Evanghelia unificata - Partea VII.1 de Nicolae Kreis publicat la 23.03.2009
Evanghelia unificata - Partea VII.1
     CAP. 15.
PRIMA CALATORIE A LUI IISUS LA IERUSALIM (1)
Prima curatite a templului: izgonirea mânuitorilor de bani din templu. Arhiereii si carturarii vor sa-L omoare pe Iisus. Iisus nu Se încrede în cei ce cred în El.
1. In.2.13.Mc.11.15.Lc.19.45.Mt.21.12. Pastile iudeilor erau aproape si Iisus S-a suit la Ierusalim si a intrat în templu.
2. In.2.14. În templu a gasit sezând pe cei ce vindeau boi, oi si porumbei si pe schimbatorii de bani.
3. In.2.15. Si, facând un bici de streanguri,
4. In.2.15.Mc.11.15.Lc.19.45.Mt.21.12. i-a scos afara pe toti cei ce vindeau si cumparau în templu, împreuna cu oile si boii; a varsat banii si a rasturnat mesele schimbatorilor de bani si scaunele celor ce vindeau porumbei.
5. In.2.16. Si le-a zis celor ce vindeau porumbei: "Ridicati acestea de aici si nu faceti din Casa Tatalui Meu casa de negustorie!"
6. Mc.11.16. Si nu îngaduia nimanui sa poarte vreun vas prin templu.
7. Mt.21.13.Mc.11.17.Lc.19.46. Si-i învata, zicând: «Scris este: "Casa Mea va fi si se va chema casa de rugaciune pentru toate neamurile”. Dar voi ati facut din ea pestera de tâlhari! »
8. Mc.11.18. Si au auzit arhiereii si carturarii. Si cautau sa-L piarda, întrucât se temeau de El, pentru ca tot poporul era uimit de învatatura Lui.
9. In.2.17. Ucenicii Lui si-au amintit ca este scris: "Râvna pentru Casa Ta Ma mistuie pe Mine".
10. In.2.18. Iar iudeii, luând cuvântul, I-au zis: "Prin ce semn ne arati ca esti împuternicit sa faci acestea ?”
11. In.2.19. Raspunzând, Iisus le-a zis: "Darâmati templul acesta si în trei zile îl voi ridica!"
12. In.2.20. Iudeii I-au zis: "În patruzeci si sase de ani s-a zidit templul acesta si tu îl vei ridica în trei zile ?"
13. In.2.21. Dar El le vorbea despre templul trupului Sau.
14. In.2.22. De aceea, când a înviat din morti, ucenicii Lui si-au amintit ca spusese acestea: si au crezut Scriptura si cuvântul pe care-l spusese Iisus.

     15. Lc.19.47. Si era în fiecare zi în templu, învatându-i; iar arhiereii, carturarii si batrânii poporului cautau sa-L piarda,
16. Lc.19.48. dar nu stiau cum sa faca, pentru ca tot poporul se tinea dupa El ca sa-L asculte.
17. In.2.23. Pe când era în Ierusalim la sarbatoarea Pastilor, multi au crezut în Numele Lui, vazând semnele pe care le facea.
18. In.2.24. Dar Iisus nu Se încredea în ei, pentru ca îi cunostea pe toti.
19. In.2.25. Si n-avea nevoie sa-I dea cineva marturie despre vreun om, fiindca El Însusi cunostea ce este în om.
     CAP. 16.
PRIMA CALATORIE A LUI IISUS LA IERUSALIM (2)
Iisus, Nicodim si nasterea din nou. Originea cereasca a lui Iisus. Sarpele de arama.
1. In.3.1. Si era un om între farisei cu numele Nicodim, care era fruntas al iudeilor.
2. In.3.2. Acesta a venit noaptea la Iisus si I-a zis: "Rabbi, stim ca de la Dumnezeu ai venit Învatator, fiindca nimeni nu poate sa faca minunile pe care le faci Tu daca nu este Dumnezeu cu el".
3. Raspunzând, Iisus i-a zis: "Adevar, adevar graiesc tie: Daca un om nu se naste din nou nu poate sa vada Împaratia lui Dumnezeu".
4. In.3.4. Nicodim I-a zis: “Cum poate omul sa se nasca, batrân fiind? Poate el sa intre a doua oara în pântecele mamei sale si sa se nasca ?"
5. In.3.5. Iisus i-a raspuns: «Adevar, adevar graiesc tie: Daca un om nu se naste din apa si din Duh nu poate sa intre în Împaratia lui Dumnezeu.
6. In.3.6. Ce este nascut din carne, carne este, si ce este nascut din Duh, duh este.
7. In.3.7. Nu te mira ca ti-am zis: " Trebuie sa va nasteti de sus”;
8. In.3.8. vântul sufla încotro voieste si tu îi auzi glasul, dar nu stii de unde vine, nici unde se duce: tot asa este cu oricine este nascut din Duhul ».
9. In.3.9. Nicodim I-a zis: "Cum pot sa fie acestea ?"
10. In.3.10. Raspuns-a Iisus si i-a zis: "Tu esti învatatorul lui Israel si nu cunosti acestea?
11. In.3.11. Adevarul adevarat îti spun ca noi vorbim ceea ce stim si ceea ce am vazut marturisim, dar voi nu primiti marturia noastra.
12. In.3.12. Daca v-am spus cele pamântesti si nu credeti, cum veti crede daca va voi spune cele ceresti ?
13. In.3.13. Nimeni nu s-a suit în cer decât Cel Ce S-a pogorât din cer, Fiul omului, Care este în cer.
14. In.3.14. Si, dupa cum Moise a înaltat sarpele în pustie, tot asa trebuie sa Se înalte Fiul omului,
15. In.3.15. pentru ca oricine crede în El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.
16. In.3.16. Fiindca atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât pe Fiul Sau Cel Unul- Nascut L-a dat, pentru ca oricine crede în El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.
17. In.3.17. Fiindca n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Sau în lume ca sa judece lumea, ci pentru ca lumea sa fie mântuita prin El.
18. In.3.18. Cine crede într-Însul nu este judecat, dar cine nu crede a si fost judecat, pentru ca n-a crezut în Numele Unuia-Nascut, Fiul lui Dumnezeu.
19. In.3.19. Si judecata aceasta este ca, Lumina odata venita în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul, pentru ca faptele lor erau rele.
20. In.3.20. Fiindca oricine face raul uraste Lumina si nu vine la Lumina, ca sa nu i se vada faptele.
21. In.3.21. Dar cel ce lucreaza dupa adevar vine la Lumina, sa se vada ca faptele lui sunt savârsite în Dumnezeu".
     CAP. 17.
IISUS ÎN IUDEEA. O NOUA MARTURIE A LUI IOAN BOTEZATORUL.
Ioan trebuie sa se micsoreze, iar Iisus trebuie sa creasca.
