Calatorie genetica de Napoleon Savescu publicat la 21.10.2008
Calatorie genetica
     Va propunem o calatorie genetica inedita care va demonstra – de data aceasta cu puterea de netagaduit a stiintei biologice – ca noi, românii de pretutindeni, suntem un neam unic, ca “Noi nu suntem urmasii Romei” si, ca atare, avem dreptul inalienabil de a fi considerati ceea ce, de fapt, suntem: urmasi ai neamului geto-dacic.
     Azi, oamenii de stiinta pot stabili traseul parcurs de stramosii nostri, care, acum 60.000 de ani, s-au aventurat afara din Africa pentru a coloniza planeta.

     In cazul în care sunteti curiosi sa aflati ce drum au urmat stramosii dv. puteti participa la “the Human Genome Project” (HGP) , un proiect început în urma cu 15 ani de catre U.S. Department of Energy.
In urma cu câteva luni am pornit si eu în aceasta Calatorie Genetica si va pot spune ca nu îmi pare rau. Dar sa vedem în ce consta ea.
O data ce am trimis banii la adresa indicata mai sus, la o saptamâna am primit trusa de recoltare .
Aceasta contine doua “periute de dinti”, doua eprubete si un cod numeric de accesare a rezultatului pe internet.
Dupa obtinerea a doua probe, la un interval de 12 ore, de pe mucoasa bucala, aceste se trimit la un centru in Arizona, fara a fi mentionat cine este „furnizorul” acestor sample.
Intr-un interval de 2-3 luni se poate afla , de pe internet rezultatul acestui test genetic.
Astfel am aflat ca apartin celui mai vechi grup european, central “I”>
     GENOMUL contine toate informatiile necesare constructiei si dezvoltarii unui organism. Aceste informatii sunt codate intr-un ADN .

     Fiecare persoana este purtatorul unui grup specific de 46 de cromozomi: 23 materni si 23 paterni. Acesti cromozomi sunt „arhitectii” organismului uman formand DNA-ul specific fiecarei persoane.
Sa ne imaginam ca intr-un oras ( intr-un ADN) sunt 46 de arhitecti ( Cromozomi) care au toate informatiile privitoare la constructia si organizarea unui oras.
Sunt necesari, si folositi insa, doar 23 de arhitecti/cromozomi pentru constructia orasului.
Fiecare arhitect ( cromozom) are planurile/cartile specifice unei anumite operatiuni referitoare la acest oras, planuri/carti numite „Gene”.
In general fiecare arhitect are cateva mii de astfel de planuri/carti numite Gene.
Numarul total de gene /carti/planuri intr-un organism uman nu sunt mai multe de 30.000; cu mult mai putine decat s-a presupus initial.
Aceste informatii genetice la oameni sunt transmise de la parinti la copii, determinand nu numai , sa spunem, culoarea ochilor, inaltimea, forma atletica a fiecarei persoane, dar si succeptibilitatea acesteia la diferite infectii.
     Toti cromozomii sufera schimbari cu o singura exceptie, cromozomul „Y”. Acesta este trecut de la tata la fiu, neschimbat, din generatie in generatie, neschimbat, in cazul in care nu a intervenit o MUTATIE. Mutatia reprezinta o mica schimbare, intamplatoare, deobicei care nu raneste organismul, dar care se perpetueaza, fiind astfel trecuta de la tata la fiu, in familia acestora, din generatie in generatie, pentru mii si mii de ani.
Ei bine, cand geneticienii identifica un astfel de marker ii pot urmari deplasarea geografica pe harta lumii.
Fiecare astfel de marker este esential pentru inceputul unei noi ramuri pe acest trunchi al arborelui rasei umane.
Urmarind astfel de markari s-a putut vedea traseul urmat de diferite triburi plecate din Africa si imprastiaite peste tot in lume pe perioade de mii si mii de ani.
     HAPLOGRUPUL reprezinta un grup de ramificatii (linii) genetice care au in comun o mutatie sau un set de mutatii specifice indivizilor din grupul respectiv. Haplogrupurile sunt definite de mutatii care se produc intr-un anumit loc si timp si au in mod caracteristic distributii geografice reprezentative pentru epoca si amploarea migratiilor.
