Statul Dacia in timpul dinastiei Zalmoxianiste
1600 î. H. – 82 î. H. (6575 – 8093 E. V.):
- 1600 î. H. / 6575
Cavalerii Zalmoxianismului
(Daci /Thraci, “Cabiri”, “Dunareni” / “Danubieni” etc.) îsi fac
aparitia si din necesitatea “protectiei” negustorilor autohtoni pe drumurile bronzului si aurului,
ale comertului cu arme, cu obiecte sacre, cu grâne, vite etc., atât pe uscat cât si pe
fluvii / mari, drumuri ce duceau din Dacia spre celelalte
vetre de civilizatie din Eurasia, Africa si, pare-se, chiar din
America; si confreriile razboinic-religioase au raspuns
solicitarilor – mai ales dupa invaziile luvito-nesito-hittite si
aheene – printr-un “ordin” cavaleresc / eroic-religios,
promovând înaltul spirit justitiar, potrivit cutumelor Daciei,
potrivit celebrelor legi pelasgice / pelagine (bellagine /
valahice), mai ales în acele vremuri de cumplita tâlharie /
piraterie.
Dacia facuse fata noilor si considerabilelor valuri
de migratori euroasiatici de la sfârsitul mileniului al II-lea î.H.,
ori din orizontul anului 1600 î. H. (9775 E. V.), fiindca în
centrele metalurgice ale principalelor “tari de râuri / munti”,
subordonate Cogaionului / Sarmizegetusei, fusese
descoperit fierul, aparusera armele de fier cu care erau
înzestrati Cavalerii Zalmoxianismului, arme superioare celor
de bronz, din “dotarea” inamicilor; echidistant, pe reteaua
de drumuri, erau halte (“oracole” / “temple”) zalmoxiene.
- 1630 î. H.– 1555 î. H. (6545 – 6620 E. V.), aprox.
Traieste Salmosua I (Salmas / Salmos, “Zalmas-Zalmoxis”,
“Salmos I Nemuritorul”), autorul Reformei
Zalmoxianismului, întemeietorul Dinastiei Zalmoxienilor
(1600 î. H. / 6575 E. V. – 82 î. H. / 8093 E. V.); regele-zeumedic
al Daciei / Daco-Thraciei, Salmosua I / Salmos I
Nemuritorul – cu domnie aproximata între orizonturile
culturale / civilizatorii dacice ale anilor 1600 î. H. / 6575 E.V.
si 1555 î. H. / 6620 E. V. –lui i se datoreaza “corpul de
învataturi”, dogma Zalmoxianismului, sau stiinta Dacilor de
a se face nemuritori.
- 1554 î. H.– 1495 î. H. (6621 – 6680 E. V.), aprox.
Salmos al II-lea continua opera predecesorului sau rege-zeu-
medic, extinde sistemul de dave-fortificatii jur împrejurul
Cogaionului / Sarmizegetusei
.
- 1494 î. H.– 1435 î. H. (6681 – 6740 E. V.), aprox.:
Salmos al III-lea, regele-zeu-medic al Cogaionului /
Sarmizegetusei. Este contemporan cu zeii-regi ai Egiptului,
Tuthmosis al III-lea si Amenophis al II-lea, cu “împaratii”
hittiti: Alluwamnas, Hantilis II, Zidantas II, Huzziyas II,
Tudhaliyas II si Arnuwandas I.
- 1434 î. H.– 1375 î. H. (6741 – 6800 E. V.), aprox.
Salmos al IV-lea- intareste – prin Cavalerii
Zalmoxianismului – legaturile comerciale cu Egiptul, sub
Amenophis al III-lea, cu Imperiul Hittit Nou, aflat sub
conducerea lui Tudhaliyas III si a lui Suppiluliuma I, cu
China dinastiei Yin / Shang etc.; la Salmos al IV-lea au
facut referinte si Iordanes (Getica), si Huszti András (Ó és
újj Dacia), dupa documentatia carora ar fi domnit în Dacia
«înaintea nasterii Domnului Cristos, în anul 1402» (apud.
