput s�-i �ng�lbeneasc� frunza. O zi de toamn� adev�rat�. ...Si ast�zi am trecut pe l�ng� casa pictorului Grigorescu. Casa aceasta luminoas�, cl�dit� �n stil rom�nesc, a ad�postit pe cel mai mare pictor al nostru.

���� Ast�zi ea st� trist� si �nsinguratec�; �n ograda ei nu se vede nici un semn de viat�. Vezi bine c� nu, pentru c� st�p�nul ei a p�r�sit-o! Purtate de v�nt, doar frunzele desprinse de pe copaci se astern �n ograda pustie. Si totusi odat� casa aceasta era m�ndr� c� �n ea se sbuciumau marea g�ndire si marea simtire a lui Grigorescu. Din cerdacul acestei case va fi privit el fermec�toarele apusuri de soare, pe care le-a prins cu mare m�estrie pe p�nzele sale, pentru a le da apoi �n seama veciniciei.
De c�te ori trec pe l�ng� casa aceasta, mi se �ndeas� �n amintire carele t�r�nesti trase de boi usc�tivi de pe p�nzele lui Grigorescu. Desigur c� Grigorescu a iubit t�ranul rom�n si viata i-a cunoscut-o p�n� �n cele mai mici am�nunte. El a g�sit drumul care l-a dus la comorile t�inuite �n sufletul t�ranului. De aceea aceasta a fost at�t de divinizat de pictor. Boii de pe p�nzele lui Grigorescu sunt totdeauna usc�tivi, pentru c� aceasta cadreaz� cu viata grea a aceluia, c�ruia de obicei i se zice talpa t�rii. Nici un penel n-a redat mai divin natura si ceriul t�rii noastre dec�t cel al lui Grigorescu. Numai el a stiut s� pue pe p�nz� farmecul unui melancolic amurg din tara noastr�.
14 Octombrie
Cum se l�teste o ran� nec�utat� cu mijloace profilactice peste tot corpul bolnavului, astfel r�zboiul, ran� a cuget�rii diplomatilor, cuprinde �ncet, treptat, c�te o tar� mai mult de pe rotogolul p�m�ntului.
Bulgaria a declarat r�zboi Serbiei � stire oficial�. Ciocnirile au �nceput cu toat� furia. Fapta las� a Bulgariei va r�m�ne oare f�r� sanctiunea cuvenit� din partea omenirii? Misterul �n care este �nv�luit guvernul d-lui Br�tianu nu �ng�duie nim�ruia s� conchid� cu precizie asupra atitudinii Rom�niei. T�cerea aceasta a scos pe multi din pepeni. Cu toate acestea, soldatul rom�n vegheaz� la hotar, gata pentru orice. De peste Carpati si Molna vin numai vesti de jale si durere. La Salonic Aliatii debarc� trupe, pentru a veni �n ajutorul S�rbilor.
24 Octombrie
Zi �nsemnat�. �Federatia Unionist� a tinut o mare adunare �n sala �Dacia� din Bucuresti, la care am luat parte si eu. Au rostit cuv�nt�ri �nfl�c�rate Delavrancea, Take Ionescu, Grigore Filipescu, Octavian Goga, p�rintele Lucaciu si at�ii, cer�nd imediata intrare �n actiune al�turi de �mp�trita �ntelegere.Dup� adunare a urmat o manifestatie frumoas� pe str�zi. Autorit�tile intervenind pentru mentinerea ordinei, s-au produs ciocniri si busculade serioase.
Manifestantii au fost, fireste, si pribegi din Ardeal si Bucovina. Voluntarii ardeleni si bucovineni, cari prin gestul lor hot�r�t de patriotism curat si sincer, d�dur� lumii dovad� str�lucit� pentru unitatea sufleteasc� a Rom�nilor de pe ambele versante ale Carpatilor, au fost incartiruiti �n 1917 pentru organizare si instruire �n taberele din satele Ceplenita, Buhalnita si Deleni din jurul or�selului H�rl�u.