1. In.3.22. Dupa acestea, Iisus a venit cu ucenicii Sai în tinutul Iudeii si statea acolo cu ei si boteza.
2. In.3.23. Ioan boteza si el în Enon, aproape de Salim, pentru ca acolo erau multe ape; si veneau si se botezau,
3. In.3.24. fiindca Ioan nu fusese înca aruncat în închisoare.
4. In.3.25. Si s-a iscat o neîntelegere între ucenicii lui Ioan si un iudeu cu privire la curatire.
5. In.3.26. Au venit, deci, la Ioan si i-au zis: "Învatatorule, Cel Ce era cu tine dincolo de Iordan si despre Care ai marturisit tu, iata, boteaza, si toti se duc la El”.
6. In.3.27. Raspunzând, Ioan le-a zis: «Omul nu poate primi decât ce îi este dat din cer.
7. In.3.28. Voi însiva îmi sunteti martori ca am zis: "Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis înaintea Lui".
8. In.3.29. Cel ce are mireasa este mire; iar prietenul mirelui, care sta si-L asculta, se bucura cu bucurie mare când aude glasul mirelui. Si aceasta bucurie a mea s-a împlinit.
9. In.3.30. Acela trebuie sa creasca iar eu sa ma micsorez.
10. In.3.31. Cel Ce vine din cer este deasupra tuturor; cel ce este de pe pamânt pamântesc este si ca un pamântean vorbeste. Cel Ce vine de sus este mai presus de toti.
11. In.3.32. El marturiseste ce a vazut si a auzit si, totusi, marturia Lui nu o primeste nimeni.
12. In.3.33. Daca primeste cineva marturia Lui, prin aceasta pecetluieste ca Dumnezeu este adevarat.
13. In.3.34. Fiindca Acela pe Care L-a trimis Dumnezeu graieste cuvintele lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu nu-I da Duhul cu masura.
14. In.3.35. Tatal iubeste pe Fiul si pe toate le-a dat în mâinile Lui.
15. In.3.36. Cine crede în Fiul are viata vesnica; dar cel ce nu asculta de Fiul nu va vedea Viata, ci mânia lui Dumnezeu ramâne peste el ».
     CAP. 18.
IISUS SI SAMARINENII.
Iisus, apa vie. Iisus, Proorocul. Adevarata închinare. Mesia Se reveleaza pe Sine femeii samarinence. O femeie pagâna, pacatoasa, Il propovaduieste pe Mesia. Mâncarea pieritoare si mâncarea care ramâne. Semanatorii si seceratorii. Convertirea samarinenilor.
1. In.4.1. Deci când a cunoscut Domnul ca fariseii au auzit ca El face si boteaza mai multi ucenici decât Ioan
2. In.4.2. (desi Iisus nu boteza El Însusi, ci ucenicii Lui),
3. In.4.3. atunci a parasit Iudeea si S-a întors în Galileea.
4. In.4.4. Fiindca trebuia sa treaca prin Samaria,
5. In.4.5. a ajuns lânga o cetate din tinutul Samariei, numita Sihar, aproape de ogorul pe care Iacov l-a dat fiului sau, Iosif.
6. In.4.6. Acolo era fântâna lui Iacov. Iisus, ostenit de calatorie, Se odihnea lânga fântâna. Era cam pe la ceasul al saselea.
7. In.4.7. Atunci a venit o femeie din Samaria sa scoata apa. Iisus i-a zis: "Da-mi sa beau".
8. In.4.8. Fiindca ucenicii Lui se dusesera în cetate sa cumpere merinde.
9. In.4.9. Femeia samarineanca I-a zis: "Cum, tu, iudeu, ceri sa bei de la mine, femeie samarineanca?" (Iudeii, în adevar, n-au amestec cu samarinenii).
10. In.4.10. Iisus, raspunzând, i-a zis: «Daca ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu si Cine este Cel ce-ti zice: "Da-Mi sa beau!", tu însuti ai fi cerut de la El si El ti-ar fi dat apa vie ! »
11. In.4.11. Iar femeia i-a
12. In.4.12. Esti Tu, oare, mai mare decât parintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta si a baut din ea el însusi, fiii lui si vitele lui ?"
13. In.4.13. Însa Iisus, raspunzând, i-a zis: "Oricine bea din apa aceasta va înseta iarasi;
14. In.4.14. dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va înseta în veac, pentru ca apa pe care i-o voi da Eu se va preface într-însul izvor de apa curgatoare spre viata vesnica”.
15. In.4.15. Atunci femeia I-a zis: “Doamne, da-mi aceasta apa ca sa nu mai însetez si sa nu mai vin aici sa scot".
16. In.4.16. Dar Iisus i-a zis: “Du-te de cheama-l pe barbatul tau si vino aici".
17. In.4.17. Femeia I-a raspuns: "N-am barbat". Iisus i-a zis: "Bine ai zis ca n-ai barbat,
18. In.4.18. pentru ca cinci barbati ai avut, iar acela pe care-l ai acum nu-ti este barbat. Aceasta adevarat ai spus-o”.
19. In.4.19. Femeia I-a zis: "Doamne, vad ca esti prooroc.
20. In.4.20. Parintii nostri s-au închinat pe muntele acesta, dar voi ziceti ca în Ierusalim este locul unde trebuie sa ne închinam".
21. In.4.21. Iisus i-a zis: "Femeie, crede-Ma ca vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu va veti închina Tatalui.
22. In.4.22. Voi va închinati la ceea ce nu cunoasteti; noi ne închinam la ceea ce cunoastem, pentru ca Mântuirea este din iudei.
23. In.4.23. Dar vine ceasul, si acum este, când adevaratii închinatori se vor închina Tatalui în duh si în adevar, fiindca astfel de închinatori cauta si Tatal.
24. In.4.24. Dumnezeu este Duh; si cine I se închina trebuie sa I se închine în duh si adevar”.
25. In.4.25. Femeia I-a zis: "Stiu ca va veni Mesia (Care Se numeste Hristos): când va veni El, ne va spune noua toate”.
26. In.4.26. Iisus i-a zis: "Eu, Cel ce vorbesc cu tine, sunt Acela”.
27. In.4.27. Atunci au venit ucenicii Lui. Si se mirau ca vorbea cu o femeie, dar niciunul nu I-a zis: "Ce întrebi?" sau: "Ce vorbesti cu ea ?"
28. In.4.28. Iar femeia si-a lasat vasul, s-a dus în cetate si a zis oamenilor:
29. In.4.29. "Veniti sa vedeti un om care mi-a spus toate câte am facut: nu cumva Acesta este Hristosul ?"
30. In.4.30. Ei au iesit din cetate si veneau spre El.
31. In.4.31. Între timp, ucenicii Îl rugau, zicând: "Învatatorule, manânca !"
32. In.4.32. Dar El le-a zis: "Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o stiti".
33. In.4.33. Ziceau, deci, ucenicii între ei: "Nu cumva I-a adus cineva sa manânce ?"
34. In.4.34. Iisus le-a zis: «Mâncarea Mea este sa fac voia Celui ce M-a trimis, împlinind lucrarea Lui.
35. In.4.35. Nu ziceti voi ca mai sunt patru luni pâna la seceris? Iata, zic voua: Ridicativa ochii si priviti holdele, ca sunt albe, gata pentru seceris.