Lunga calatorie a acestei ramuri a fost in continuare determinata de variatiile climaterice ca de exemplu preponderenta ghetii in aceasta perioada.
Oamenii au fost impinsi sa caute refugii spre zone mai calde, spre sud, in Spania, sudul Muntilor Carpati, dar si in zona Massagetica.
Este dificil pentru geneticieni in momentul de fata sa aprecieze numarul total de Haplogrupuri existente, deoarece acesti oameni de stiinta nu au destule informatii despre noi.
Cu cat vor fi mai multi participanti la proiectul Genom, cu atat aceste informatii vor fi mai complexe.
     Avandu-si originea in Africa, omul modern s-a respandit pe tot globul pamantesc adaptandu-se la conditiile locale.
Aceasta adaptare s-a manifestat nu numai prin schimbarea culorii pielii in functie de cantitatea de raze solare( vezi populatiile nordice) , dar si a constructiei corporale, incercand astfel sa-si pastreze temperatura corporala; o mai buna capabilitate a absortiei de oxigen.
Pe parcursul trecerii timpului, multe mutatii au aparut in structuraADN-ului.
Cromozomul “Y”a participat si el la aceste mici modificari specifice, mutatii care s-au produs intr-un anumit loc si timp si care au avut un mod caracteristic din punct de vedere al distributii geografice, si care s-au transmis generatiilor viitoare.
Acest tip de mutatii au fost numite SNP ( sau Single Nucleotide Polymorphism).
De fapt reprezinta nimic alceva decat o mica schimbare, intamplatoare, aparuta in procesul de copiere a unei nucleotide la nivel de ADN (de exemplu T este schimbat in A). Acest tip de mutatii SNP sunt atat de rare incat sunt considerate unice si sunt trecute de la tata la fiu, din generatie in generatie. Acest lucru permite geneticienilor sa poata urmari deplasarea acestor grupuri umane care au suferit astfel de mutatii; grupul continand o astfel de mutatie fiind numit “haplogroup”. Urmarind deplasarea, migrarea, acestor haplogrupuri, pe harta globului terestru, se obtin date de o importanta de neestimat atat pentru arheologi cat si pentru lingvisti.
Deoarece la unele “haplotypuri” ( in urma verificarii STR) sunt gasite frecvent un tip particular de haplogrup, de multe ori este posibil sa aflam carui haplotyp ii apartine haplogrupul respectiv.
     Ce este deosebit de interesant pentru genealogisti este faptul ca ei pot sa ne lege de un grup indepartat ancestral mergand mii si mii de ani inapoi.
Acum 18000 ani, Europa era prinsa in ghiarele ultimei glaciatiuni. Covorul de ghiata, gros de peste 2km. acoperea cea mai mare parte a Europei de nord cat si Alpii.
Nivelul marilor si oceanelor era cu cca.150m. mai jos ca cel de azi facand ca marginile continentale sa fie diferite.
De exemplu peninsula Balcanica era legata de Anatolia, reprezentand un coridor de migratie; Anglia si Irlanda erau legate de continentul european.
Temperatura ar fi fost in medie cu 10-12 grade mai rece ca astazi si aerul mult mai uscat.
Intre calota de ghiata in retragere si linia de arbori si arbusti, se gasea o zona de iarba si dune care dominau tabloul.
     Neanderthalii au disparut in urma cu 14.000 de ani lasandu-i pe Cro-Magnonii (oamenii moderni), mult mai bine adaptati noilor conditii, sa inceapa explorarea noilor teritorii eliberate de sub covorul glacial.
Ei isi vor parasi zonele de “rezistenta” din peninsula Iberica, Balcani si zona Massageta aventurandu-se in cautatrea destinului, explorand si cucerind Europa.
Acesti “oameni moderni”priceputi in tot felul de tehnici de vanatoare, preperare de blanuri de animale, aveau si indeledniciri, sa le spunem artistice, pictand grotele locuite, poate intr-un scop mai mult religios si mai putin artistic. Daca arta era arta pentru arta sau expresie religioasa…cine poate sti azi.