Acolo se �nfiintar� cele trei regimente de voluntari ardeleni si bucovineni:
1 Turda,
2 Alba-Iulia
3 Avram Iancu,
sub comanda d-lui colonel Olteanu, ast�zi distins general.
�n �mprejurimile H�rl�ului voluntarii rom�ni au fost instruiti luni dear�ndul de c�tre ofiterii rom�ni, preg�tindu- se pentru ceasul cel mare care avea s� soseasc�.
�n Decembrie 1917 sosi la corpul voluntarilor un grup de c�rturari ardeleni si bucovineni, voluntari si ei, cari absolviser� instructia �n scoala militar� din Botosani �n compania de voluntari de sub comanda c�pitanului Beldiceanu. Nouii elevi plotonieri fur� �ntrebuintt�i la deprinderea soldatilor voluntari cu metoda de lupt� dup� instructia rom�neasc�.
Voluntarii avur�, �ntre altele, �ns�rcinarea s� p�zeasc� si s� mentie �n acea parte a t�rii ordinea periclitat� de armatele rusesti care se g�seau �n plin� debandad�.
Prin luna Martie 1918 mai multi elevi si soldt�i am fost trimisi, dup� o alegere f�cut� de c�tre comandantii de batalioane, la scoala special� de mitraliere din Iasi.
Ne g�seam sub mistica triunghiului mortii, care ni se aciuase �n suflet. Cu at�t mai v�rtos st�ruiam s� ne preg�tim c�t mai bine pentru �mplinirea datoriei, muncind de zor.
Abia ajunsesem s� m�nuim bine la scoala din Iasi mitralierele si grenadele, c�nd sosi un ordin de rechemarea noastr� la corp. �n acelasi timp veni ca un tr�snet si vestea despre �ncheierea p�cii de la Buftea, care rupsese f�sii din trupul s�nger�nd al t�rii, mut�nd bourii de pe locul unde str�juiser� mai multe veacuri.

���� �n Iasi aflar�m c� una din conditiunile p�cii de la Buftea este si disolvarea corpului de voluntari, a c�ror extr�dare o ceruse dusmanul. C�nd zvonurile deslusir� tot mai mult conditiunile p�cii de la Buftea, o jale de nedescris se las� pe sufletele voluntarilor. Nu puteau �ntelege aceast� pr�pastie ce suhnise at�t de dureros �ntre realitate si visul lor alintat de un sir de genert�ii. Lovitura venise cu at�ta cruzime, �nc�t voluntarii la �nceput nici nu credeau c� se d�r�mase pentru o clip�, visul cel mai scump al neamului.
Pe o noapte neagr� si p�cloas� cobor�r�m spre gara Iasi pentru �mb�rcare.�n orasul ab�tut nu �nt�lneam dec�t patrule si sentinele. �n atmosfer� pluteau parc� sufletele celor 800 de mii soldati cari ne sopteau c� ei nu �nz�d�r �ngr�sar� p�m�ntul t�rii cu s�ngele lor. �n clipele acelea de grea cump�n� pentru tar� desperarea si obida era mare, dar �ncrederea �n dreptatea imanent� nu disp�ruse.
�n gara Iasi voluntarii deprimati �ncepur� s�-si descarce aleanul, c�nt�nd doine tr�g�nate. �n noaptea ceea r�sunar� �n capitala Moldovei doinele ardelenesti, frumoase si fermec�toare, r�sunar� c�ntate cu mare foc de voluntarii st�nsi de dorul dup� Ardeal si Bucovina. Un sergent distins pentru acte de mare bravur� a c�ntat, �nconjurat de un grup de voluntari cari �l acompaniau, o doin� care se aude �n Ardeal:
De-ar fi tr�snit Dumnezeu
Muntele de la Bras�u
Talpa leag�nului meu,
S� nu se legene nime,
Om nefericit ca mine,
C� n-am avut nici un bine.