36. In.4.36. Iar cel ce secera primeste plata si aduna roada pentru viata vesnica, pentru ca si semanatorul si seceratorul sa se bucure împreuna.
37. In.4.37. Ca întru aceasta se adevereste cuvântul: "Unul seamana si altul secera".
38. In.4.38. Eu v-am trimis sa secerati unde nu voi v-ati ostenit: altii s-au ostenit si voi ati intrat în osteneala lor ».
39. In.4.39. Multi samarineni din cetatea aceea au crezut în Iisus pentru cuvântul femeii care marturisea: "Mi-a spus toate câte am facut".
40. In.4.40. Deci, dupa ce au venit la El, samarinenii L-au rugat sa ramâna la ei. Si El a ramas acolo doua zile.
41. In.4.41. Si mult mai multi au crezut pe temeiul cuvântului Sau,
42. In.4.42. iar femeii îi ziceau: “Acum credem nu numai pentru cuvântului tau, ci pentru ca noi însine L-am auzit si stim ca Acesta este cu adevarat Hristos, Mântuitorul lumii".
     CAP. 19.
IISUS LA CANA GALILEII, LA NAZARET SI LA NAIN.
Vindecarea fiului unui slujbas împaratesc. Nazarinenii vor sa-L omoare pe Iisus. Învierea fiului vaduvei din Nain.
1. In.4.43. Dupa aceste doua zile Iisus a plecat de acolo în Galileea,
2. In.4.44. despre care El Însusi a marturisit ca un prooroc nu este pretuit în patria Lui.
3. In.4.45. Când a ajuns în Galileea, L-au primit galileenii care vazusera tot ce a facut El la Ierusalim, în timpul sarbatorii, caci fusesera si ei la sarbatoare.
4. In.4.46. Si a mers din nou în Cana Galileii, unde prefacuse apa în vin. Si era un slujbas regesc al carui fiu era bolnav în Capernaum.
5. In.4.47. Acesta, auzind ca Iisus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la El si L-a rugat sa Se pogoare si sa-i vindece fiul, care era pe moarte.
6. In.4.48. Iisus i-a zis: "Daca nu vedeti semne si minuni, nicidecum nu credeti !"
7. In.4.49. Slujbasul regesc I-a zis: "Doamne, pogoara-Te pâna nu moare copilul meu..."
8. In.4.50. Iisus i-a zis: "Du-te, fiul tau traieste". Si omul a crezut cuvântul pe care i la spus Iisus si a plecat
. 9. In.4.51. Pe când se cobora el, l-au întâmpinat slujitorii sai, spunându-i ca fiul lui traieste.
10. In.4.52. El i-a întrebat în care ceas i-a fost mai bine. Si ei i-au zis: "Ieri, în ceasul al saptelea, l-au lasat frigurile".
11. In.4.53. Tatal a cunoscut ca acela a fost ceasul în care Iisus i-a zis: "Fiul tau traieste". Si a crezut el si toata casa lui.
12. In.4.54. Acesta este a doua minune pe care a facut-o Iisus dupa ce S-a întors din Iudeea în Galileea.
13. Lc.4.16. A venit în Nazaret, unde fusese crescut; în ziua sâmbetei, a intrat în sinagoga si, dupa obiceiul Sau, S-a sculat sa citeasca.
14. Lc.4.17. I s-a dat cartea proorocului Isaia. Desfacând sulul cartii, a dat peste locul unde era scris:
15. Lc.4.18. "Duhul Domnului este peste Mine, pentru ca M-a uns sa binevestesc saracilor, M-a trimis sa-i vindec pe cei zdrobiti cu inima, sa propovaduiesc robilor dezrobirea si orbilor vederea; sa eliberez pe cei asupriti
16. Lc.4.19. si sa vestesc anul de îndurare al Domnului".
17. Lc.4.20. Si înfasurând sulul cartii, l-a dat îngrijitorului si a sezut, iar ochii tuturor celor din sinagoga erau atintiti asupra Lui.
18. Lc.4.21. Si a început a zice catre ei: "Astazi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre".
19. Lc.4.22. Si toti Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har care ieseau din gura Lui si ziceau: "Nu este Acesta, oare, feciorul lui Iosif ?"
20. Lc.4.23. Iar El le-a zis: “Fara îndoiala, Îmi veti spune zicala aceasta: ‘Doctore, vindeca-te pe tine însuti: fa si aici, în patria Ta, tot ce am auzit ca ai facut în Capernaum ».
21. Lc.4.24. Si le-a zis: "Adevar va spun, însa, ca nici un prooroc nu este bine primit în patria lui.
22. Lc.4.25. Si adevar va spun ca, pe vremea lui Ilie, când s-a închis cerul trei ani si sase luni, încât a venit o foamete mare în tot pamântul, erau multe vaduve în Israel
23. Lc.4.26. si, totusi, Ilie n-a fost trimis la nici una dintre ele, decât la o vaduva din Sarepta Sidonului.
24. Lc.4.27. Si multi leprosi erau în Israel pe vremea proorocului Elisei, dar niciunul dintre ei nu s-a curatit, decât Neeman, sirianul"».
25. Lc.4.28. Auzind acestea, toti cei din sinagoga s-au umplut de mânie
26. Lc.4.29. si, sculându-se, L-au scos afara din cetate si L-au dus pâna pe sprânceana muntelui pe care era zidita cetatea lor, ca sa-L arunce în prapastie.
27. Lc.4.30. Dar El, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.
28. Lc.7.11. Si a fost ca, dupa aceea, S-a dus într-o cetate numita Nain; împreuna cu El mergeau ucenicii Lui si multime multa.
29. Lc.7.12. Pe când S-a apropiat de poarta cetatii, iata, scoteau un mort, singurul copil al mamei sale; si ea era vaduva; si multime multa din cetate era cu ea.
30. Lc.7.13. Si vazând-o Domnul, I s-a facut mila de ea si i-a zis: “Nu plânge !”
31. Lc.7.14. Si apropiindu-Se, S-a atins de cosciug, iar cei ce îl duceau s-au oprit. El a zis: "Tinere, tie îti zic: Scoala-te !"
32. Lc.7.15. Si cel ce fusese mort s-a sculat si a început sa vorbeasca, iar Iisus l-a dat mamei sale.
33. Lc.7.16. Si frica i-a cuprins pe toti si-L slaveau pe Dumnezeu, zicând: "Mare prooroc s-a ridicat între noi!" si: "Dumnezeu Si-a cercetat poporul".
34. Lc.7.17. Si a iesit cuvântul acesta despre El în toata Iudeea si în toate împrejurimile.
     CAP. 20.
A DOUA CALATORIE A LUI IISUS LA IERUSALIM (1)
Vindecarea slabanogului de 38 de ani.
1. In.5.1. Dupa aceea era o sarbatoare a iudeilor si Iisus S-a suit la Ierusalim.
2. In.5.2. Lânga Poarta oilor era o scaldatoare numita în evreieste Betezda, având cinci pridvoare.
3. In.5.3. Acolo zacea o multime de bolnavi, orbi, schiopi, uscati, care asteptau miscarea apei.
4. In.5.4. (Fiindca un înger al Domnului se pogora din când în când în scaldatoare si tulbura apa. Si cel dintâi care intra dupa tulburarea apei se facea sanatos, orice boala ar fi avut).