     In urma cu 12.000 de ani, cand sa terminat ultima perioada de glaciatie, in Europa mai ramasesera trei “Adams”: -un grup in peninsula Iberica “R1b”,
-altul in centrul Europei, la sud de Muntii Carpati “I”, -si insfarsit ultimul pe teritoriul viitorilor Massaageti “R1a”.
Ei vor da nastere populatiei de baza europene.
Pe masura ce calota de gheata se ratragea si pamantul nou aparut devenea mai bun pentru viata, multe specii de animale si plante se reintorceau.
Aceste trei grupuri umane care si-au gasit refugiu in cele trei zone amintite inainte, pentru o perioada destul de lunga, au suferit si schimbari minore in ADN-ul lor, au suferit mutatii putand astfel sa se identifice noi Haplogrupuri.
O data cu incalzirea climatului, plecand din zonele de refugiu, aceste haplogrupuri : R1b, I, R1a se vor raspandi peste toata Europa constituind 80% din populatia actuala europeana.
     In urma cu 8.000 de ani, populatia neolitica din Anatolia, care a dezvoltat o technologie noua in agricultura, a inceput sa migreze spre Europa, trecand peste puntea de pamant ce inca lega Balcanii de Anatolia.
Aceste noi haplogrupuri care au inceput sa invadeze Europa sunt: E3b, F, J2, G2. Grupuri neolitice care au sosit in Europa in cateva valuri, sunt astazi gasite predominent dealungul coastei Marii Mediterane, formand azi aproximativ 20% din populatia acestei zone.
Ce este interesant este faptul ca tehnologia agriculturii se va raspandi mult mai departe fara insa ca si “inventatorii” ei sa o faca.
Putin mai tarziu, in urma cu 4.500 de ani, haplogrupul N3 incepe sa migreze dinspre Muntii Urali dand nastere la ceea ce azi cunoastem drept limbi Finno-Ugrice.
     Membrii haplogrupului R1b, definit de M 343, sunt descendentii directi ai primilor oameni moderni europeni, numiti generic drept oamenii de Cro-Magnon. Acestia au ajuns în Europa acum 35.000 de ani, într-o perioada în care neanderthalienii înca populau regiunea.
Purtatorii markerului M 343 teseau haine si construiau colibe pentru a rezista climei reci din Paleoliticul superior.

     Ei utilizau unelte relativ sofisticate, din piatra, os si fildes. Bijuterii, obiecte cioplite si elaborate picturi rupestre colorate stau marturie pentru surprinzator de avansata cultura Cro-Magnon din timpul ultimei ere glaciare.
Când clima s-a încalzit, grupuri omogene din punct de vedere genetic au recolonizat Nordul, astfel încât 70% din barbatii din sudul Angliei fac parte din R1b, la fel ca în anumite parti ale Spaniei si Italiei, unde ponderea lor este tot de peste 70 de procente.
     Istoria stramosilor mei (Membrii haplogrupului I1b) începe în urma cu 60.000 de ani când unul dintre ei, marcarul M 168, se aventureaza în afara Africii. Nimeni nu stie precis ce l-a determinat la aceasta aventura; poate cautarea unei clime mai bune cu mai multa umiditate, poate doar spiritul de aventura care, ca si pe mine, zeci de mii de ani mai târziu, ma va aduce în America.
Numarul total de homo sapiens la acea data îndepartata în timp nu era mai mare de 10.000. Uneltele folosite de ei erau confectionate din piatra, însa nu le lipsea spiritul artistic.
     Antropologia si arheologia ne sugereaza ca omul modern a aparut în Africa în urma cu 200.000 de ani iar migratia în afara continentului a început cam cu 60.000 de ani în urma.
Barbatul care a dat nastere marcarului genetic care ma caracterizeaza a trait undeva în nord-estul Africii , undeva prin Rift Valley, prin Etiopia de azi sau Kenia ori Tanzania, în urma cu 79.000 de ani. De ce oare acest stramos al meu s-a aventurat afara din Africa ramâne o întrebare la care nu cred ca vom avea un raspuns sigur. Probabil ca fluctuatiile climaterice au jucat un rol important în acest exod.