MIMS, 92).
- 1374 î. H.– 1315 î. H. (6801 – 6860 E. V.), aprox.:
Salmos al V-lea.
Este regele-zeu-medic al Daciei («Zalmas-tesub»), pomenit în
«Analele lui Suppiluliuma»; în orizontul anului 1375 î. H.
(6800 E. V.), a facut minuni de vitejie în cetatea Amqa, în
fruntea unor cete de razboinici din Ordinul Zalmoxienilor-lupachi,
înfricosând Egiptul (cf. GHT, 235 sq.).
- 1314 î. H.– 1255 î. H. (6861 – 6920 E. V.), aprox.:
Salmos al VI-lea (v. TDIP, III, 4 sqq.).
- 1254 î. H.– 1195 î. H. (6921 – 6980 E. V.), aprox.:
Salmos al VII-lea.
- 1194 î. H.– 1135 î. H. (6981 – 7040 E. V.), aprox.:
Salmos al VIII-lea, “homericul”, elogiat în cântul
al XIII-lea din Iliada (1 – 7).
- 1134 î. H.– 1075 î. H. (7041 – 7100 E. V.), aprox.:
Salmos al IX-lea.
- 1074 î. H.– 1015 î. H. (7101 – 7160 E. V.), aprox.:
Salmos al X-lea.
- 1014 î. H.– 955 î. H. (7161 – 7220 E. V.), aprox.: Salmos
al XI-lea.
- 954 î. H.– 895 î. H. (7221 – 7280 E. V.), aprox.: Salmos
al XII-lea.
- 894 î. H.– 835 î. H. (7281 – 7340 E. V.), aprox.: Salmos
al XIII-lea.
- 834 î. H.– 775 î. H. (7341 – 7400 E. V.), aprox.: Salmos
al XIV-lea.
- 774 î. H.– 715 î. H. (7401 – 7460 E. V.), aprox.: Salmos
al XV-lea.
- 714 î. H.– 655 î. H. (7461 – 7520 E. V.), aprox.: Salmosal XVI-lea.
- 654 î. H.– 595 î. H. (7521 – 7580 E. V.), aprox.: Salmos
al XVII-lea.
- 594 î. H.– 535 î. H. (7581 – 7640 E. V.), aprox.: Salmos
al XVIII-lea, vestit si ca profesor – în Sarmizegetusa – al
pelasgo-rasenului (etruscului) Pythagora (cf. CEnig, 259
sqq.).
560 – 546 î. H. (7615 – 7929 E. V.): Cogaionul /
Sarmizegetusa sprijina formarea “statului-tampon Cretzuan
/ Cresuan” («statul lui Cresus»), din provinciile anatoliene
ale Pelasgo-Daco-Thraciei: Bithinia, Frigia, Capadochia
etc., între Daco-Thracia si Imperiul Persan.
- 534 î. H.– 475 î. H. (7641 – 7700 E. V.), aprox.
Salmos al XIX-lea, cel ce ordona si “vestita” înfruntare dintre armata
Daciei si armata invadatoare condusa de împaratul persan,
Darius, în Dynogaetia / Dobrogea anului 513 î. H.; în
vremea acestui rege-zeu-medic din Sarmizegetusa, Dacia a
fost un stat invincibil, "regii de arme" din "tarile de râuri /
munti" actionând sub puterea înteleapta a
Zalmoxianismului, iesind biruitori si în fata celui mai de
temut imperiu din secolul al VI-lea î. H., Imperiul Persan.
a) Este vorba, mai întâi, de o prima victorie mare a
razboinicilor pelasgo-daco-thraci din "tara de râuri / munti" a
Masagetiei (desigur, si cu "ajutoare" din Tirasgetia, din
Gaetia / Getia etc.), din anul 529 î. H., condusi de regina
"de arme" Tomyria, la nord de Araxes / Erask, în fata
împaratului persan, Cyrus al II-lea (547 – 529 î. H.), apoi de
victoria anti-Darius.