5. In.5.5. Si era acolo un om care era bolnav de treizeci si opt de ani.
6. In.5.6. Pe acesta vazându-l Iisus, fiindca stia ca zace de mult timp, i-a zis: "Vrei sa te faci sanatos?"
7. In.5.7. Bolnavul i-a raspuns: "Doamne, n-am pe nimeni sa ma arunce în scaldatoare când se tulbura apa si, pâna ma duc eu, se coboara altul înaintea mea".
8. In.5.8. Iisus i-a zis: "Scoala-te, ridica-ti patul si umbla".
9. In.5.9. Si îndata omul, însanatosindu-se, si-a luat patul si umbla. Si ziua aceea era sâmbata.
10. In.5.10. Deci ziceau iudeii catre cel vindecat: "Este ziua sâmbetei: nu-ti este îngaduit sa-ti iei patul".
11. In.5.11. Dar el le-a raspuns: “Cel Ce m-a facut sanatos mi-a zis: Ia-ti patul si umbla".
12. In.5.12. Ei l-au întrebat: «Cine este omul acela care ti-a zis: "Ia-ti patul si umbla ?"»
13. In.5.13. Însa cel vindecat nu stia cine este, pentru ca Iisus plecase din multimea care era în locul acela.
14.In.5.14. Dupa aceea, Iisus l-a gasit în templu si i-a zis: "Iata, te-ai facut sanatos: de acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau".
15. In.5.15. Omul s-a dus si le-a spus iudeilor ca Iisus este Acela Care l-a facut sanatos.
     CAP. 21.
A DOUA CALATORIE A LUI IISUS LA IERUSALIM (2)
Iudeii Îl învinuiesc pe Iisus de încalcarea Legii lui Moise (dezlegarea sâmbetei) si-L considera ca fiind bolnav de teomanie, motive pentru care cauta sa-L omoare.
1. In.5.16. Pentru aceasta au început iudeii sa-L prigoneasca pe Iisus si cautau sa-L omoare, fiindca facuse acestea sâmbata.
2. In.5.17. Dar Iisus le-a raspuns: "Tatal Meu pâna acum lucreaza; Eu, deasemenea, lucrez".
3. In.5.18. Deci pentru aceasta cautau si mai mult iudeii sa-L omoare, nu numai fiindca dezlega sâmbata, ci si pentru ca zicea ca Dumnezeu este Tatal Sau si Se facea, astfel, deopotriva cu Dumnezeu.
4. In.5.19. Însa Iisus iarasi le-a zis: "Adevar, adevar graiesc voua: Fiul nu poate sa faca nimic de la Sine, ci numai ce vede pe Tatal facând; tot ce face Tatal, face si Fiul întocmai,
5. In.5.20. fiindca Tatal Îl iubeste pe Fiul si-I arata tot ce face; si lucrari mai mari decât acestea Îi va arata, ca voi sa va mirati.
6. In.5.21. În adevar, dupa cum Tatal scoala pe cei morti si le da viata, tot asa si Fiul da viata celor ce voieste.
7. In.5.22. Tatal nu judeca pe nimeni, ci toata judecata I-a dat-o Fiului,
8. In.5.23. pentru ca toti sa-L cinsteasca pe Fiul cum cinstesc pe Tatal. Cine nu cinsteste pe Fiul, nu cinsteste pe Tatal Care L-a trimis.

     9. In.5.24. Adevar, adevar graiesc voua: Cine asculta cuvintele Mele si crede în Cel ce M-a trimis are viata vesnica si la judecata nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viata.
10. In.5.25. Adevar, adevar graiesc voua ca vine ceasul, si acum este, când mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si cei ce-L vor asculta vor învia;
11. In.5.26. ca, precum Tatal are viata în Sine, asa I-a dat si Fiului sa aiba viata în Sine.
12. In.5.27. Si I-a dat putere sa faca judecata, întrucât este Fiu al omului.
13. In.5.28. Nu va mirati de aceasta, pentru ca vine ceasul când toti cei din morminte vor auzi glasul Lui
14. In.5.29. si vor iesi din ele: cei ce au facut cele bune vor învia pentru viata, iar cei ce au facut cele rele vor învia pentru judecata.
15. In.5.30. Eu nu pot sa fac nimic de la Mine: judec dupa cum aud si judecata Mea este dreapta pentru ca nu caut sa fac voia Mea, ci voia Celui Ce M-a trimis.
16. In.5.31. Daca Eu marturisesc despre Mine Însumi, marturia Mea nu este adevarata.
17. In.5.32. Altul este Care marturiseste despre Mine; si stiu ca marturia Lui este adevarata
18. In.5.33. Voi ati trimis la Ioan si el a marturisit adevarul.
19. In.5.34. Dar Eu nu de la om iau marturia, ci spun acestea pentru ca voi sa fiti mântuiti.
20. In.5.35. Ioan era faclia care arde si lumineaza si voi ati vrut sa va veseliti o clipa în lumina lui.
21. In.5.36. Dar Eu am o marturie mai mare decât a lui Ioan: fiindca lucrarile pe care Mi le-a dat Tatal sa le savârsesc, tocmai ele marturisesc despre Mine ca Tatal M-a trimis.
22. In.5.37. Si Tatal, Care M-a trimis, El Însusi a marturisit despre Mine. Voi nu I-ati auzit niciodata glasul, nici nu I-ati vazut Fata;
23. In.5.38. si Cuvântul Lui nu salasluieste în voi, pentru ca nu credeti în Acela pe Care L-a trimis El.
24. In.5.39. Voi va rezumati la cercetarea Scripturilor, socotind ca în ele aveti viata vesnica: ele, deasemenea, marturisesc despre Mine,
25. In.5.40. dar voi nu vreti sa veniti la Mine ca sa aveti viata !
26. In.5.41. Eu nu umblu dupa slava care vine de la oameni,
27. In.5.42. dar v-am cunoscut ca n-aveti în voi dragoste de Dumnezeu.
28. In.5.43. Eu am venit în Numele Tatalui Meu si nu Ma primiti: daca va veni altul în numele sau, pe acela îl veti primi.
29. In.5.44. Cum puteti sa credeti voi, care umblati dupa slava pe care v-o dati unii altora, dar slava care vine de la singurul Dumnezeu n-o cautati ?
30. In.5.45. Sa nu socotiti ca va voi învinui înaintea Tatalui; este cine sa va învinuiasca: Moise, în care v-ati pus nadejdea;
31. In.5.46. fiindca daca l-ati crede pe Moise, M-ati crede si pe Mine, pentru ca el despre Mine a scris.
32. In.5.47. Dar daca nu credeti cele scrise de el, cum veti crede cuvintele Mele ?"
     CAP. 22.
A DOUA CALATORIE A LUI IISUS LA IERUSALIM (3)
La masa cu Iisus. Fariseul si femeia prostituata. Marta si Maria.