S-a întâmplat ca, în Europa, calota glaciala sa înceapa sa se topeasca determinând si în Africa încalzirea temperaturii si cresterea umiditatii locale. Parti ale neospitalierei Sahare devin peste noapte locuri fertile, desertul transformându-se în savana. Animalele încep sa populeze acest nou coridor de verdeata determinând si migratia vânatorilor.
     Stramosii mei, urmarind animalele si climatul mai bun din aceste zone, vor începe sa se mute în aceste noi locuri.
În plus, la aceste schimbari se adauga si faptul ca stramosii au dezvoltat o noua capacitate intelectuala: cea de comunicare verbala, aparent inexistenta înainte.
Multi oameni de stiinta considera ca aparitia limbii le-a dat un mare avantaj acestor strabuni fata de alte specii umane.
Perfectionarea uneltelor si a armelor, posibilitatea de a planifica si coopera unii cu altii, cât si cresterea capacitatilor de explorare a resurselor, au permis oamenilor moderni o mai rapida migrare spre noi teritorii, explorarea noilor resurse, dar si înlocuirea altor ominide.

     Un nou pas îl reprezinta migrarea marcarului M 89 spre Orientul Mijlociu, marcar care se gaseste într-un procent de 90-95% în populatia neafricana.
În urma cu 40.000 de ani, clima se schimba din nou începând sa fie mai racoroasa si mai secetoasa.
Nordul Africii este afectat destul de drastic si pasunile înfloritoare ale Saharei redevin desert, astfel ca pentru urmatorii 20.000 de ani clima ei nu va mai fi propice vietii.
Având desertul în fata lor, stramosilor mei nu le vor ramâne decât doua optiuni: sa ramâna pe loc în Orientul Mijlociu ori sa continue explorarea lumii (reîntoarcerea în Africa nefiind o optiune).
Astfel, în timp ce unii dintre descendentii lui M 89 ramân pe loc, cei mai multi pornesc dupa turmele de bafalo, antilope si mamute spre zonele Iranului de azi, în timp ce altii îsi vor continua migratia spre stepele din Centrul Asiei.
Un mic grup, însa, va continua sa se deplaseze spre nord, din Orientul Mijlociu spre Anatolia si de acolo, pe pânza ce înca lega Peninsula Balcanica de Anatolia, spre Europa, reprezentând noul marcar M 170.

     Astfel, îmi gasesc stramosul M 170 ca stapân al Balcanilor în Cultura Gravettiana din paleoliticul superior si care se va raspândi spre nordul Europei.
Cultura Gravettiana îsi ia numele de la situl arheologic La Gravette, din Franta, unde uneltele gasite erau diferite de cele ale Culturii Auriganaciene. Cultura Gravettiana este cunoscuta si prin sculpturile de femei voluptoase, probabil zeitati feminine.
Barbatul care apartine markarului M 170 se naste în urma cu 20.000 de ani, într-una din zonele de refugiu din sudul Muntilor Carpati, undeva prin Balcani, când ultima glaciatiune avea loc în Europa. Pe masura ce calota glaciala va începe sa se topeasca, acum 15.000 de ani, se desprinde din M 170 markarul I 1b care va începe sa-si paraseasca locurile de refugiu si sa se deplaseze spre nord , jucând un rol esential în repopularea nordului Europei. Altfel 45% din populatia scandinava , cea a vikingiilor si celtilor- sunt parte din acest Haplogrup I1b, de asemenea responsabil pentru formarea populatiei centrale si sud-estice europene. Faptul ca, în sens biologic, genetic, „Noi nu suntem urmasii Romei” este astazi dovedit cu puterea izvorâta din stiinta. Ex-romanii, ca mai toata Europa de Vest, apartin grupului genetic R1b, în timp ce populatia de azi a tarii noastre apartine majoritar Haplogrupurilor I 1b – 75%-, si R1a-20%.
http://dacia.org/1articole/ index.php?news_id=127&start =0&category_id=4&parent_id =0&arcyear=&arcmonth=