b) 513 – 512 î. H. (7662 – 7663 E. V.): expeditia lui Darius
în vestul si în nordul Marii Getice / Negre, “soldata cu un
esec total”; a doua victorie a Cogaionului / Sarmizegetusei
în fata Imperiului Persan.
c) 512 î. H. / 7663 E. V.: stârpirea cuiburilor grecesti /
helladice din vestitul oras-cetate, Histria, al Daciei, de la
Marea Getica / Neagra, pentru “tradare” si colaborare cu
Darius si cu armatele imperial-persane; «zona sacra»,
greceasca / helladica a Histriei a fost incendiata; «tot
atunci si din aceleasi motive au fost arse si casele
(grecesti) din Histria» (MKP, 29).
d) 492 î. H. / 7683 E. V.: Cogaionul / Sarmizegetusa aproba
«comandantului de osti persan, Mardonius», sa traverseze teritoriul “tarii
de râuri / munti” al Thraciei, provincie a Daciei Zalmoxiene, «împotriva
Greciei» (OTr, 236).
e) 490 î. H. – 450 î. H. (7685 – 7725 E. V.): Cogaionul /
Sarmizegetusa aproba reunirea “tarilor de râuri / munti”, adica a provinciilor
Daciei Zalmoxiene din Peninsula Balcanica, într-un stat, cunoscut în istorii
drept Statul Odris, sub conducerea regelui de arme, Tarie /
Arie (în documente, “grecizat”: «Teres»), spre a se opune
expansiunii Imperiului Persan si Helladei / Greciei (cf. OTr,
236).
f) 480 î. H. / 7695 E. V.: Cogaionul / Sarmizegetusa aproba
ca, în sudul provinciei sale, Thracia, regele persan Xerxes
sa-si faca “baza militara” de atac împotriva Greciei /
Helladei, dusman al Daciei, al Zalmoxianismului.
- 474 î. H. – 415 î. H. (7701 – 7760 E. V.), aprox.: în
Cogaion / Sarmizegetusa, împarateste regele-zeu-medic,
Salmos al XX-lea, cel confundat de istoricul carian, Herodot
(484 – 425 î. H.), cu zeul suprem, cu Dumnezeul
Cogaionului / Sarmizegetusei, cu “antizeul”, sau “balaurul /
demonul norilor, al furtunilor cu grindina”, Gebeleizis /
Nebeleizis (asimilat de Crestinism drept Sfântul Ilie) s. a.;
din vremea împaratirii regelui-zeu-medic de Cogaion /
Sarmizegetusa, Salmos al XX-lea, este pomenit si “regele
de arme”, Cârna-bon (“cârnul”), probabil, din provincia
Dynogaetia / Dobrogea a Daciei Zalmoxianismului, despre
care Sofocle (497 – 404 î. H.), în tragedia Triptolemas, ne
spune ca «domneste peste Geti» (StrPR, 272).
a) 459 î. H. – 454 î. H. (7716 – 7721 E. V.): Cogaionul /
Sarmizegetusa aproba reunirea “tarilor de râuri / munti”,
adica a provinciilor Daciei Zalmoxiene din sud-vestul
Peninsulei Balcanice si din nordul Aticii / Helladei, într-un
stat-“scut-antigrecesc”, cunoscut în istorii drept Statul
Macedonia, sub conducerea regelui de arme, Alexandru
(«Alexandros»), spre a se opune expansiunii Imperiului
Persan si Helladei / Greciei.
b) 440 / 430 î. H. (7735 / 7745 E. V.): Cogaionul /
Sarmizegetusa fortifica “regatul de arme” al Odrisiei ca
«scut sudic al Daciei» (dupa pierderea Capadochiei,Pontului, Bithiniei,
Frigiei etc. din Anatolia), sub conducerea
regelui de arme, Sitache (“cel ce trece ca prin sita dusmanii
Daciei”; în cronici, numele-i grecizat: «Sitalkes»).