Ajunsi la H�rl�u, aflar�m despre disolvarea definitiv� a corpului de voluntari. Stirea aceasta o primir�m chiar �n S�pt�m�na Patimilor.
La desp�rtire d-nul general Olteanu �ntr-o cuv�ntare �nfl�c�rat� ne-a �ncurajat s� tinem sus fruntile, �n b�t�tura de la H�rl�u voluntarii urm�nd �n cur�nd s� se adune iar�si spre a purcede s� sfarme pentru vecie c�tusele robiei.
Voluntarii se r�sp�ndir� �n toate p�rtile �n preajma Pastilor din 1918, sper�nd �n dezolarea lor s�-si afle un rost pe lume. Unii ofiteri cum au fost Ghisa, Bufnea s.a., au �nfruntat toate pericolele strecur�ndu- se printre armatele bolsevice din Rusia p�n� �n fundul Siberiei la legiunea cehoslovac�-rom�n�, unde au luptat vitejeste �mpotriva armatelor bolsevice.
Ofi�erul bucovinean Pitul sub numele de Petaleanu, la demobilizare �n 1918 a plecat cu regimental s�u �n Capitala ocupat� �nc� de inamic, expun�ndu-se pericolului de moarte, numai ca s� contribue si el la ridicarea moralului sc�zut al camarazilor s�i din cauza p�cii de la Buftea.
Inamicul german, afl�nd c� ofiterul Pitul este de fapt fost supus austriac, luase hot�r�rea s�-l extr�deze autorit�tilor austriace. Soarta a voit ca tocmai atunci s� se produc� pr�busirea armatelor centrale, �nc�t ofiterul bucovinean a putut sc�pa cu viat�.
���� E luna Mai din 1918. �n Basarabia din pricina z�puselii ce nu mai conteneste, iarba este uscat� sfarog, holdele sunt �nchircite, iar frunza porumbului e ars� si adus� de margini �n lupt� cu seceta. Albastrul z�rilor este sp�l�cit si c�t cuprinzi cu ochii, �n toate p�rtile, nici o pat� de nour nu vezi mijind. Doar c�te un v�rtej de praf, r�scolit de tr�surile de pe drumuri, se ridic� cenusiu �n aer�. Peste meleagurile Tighinii se las� amurgul cu farmecul si r�coarea asteptat�. Verdele fraged al naturii �si pierde, treptat, tonul si melancholia vioriului se a�terne peste toate.
Spre apus de Tighina se-ntinde satul Borisovca. Sunt putini Moldovenii din el. �n satul acesta s-au dat lupte cr�ncene �ntre Rom�ni si bolsevici, pentru ocuparea Tighinii. Cetatea din Tighina era un puternic punct de sprijin pentru fortele bolsevice si nu f�r� jertfe a putut fi luat� de soldatul roman.
Locurile acelea sunt stropite cu s�nge de al soldatului nostru, sunt sfintite cu s�ngele s�u v�rsat �n iures vitejesc, pentru a readuce la mosia noastr� Basarabia, bogatul ogor al Basarabiei, r�sluit pe nedrept de Rusi. Si nu poti trece f�r� s� nu te �nfiori pe l�ng� brazda �nc� proasp�t� de pe morm�ntul acelora care si-au pus tot sufletul �n faptele lor, ca p�m�ntul str�juit si ap�rat cu �nd�rjire de arcasii lui Stefan cel Mare s� fie readus sub obl�duirea noastr�.
St�p�nit de g�nduri negre � abia se �ncheiase pacea de la Bucuresti � m� pornesc, asa f�r� tint�, pe soseaua ce duce spre Bolboaca. Eram probeag si doar g�ndurile �mi tineau de ur�t, numai g�ndurile �n acele momente �mi d�deau m�ng�iere si fort�, s�-mi port, cu fruntea sus, crucea ce ap�sa greu pe umeri.