1. Lc.7.36. Unul dintre farisei L-a rugat sa manânce cu el. Iisus a intrat în casa fariseului si S-a asezat la masa.
2. Lc.7.37. Si, iata, o femeie pacatoasa din cetate, aflând ca El sade la masa în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir
3. Lc.7.38. si stând înapoi, la picioarele Lui si plângând, a început sa-I stropeasca picioarele cu lacrimi si le steargea cu parul capului ei; si-I saruta picioarele si le ungea cu mir.
4. Lc.7.39. Vazând, fariseul care-L poftise si-a zis: "Daca acesta ar fi prooroc, ar sti si ce fel de femeie este aceasta care se atinge de el: ca este o pacatoasa".
5. Lc.7.40 Dar Iisus, luând cuvântul, i-a zis: "Simone, am sa-ti spun ceva". - "Spune, Învatatorule", i-a raspuns el.
6. Lc.7.41. "Un camatar avea doi datornici: unul îi era dator cinci sute de dinari, iar celalalt cincizeci.
7. Lc.7.42. Fiindca n-aveau cu ce plati, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi: care dintre ei îl va iubi mai mult ?"
8. Lc.7.43. Simon I-a raspuns: "Socotesc ca acela caruia i-a iertat mai mult". Iar Iisus i-a zis: "Drept ai judecat".
9. Lc.7.44. Si, întorcându-Se catre femeie, i-a zis lui Simon: "Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta si picioarele nu Mi le-ai spalat; dar ea Mi-a udat picioarele cu lacrimile ei si Mi le-a sters cu parul capului ei;
10. Lc.7.45. tu sarutare nu Mi-ai dat; însa ea, de când am intrat, n-a încetat sa-Mi sarute picioarele.
11. Lc.7.46. Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn, dar ea Mi-a uns picioarele cu mir.
12. Lc.7.47. De aceea îti spun: iertate îi sunt pacatele ei cele multe, fiindca a iubit mult. Dar cui i se iarta putin, iubeste putin".
13. Lc.7.48. Apoi i-a zis femeii: "Iertate îti sunt pacatele !"
14. Lc.7.49. Atunci cei ce sedeau împreuna cu El la masa au început sa zica în sinea lor: "Cine este acesta de iarta si pacatele ?"
15. Lc.7.50. Dar Iisus i-a zis femeii: "Credinta ta te-a mântuit: mergi în pace".
16. Lc.10.38. Pe când era pe cale cu ucenicii Sai, El a intrat într-un sat. Si o femeie, cu numele Marta, L-a primit în casa ei.
17. Lc.10.39. Ea avea o sora, numita Maria, care s-a asezat la picioarele Domnului si-I asculta cuvântul.
18. Lc.10.40. Iar Marta, fiind împartita cu multa slujire, a venit la El si I-a zis: "Doamne, nu socotesti ca sora mea m-a lasat sa slujesc singura? Spune-i, deci, sa ma ajute !"
19. Lc.10.41. Raspunzând, Domnul I-a zis: "Marto, Marto, pentru multe te îngrijesti si te silesti tu,
20. Lc.10.42. dar un lucru trebuie: Maria si-a ales partea cea buna, care nu se va lua de la ea".
     III. IOAN BOTEZATORUL TREBUIE SA SE MICSOREZE, IAR IISUS TREBUIE SA CREASCA.
     CAP. 23.
INTEMNITAREA LUI IOAN BOTEZATORUL.
Irod închide pe Ioan Botezatorul. Iisus paraseste Nazaretul si Se stabileste în Capernaum, apoi începe sa propovaduiasca Evanghelia Împaratiei si sa tamaduiasca bolnavii.

     1. Lc.3.19. Dar Irod, tetrarhul, mustrat fiind de Ioan pentru Irodiada, nevasta fratelui sau, Filip, si pentru toate relele pe care le facuse,
2. Lc.3.20. a adaugat la toate si pe acela ca a închis pe Ioan în temnita.
3. Mc.6.17.Mt.14.3. Ca Irod, trimitând, l-a prins pe Ioan si l-a legat în temnita din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele sau, pe care o luase de sotie.
4. Mc.6.18.Mt.14.4. Fiindca Ioan îi zicea lui Irod: “Nu-ti este îngaduit sa tii pe sotia fratelui tau! Nu-ti este îngaduit s-o ai de nevasta !”
5. Mt.14.5. Irod ar fi vrut sa-l omoare, dar se temea de popor, pentru ca poporul îl socotea pe Ioan ca prooroc.
6. Mt.4.12.Mc.1.14. Auzind Iisus ca Ioan a fost prins si închis, a plecat în Galileea si propovaduia Evanghelia lui Dumnezeu.
7. Mt.4.13. Parasind Nazaretul, a venit si a locuit în Capernaum, lânga mare, în hotarele lui Zabulon si ale lui Neftali,
8. Mt.4.14. ca sa se împlineasca cele spuse prin Isaia, proorocul, care zice:
9. Mt.4.15. "Tara lui Zabulon si tara lui Neftali, dincolo de Iordan, calea spre mare, Galileea neamurilor,
10. Mt.4.16. poporul care statea în întuneric a vazut o mare Lumina; si celor ce zaceau în tinutul si în umbra mortii le-a rasarit Lumina".
11. Mt.4.17.Mc.1.15. De atunci Iisus a început sa propovaduiasca, zicând: "S-a împlinit vremea si s-a apropiat Împaratia lui Dumnezeu: Pocaiti-va si credeti în Evanghelie”.
12. Mc.3.7. Iisus S-a dus cu ucenicii Sai la mare. Si o mare multime din Galileea, din Iudeea,
13. Mc.3.8. din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan si din împrejurimile Tirului si Sidonului, auzind câte facea, a venit la El.
14. Mc.3.9. Iar El le-a zis ucenicilor sa-I tina la îndemâna o corabioara ca sa nu fie îmbulzit de multime,
15. Mc.3.10. fiindca îi vindecase pe multi si, de aceea, toti cei ce aveau boli, navaleau asupra Lui ca sa se atinga de El.
16. Mc.3.11. Iar duhurile necurate, când Îl vedeau, cadeau la pamânt înaintea Lui si strigau: "Tu esti Fiul lui Dumnezeu!"
17. Mc.3.12. Dar El mult le certa, poruncindu-le sa nu-L faca cunoscut.
18. Mt.4.23. Si a strabatut Iisus toata Galileea, învatându-i în sinagogile lor, propovaduind Evanghelia Împaratiei si tamaduind toata boala si neputinta din popor.
19. Mt.4.24. Si s-a dus vestea despre El în toata Siria. Si au adus la El pe toti cei ce sufereau de diferite boli si chinuri: demonizati, epileptici si slabanogi, si El îi vindeca.
20. Lc.6.17. Si coborând împreuna cu ucenicii Sai, S-a oprit într-un loc ses unde se aflau multi ucenici de-ai Lui;
21. Mt.4.25.Lc.6.17. si L-a urmat multime mare de popor din Galileea, din Ierusalim si din toata Iudeea, din Decapole, de dincolo de Iordan si de pe lânga marea Tirului si a Sidonului, ca sa-L asculte si sa fie vindecati de bolile lor.
22. Lc.6.18. Si cei chinuiti de duhuri necurate se vindecau.
23. Lc.6.19. Si toata multimea cauta sa se atinga de El, pentru ca dintr’Însul iesea o putere care-i vindeca pe toti.
     CAP. 24. PREDICA DE PE MUNTE (1)
Fericirile si vaiurile. Ucenicii sunt sarea pamântului si lumina lumii.
1. Mt.5.1. Vazând Iisus multimile, S-a suit pe munte; si, asezându-Se, ucenicii Lui sau apropiat de El.
2. Mt.5.2. Lc.6.20. Atunci Si-a ridicat ochii spre ucenicii Sai, Si-a deschis gura si a început sa-i învete, zicând:
3. Mt.5.3.Lc.6.20. «Fericiti cei saraci în duh, ca a lor este Împaratia cerurilor !
4. Mt.5.4. Fericiti cei ce plâng, ca aceia se vor mângâia !
5. Mt.5.5. Fericiti cei blânzi, ca aceia vor mosteni pamântul !
6. Mt.5.6.Lc.6.21. Fericiti cei flamânzi si însetati de dreptate, ca aceia se vor satura !
7. Mt.5.7. Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui !
8. Mt.5.8. Fericiti cei cu inima curata, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu !
9. Mt.5.9. Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema !
10. Mt.5.10. Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a acelora este Împaratia cerurilor !
11. Mt.5.11.Lc.6.22. Fericiti veti fi voi când oamenii va vor urî, va vor ocarî, va vor izgoni dintre ei si vor zice tot cuvântul rau împotriva voastra, mintind pentru Mine si lepadând numele vostru ca rau din pricina Fiului omului.
12. Mt.5.12.Lc.6.23. Bucurati-va si va veseliti în ziua aceea, ca rasplata voastra multa este în ceruri: fiindca tot asa i-au prigonit parintii lor pe proorocii care au fost înainte de voi.
13. Lc.6.24. Dar, vai voua, bogatilor, pentru ca voi va luati pe pamânt mângâierea !
14. Lc.6.25. Vai voua, care sunteti satui acum, pentru ca voi veti flamânzi! Vai voua, care râdeti acum, pentru ca voi veti plânge si va veti tângui !
15. Lc.6.26. Vai voua, când toti oamenii va vor vorbi de bine, fiindca tot asa faceau parintii lor cu proorocii mincinosi !"
16. Mt.5.13.Lc.14.34. Si le-a zis ucenicilor: "Voi sunteti sarea pamântului si buna este sarea. Dar daca sarea îsi pierde gustul, cu ce se va drege? Atunci nu mai este buna de nimic: nici pentru pamânt, nici pentru gunoi, ci se arunca afara sa fie calcata în picioare de oameni. Cine are urechi de auzit sa auda!
18. Mt.5.14. Voi sunteti lumina lumii: nu poate cetatea din vârful muntelui sa ramâna ascunsa.
19. Mc.4.22. Ca nu este nimic ascuns care sa nu fie dat pe fata si nimic tainuit care sa nu iasa la lumina”.
20. Mc.4.21. Si le zicea: „Se aduce, oare, faclia ca sa fie pusa sub obroc sau sub pat? Nu spre a fi pusa în sfesnic ?
21. Mt.5.15.Lc.11.33. Nimeni nu aprinde lumina ca s-o puna într-un loc ascuns: ci o pune în sfesnic, sa lumineze tuturor celor ce intra în casa.
22. Mt.5.16. Tot asa sa lumineze si lumina voastra înaintea oamenilor, încât ei, vazând faptele voastre bune, sa slaveasca pe Tatal vostru, Care este în ceruri.
23. Lc.11.34. Ochiul este lumina trupului. Daca ochiul tau este curat, tot trupul e luminat; dar daca ochiul tau este rau, trupul tau e întunecat.
24. Lc.11.35. Ia seama, deci, ca lumina care este în tine sa nu fie întuneric.
25. Lc.11.36. Asa ca, daca tot trupul tau este plin de lumina, fara sa aiba vreo parte întunecata, luminat va fi în întregime, ca atunci când te lumineaza o lampa cu lumina ei .
26. Mc.4.23. Daca are cineva urechi de auzit, sa auda !”
27. Mc.4.24. Si le zicea: «Luati seama la ce auziti: cu ce masura masurati vi se va masura; iar voua, care ascultati, vi se va da mai mult:
28. Mc.4.25. fiindca celui ce are i se va da; dar celui ce n-are, se va lua si ce are.
     CAP. 25.
PREDICA DE PE MUNTE (2)
Despre ucidere, adulter, martori mincinosi, suferirea raului. Cel de la Care emana Legea are putere sa modifice sau sa desfiinteze Legea, pentru ca El este mai mare decât Legea: Iisus desfiinteaza Legea penala a lui Moise (Legea talionului), pe care o înlocuieste cu Legea tolerantei si a iubirii aproapelui.
1. Mt.5.21. Ati auzit ca s-a spus celor din vechime: "Sa nu ucizi! Oricine ucide este pasibil de judecata".
2. Mt.5.22. Dar Eu va spun: Oricine se mânie pe fratele sau va fi pasibil de judecata; si oricine va zice fratelui sau: "Prostule!", va fi pasibil de judecata sinedriului; iar oricine-i va zice: "Nebunule!", va fi pasibil sa fie aruncat în focul gheenei.
3. Mt.5.23. Asa ca, daca îti aduci darul la altar si acolo îti aduci aminte ca fratele tau are ceva împotriva ta,
4. Mt.5.24. lasa-ti darul acolo, înaintea altarului, si mergi întâi si împaca-te cu fratele tau; apoi vino sa-ti aduci darul.
5. Mt.5.25. Împaca-te cu pârâsul tau degraba, cât timp esti cu el pe cale, ca nu cumva pârâsul sa te dea judecatorului, iar judecatorul executorului si sa fii aruncat în închisoare.
6. Mt.5.26. Adevar graiesc tie: Nu vei iesi de acolo pâna nu vei fi platit cel din urma banut.
7. Mt.5.27. Ati auzit ca s-a zis: "Sa nu te desfrânezi".
8. Mt.5.28. Dar Eu va spun: Oricine se uita la o femeie poftind-o, s-a desfrânat cu ea în inima lui.
9. Mt.5.29. Deci, daca ochiul tau cel drept te face sa cazi în pacat, scoate-l si arunca-l de la tine: este spre folosul tau sa piara unul din madularele tale decât sa-ti fie aruncat tot trupul în gheena.
10. Mt.5.30. Daca mâna ta cea dreapta te face sa cazi în pacat, taie-o si arunc-o de la tine: este spre folosul tau sa piara unul din madularele tale decât sa-ti fie aruncat tot trupul în gheena.
11. Mt.5.31. S-a zis iarasi: "Cine îsi va lasa sotia, sa-i dea carte de despartire".
12. Mt.5.32. Dar Eu va spun: Oricine îsi va lasa femeia, în afara de pricina de desfrânare, o face sa savârseasca adulter; si cine va lua pe cea lasata savârseste adulter.