�n acel asfintit de soare am luat-o singur prin sat �n sus � lucru cu care m� �ndeletniceamadesea. Aveam o ocupatie pl�cut�, c�nd stam s� privesc, sub feluritele ei fete, viata, v�ltoarea vietii ce se str�duia s� spele petele rosii de s�nge, l�sate de r�sboiu, dar care �nd�r�tnice, nu-si stergeau urma, vr�nd parc� anume s� sape c�t mai ad�nc �n creer p�catul pe care-l tr�ise omenirea.
Ori unde �mi aruncam privirea, vedeam urme de ale r�sboiului: case pustii cu acoperisul scrijelat, schelete �mprietenite cu buc�ti de obuz la margine de drum, pomi cu tulpina retezat� sau cioplit� de otelul tunului, s�r�cie �n ogr�zi, livezi t�iate de transee, cruci pres�rate prin sat, cai numai oase.
Stihiile r�sboiului �si puseser� si-n acele p�rti pecetea. Ici-colo vedeai c�te un gospodar batr�n care se trudea s� dreag� ce bruma �i mai r�m�sese pe urma furiilor r�sboiului. Sudorile amestecate cu lacrimi, paloarea de pe fat�, crisparea buzelor, ochii nec�jiti �ti spuneau de durerea unui om care �si vede la b�tr�nete p�r�duit� munca de o viat� �ntreag�.
Munca! Ce t�lc dureros are ea pentru t�ranul harnic!
Un lucru pe care l-a agonisit �n sudori, este crescut, oarecum, �n sufletul t�ranului. De aceea c�nd �i este smuls, i se duce si o parte din sufletul s�u cu acel lucru.
Cum p�seam pe drum, un c�ntec frumos a-nfiorat t�cerea serii ce se l�sase de-abinelea. C�ntecul venea din sus, dinspre tarin�, �s se deslusea din ce �n ce mai bine. Era at�ta duiosie �n el, at�t alean stingher c� m-am oprit locului s�-l ascult. Se cunostea c� nu era c�ntec rom�nesc.
Rusoaice veneau cu sapa de-a um�rude la prasil�. Un ciopor de fete se desf�surase de-acurmezisul drumului si se misc� alene c�nt�nd �n dou� voci, prin mijlocul satului.
Esiau femeile la porti de ascultau �mpietrite acel c�ntec de jale. C�ntecul de mult se pierduse �n vale ci eu tot stam pe loc ascult�nd melodia ce-mi r�mase �n auz. Si mult� vreme m-a urm�rit acea vraj� a c�ntecului de step�. Se n�scuse �n pustiul stepei, c�ci tr�g�n�rile lui prelungi si stridente aminteau imensitatea stepii cu monotonia obositoare. -----stepa------ Acolo pe step�, �n c�ntece de acestea �si vars� amarul inimii cazacii. Si cum vremurile au urzit ca straja Moldovei de la Nistru s� dea p�n� la Prut, l�s�nd cu nest�ns� durere o parte din hotar �n sama str�inului, acesta h�lpav s-a sfortat s� dea cu sila acelui colt de Moldov� tiparul s�u, felul de viat� al s�u
Dar duhul acelora cari dorm somnul de veci �n acel p�m�nt, s-a �mpotrivit opintirilor dusmanului. Si cu toate c� acesta a gospod�rit, dup� n�ravul s�u, un veac si mai bine �ntre Prut si Nistru, nimic nu l-a ispitit pe Moldovean s�-si schimbe datinile. Moldoveanul legat de glie a r�mas acelas. C�ntecul s�u de jale nu l-a dat pe c�ntecele rusesti.
De departe, din fundurile Ucrainei, luna �si ar�ta discul rosu, �nv�luind �n tain� satul. La tab�ra de l�ng� cetate soldatii dorm �n jurul vetrelor de foc. De undeva se desprinde o doin� olteneasc�, zis� din caval. Nimic nu se misc�, drumurile sunt pustii, doar vre-un c�ine latr� din cand �n c�nd. Pe coama cet�tii Tighina, m�ndru, cu arma la um�r, p�seste soldatul rom�n: straja Moldovei e iar la Nistru!