13. Mt.5.33. Ati auzit, iarasi, ca s-a zis celor de demult: "Sa nu juri strâmb, ci sa tii înaintea Domnului juramintele tale".

     14. Mt.5.34. Dar Eu va spun: Sa nu te juri nicidecum: nici pe cer, pentru ca este tronul lui Dumnezeu;
15. Mt.5.35. nici pe pamânt, pentru ca este scaunelul de sub picioarele Sale; nici pe Ierusalim, pentru ca este cetatea Marelui Împarat;
16. Mt.5.36. nici pe capul tau, pentru ca nu poti sa faci un singur fir de par alb sau negru;
17. Mt.5.37. ci cuvântul vostru sa fie: "Da, da; nu, nu"; ceea ce se spune în plus, de la cel rau este.
18. Mt.5.38. Ati auzit ca s-a zis: "Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte".
19. Mt.5.39. Dar Eu va spun: Sa nu va împotriviti celui rau.
20. Mt.5.39.Lc.6.29. Ci, oricui te loveste peste obrazul drept, întoarce-i si pe cel stâng.
21. Mt.5.40.Lc.6.29. Si oricui vrea sa se judece cu tine ca sa-ti ia cu sila haina, lasa-i si camasa.
22. Mt.5.41. Daca te sileste cineva sa mergi cu el o mila, tu sa mergi doua.
23. Mt.5.42.Lc.6.30. Oricui îti cere, da-i; celui ce-ti ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi; si nu întoarce spatele celui ce vrea sa se împrumute de la tine.
24. Lc.6.31. Precum voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi asemenea.
25. Mt.5.43. Ati auzit ca s-a zis: "Sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau".
26. Mt.5.44.Lc.6.27. Dar Eu va spun voua, care Ma ascultati: iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine celor ce va urasc,
27. Mt.5.44.Lc.6.28. binecuvântati pe cei ce va blestema si rugati-va pentru cei ce se poarta rau cu voi, va asupresc si va prigonesc,
28. Mt.5.45. ca sa fiti fii ai Tatalui vostru, Care este în ceruri; fiindca El lasa sa rasara soarele Sau peste cei rai si peste cei buni si da ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.
29. Mt.5.46.Lc.6.32. Daca iubiti numai pe cei ce va iubesc, ce rasplata aveti? Nu fac asa si vamesii ?
30. Mt.5.47.Lc.6.33. Si daca le faceti bine si-i îmbratisati numai pe fratii vostri, ce lucru neobisnuit faceti? Oare, pagânii nu fac la fel?
31.Lc.6.34. Si daca împrumutati doar pe aceia de la care nadajduiti sa primiti înapoi, ce multumire aveti? Si pacatosii dau cu împrumut pacatosilor ca sa primeasca înapoi întocmai.
32.Lc.6.35. Voi, însa, iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine si dati cu împrumut fara sa nadajduiti nimic în schimb si rasplata voastra va fi mare; si veti fi fiii Celui Preaînalt, ca El este bun si cu cei nerecunoscatori si rai.
31.Lc.6.36.Mt.5.48. Voi fiti, deci, milostivi, fiti desavârsiti, dupa cum Tatal vostru Cel ceresc este desavârsit.
     CAP. 26
PREDICA DE PE MUNTE (3)
Despre milostenie, post, darnicie, fatarnicie, judecatile nedrepte; lucrurile sfinte, câinii, porcii si proorocii mincinosi; pomul si roada, calea cea îngusta si calea cea lata.
1. Mt.6.1. Feriti-va sa nu savârsiti dreptatea voastra înaintea oamenilor spre a fi vazuti de ei: altminteri, nu veti avea rasplata de la Tatal vostru, Care este în ceruri.
2. Mt.6.2. Tu, deci, când faci milostenie, nu trâmbita, cum fac fatarnicii în sinagogi si pe ulite, ca sa fie slaviti de oameni. Adevar graiesc voua: si-au luat rasplata.
3. Mt.6.3. Ci tu, când faci milostenie, sa nu stie stânga ta ce face dreapta,
4. Mt.6.4. pentru ca milostenia ta sa fie facuta în ascuns: si Tatal tau, Care vede în ascuns, îti va rasplati.
5. Mt.6.16. Când postiti, sa nu va luati o înfatisare posomorâta, ca fatarnicii, care-si întristeaza fetele ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat va spun ca si-au luat rasplata.
6. Mt.6.17. Ci tu, când postesti, unge-ti capul si spala-ti fata,
7. Mt.6.18. ca sa te arati ca postesti nu oamenilor, ci Tatalui tau, Care este în ascuns: si Tatal tau, Care vede în ascuns, îti va rasplati.
8. Lc.6.37.Mt.7.1. Nu judecati, ca sa nu fiti judecati:
9. Mt.7.2. caci cu ce judecata judecati veti fi judecati si cu masura cu care masurati vi se va masura.
10. Lc.6.37. Nu osânditi si nu veti fi osânditi; iertati si vi se va ierta.
11. Mt.7.3.Lc.6.41. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau, dar bârna din ochiul tau n-o vezi ?
12. Mt.7.4.Lc.6.42. Sau, cum poti sa-i zici fratelui tau: "Frate, lasa-ma sa scot paiul din ochiul tau", cât timp tu ai o bârna într-al tau ?
13. Mt.7.5.Lc.6.42. Fatarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tau si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau.
14. Lc.6.38. Dati si vi se va da; o masura buna, clatinata si cu vârf îndesata vi se va turna în sân, caci cu ce masura masurati, vi se va masura ».
15. Lc.6.39. Le-a spus si o pilda: «Poate, oare, orb pe orb sa calauzeasca? Nu vor cadea amândoi în groapa ?
16. Lc.6.40. Ucenicul nu este mai presus de învatatorul sau; dar orice ucenic desavârsit va fi ca învatatorul lui.
17. Mt.7.6. Nu dati cele sfinte câinilor si nu aruncati margaritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva sa le calce în picioare si, întorcându-se, sa va sfâsie pe voi.
18. Mt.7.15. Paziti-va de proorocii mincinosi. Ei vin la voi în haine de oi, dar pe dinauntru sunt lupi rapitori.
19. Mt.7.16. Îi veti cunoaste dupa roadele lor: culeg oamenii struguri din spini sau smochine din maracini ?
20. Mt.7.17. Tot asa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rau face roade rele.
21. Mt.7.18.Lc.6.43. Nu este pom bun care sa faca roada rea, nici pom rau care sa faca roada buna,
22. Lc.6.44. asa ca orice pom se cunoaste dupa roada lui. Nu se strâng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din maracini.
23. Mt.7.19. Orice pom care nu face roade bune este taiat si aruncat în foc.
24. Mt.7.20. Asa ca, dupa rodul lor îi veti cunoaste.
25. Lc.6.45. Omul bun, din vistieria buna a inimii lui scoate cele bune, iar omul rau din vistieria rea a inimii lui scoate cele rele: fiindca din prisosul inimii vorbeste gura.
26. Mt.7.13. Intrati pe poarta cea strâmta: ca larga este poarta, lata este calea care duce la pierzare si multi sunt cei ce merg pe ea;
27. Mt.7.14. dar strâmta este poarta, îngusta este calea care duce la viata si putini sunt cei ce o afla.
     CAP. 27.
PREDICA DE PE MUNTE (4)
Iisus a venit pe Pamânt sa împlineasca Legea profetica privitoare la jertfa Sa. Judecata finala. Casa zidita pe stânca si casa zidita pe nisip (întelepciunea unora si nechibzuinta altora).
1. Mt.5.17. Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau Proorocii: n-am venit sa stric, ci sa împlinesc.
2. Mt.5.18. Ca, adevar graiesc voua, înainte de a trece cerul si pamântul, o iota sau o cirta* din Lege nu va trece pâna ce toate se vor fi împlinit.
3. Mt.5.19. Deci, cine strica una din aceste porunci, chiar si cea mai neînsemnata, si va învata pe oameni asa, cel mai neînsemnat va fi socotit în Împaratia cerurilor; dar cine le va pazi si va învata pe altii sa le pazeasca, acela va fi numit mare în Împaratia cerurilor.
4. Mt.5.20. Ca va spun: daca dreptatea voastra n-o va întrece pe aceea a carturarilor si a fariseilor, nu veti intra în Împaratia cerurilor.
5. Lc.6.46. Pentru ce Ma invocati: "Doamne, Doamne !", si nu faceti ce va spun ?
6. Mt.7.21. Nu cel ce-Mi zice: "Doamne, Doamne!" va intra în Împaratia cerurilor, ci acela care face voia Tatalui Meu, Care este în ceruri.
7. Mt.7.22. Multi Îmi vor zice în ziua aceea: "Doamne, Doamne! N-am proorocit noi în Numele Tau? N-am scos noi demoni* în Numele Tau? Si n-am facut noi multe minuni în Numele Tau ?"
8. Mt.7.23. Atunci le voi spune: "Departati-va de la Mine toti cei ce savârsiti faradelegea: niciodata nu v-am cunoscut pe voi !"
9. Lc.6.47. Va voi arata cu cine se aseamana oricine vine la Mine, aude cuvintele Mele si le face.
10. Mt.7.24.Lc.6.48. Este asemenea barbatului chibzuit care, zidindu-si o casa, a sapat adânc si a asezat temelia pe stânca.
11. Mt.7.25.Lc.6.48. A cazut ploaia, au venit puhoaiele, au suflat vânturile si au izbit în casa aceea, dar ea nu s-a prabusit, nici nu s-a clintit, pentru ca avea temelia zidita pe stânca.
12. Mt.7.26.Lc.6.49. Însa oricine aude aceste cuvinte ale Mele si nu le face este asemenea barbatului nechibzuit care si-a zidit casa fara temelie, pe nisip:
13. Mt.7.27.Lc.6.49. a cazut ploaia, s-au napustit puhoaiele, au suflat vânturile si au izbit în casa aceea si ea s-a prabusit îndata, iar caderea ei a fost mare ».
14. Mt.7.28. Când a sfârsit Iisus cuvintele acestea, multimile au ramas uimite de învatatura Lui,
15. Mt.7.29. fiindca El îi învata ca Unul Care are putere, iar nu cum îi învatau carturarii lor.
     CAP. 28.
IISUS LA CAPERNAUM.
Vindecarea servului unui sutas. Vindecarea a doi orbi. Vindecarea unui demonizat orb si mut.
1. Lc.7.1.Mt.8.5. Dupa ce a sfârsit toate aceste cuvinte ale Sale în auzul poporului, a intrat în Capernaum.
2. Lc.7.2. Un sutas avea un serv pe care-l pretuia mult si care era bolnav pe moarte.
3. Lc.7.3.Mt.8.6. Si, auzind despre Iisus, a trimis la El pe niste batrâni ai iudeilor sa-L roage sa vina si sa-i vindece servul.
4. Lc.7.4. Acestia, venind, L-au rugat staruitor, zicându-I: "Vrednic este sa-i faci lui aceasta,
5. Lc.7.5. ca iubeste neamul nostru, si el ne-a zidit sinagoga".
6. Mt.8.7. Iisus le-a raspuns: "Venind, îl voi tamadui”.
7. Lc.7.6.Mt.8.8. Si plecând El cu ei, nu era departe de casa când sutasul a trimis la el prieteni sa-I spuna: “Doamne, nu Te osteni, ca nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu.
8. Lc.7.7.Mt.8.8. De aceea, nici nu m-am socotit vrednic sa vin eu însumi la Tine, ci spune numai un cuvânt si servul meu se va vindeca.
9. Lc.7.8.Mt.8.9. Fiindca si eu sunt om sub stapânire si am în subordine ostasi si zic unuia: ‘Du-te!’, si se duce; altuia: ‘Vino!’, si vine; si servului meu: ‘Fa aceasta!’, si face”.
10. Lc.7.9.Mt.8.10. Auzind acestea, Iisus S-a minunat de sutas si, întorcându-Se, le-a zis celor ce-L urmau: “Adevar graiesc voua ca, în Israel, la nimeni n-am gasit o credinta asa de mare.
11. Mt.8.11. Si va spun ca multi vor veni de la rasarit si de la apus si vor sta la masa cu Avraam, Isaac si Iacov în Împaratia cerurilor,
12. Mt.8.12. dar fiii Împaratiei vor fi aruncati în întunericul de afara: acolo va fi plânsul si scrâsnirea dintilor".
13. Mt.8.13. Apoi i-a zis sutasului: "Du-te! Fie tie dupa credinta ta !” Si servul sutasului s-a tamaduit chiar în ceasul acela.
14. Lc.7.10. Când trimisii s-au întors acasa, au gasit sanatos pe servul care fusese bolnav.
15. Mt.9.27. Si plecând Iisus de acolo, L-au urmat doi orbi care strigau, zicând: "Ai mila de noi, Fiul lui David !"
16. Mc.3.20. Si, venind El în casa, s-a adunat iarasi multimea, asa ca nu puteau nici pâine sa manânce.
17. Mt.9.28. Orbii s-au apropiat de El si Iisus le-a zis: "Credeti voi ca pot sa fac aceasta?" "Da, Doamne", I-au raspuns ei.
18. Mt.9.29. Atunci S-a atins de ochii lor si le-a zis: "Faca-vi-se dupa credinta voastra !"
19. Mt.9.30. Si, deschizându-li-se ochii, Iisus le-a poruncit cu tarie, zicându-le: "Vedeti, sa nu stie nimeni !"
20. Mt.9.31. Dar ei, cum au iesit, L-au vestit în tot tinutul acela.
21. Mt.9.32.Mt.12.22.Lc.11.14. Pe când ieseau orbii aceia, iata, au adus la El un demonizat orb si mut.
22. Mt.9.33.Mt.12.22.Lc.11.14. Iisus l-a tamaduit, scotând demonul din el, asa ca mutul vorbea si vedea.
23. Mt.12.23.Mt.9.33. Multimile toate, nedumerite fiind, ziceau: "Niciodata nu s-a vazut asa ceva în Israel! Nu cumva Acesta este Fiul lui David ?"