c) 431 î. H. / 7744 E. V.: la începutul razboiului
peloponeziac, se încheie un tratat între Atena si regele
Odrisiei, Sitache, bineînteles, tot cu aprobarea regelui-zeumedic
din Cogaion / Sarmizegetusa.
d) 429 î. H. / 7746 E. V.: expeditie a regelui de arme al
Odrisiei, Sitache, ordonata de Cogaion / Sarmizegetusa,
împotriva Macedoniei, care – sub influenta Helladei /
Greciei – se opunea hotarârilor regelui-zeu-medic din capitala
Daciei, având tendinte “excentrice”; expeditia «se
încheie cu un com-promis» (OTr, 236) între cei doi “regi de
arme” (al Odrisiei si al Macedoniei).
e) 424 – 410 î. H., aprox: Cogaionul / Sarmizegetusa
aproba ca Seuta (în cronici, grecizat: «Seuthes») sa fie
“regele de arme” al Odrisiei.
f) 419 – 399 î. H. (7756 – 7776 E. V.): Cogaionul /
Sarmizegetusa aproba ca Arcalau (în documentele grecesti
«Archelaos») sa fie “rege de arme” al Macedoniei.
- 414 î. H. – 355 î. H. (7761 – 7820 E. V.), aprox.: în
Cogaion / Sarmize-getusa, împarateste regele-zeu-medic,
Salmos (Sarmis) al XXI-lea, cel pe care Platon (427 – 347 î.
H.), în Charmides, îl elogiaza pentru fundamentala
învatatura a Zalmoxianismului, sau învatatura despre sacrul
raport dintre par-te si întreg; fata de Sud, duce politica
predecesorului, ridica noi dave în jurul Sarmizegetusei (cf.
MIMS, 31), bate moneda de aur (potrivit descoperirii de la
Turidava / Turda, din provincia Ardeal-România; «pe fata cu
bustul sau sta inscriptia Sarmis...» (MIMS, 32).
|
a) 400 î. H. / 7775 E. V.: Xenofon si mercenarii sai intra
pentru scurt timp în slujba regelui de arme al Odrisiei,
Seuta al II-lea (în cronici, grecizat: «Seuthes al II-lea»).
b) 385 î. H. / 7790 E. V.: în orizontul acestui an, Salmos
(Salymys / Sarmis) al XXI-lea, regele-zeu-medic dinCogaion
/ Sarmizegetusa, intervine si Hebrysalmos (adica:
“omul Soarelui-Mos / Tatalui-Cer de la fluviul Hebru /
Marita” – în cronicile grecesti: «Hebryzalmos» /
«Hebryzelmos»), ce fusese instalat mai întâi la Pulpudava,
devine “rege de arme” al Odrisiei; capitala acestei provincii
(“tari de râuri / munti”) a Daciei se afla chiar la gurile Hebrului
/ Maritei, în orasul-cetate Chipsara (“grecizat”:
«Kypsela»), unde a si batut moneda cu numele sau (cf.
OTr, 98).
c) 383 î. H. / 7792 E. V.: “rege de arme” al Odrisiei, cu
încuviintarea Cogaionului / Sarmizegetusei, devine Coutu I
(“cap / capetenie” în numele Sorei Soarelui”, zâna din sacra
pereche secunda a Zalmoxianismului, Coutua / Cotya,
«Cotys», Luna / Dochiana), descendent din Seuta al II-lea;
în cronici, numele “regelui de arme” odris este grecizat:
«Cotys I».
e) 359 î. H. / 7816 E. V.: Coutu («Cotys») I, regele de arme
al Odrisiei, este asasinat în primavara anului 359 ante-
Hristos (7816 E. V.) de spionajul grecesc / atenian, mai
precis, «de doi frati din orasul grecesc, Ainos»; «la Atena
vestea a fost primita cu mare bucurie, iar cei doi ucigasi
încarcati cu onoruri» (OTr, 99).
f) 359 – 336 î. H. (7816 – 7839 E. V.): în fruntea statului
Macedoniei se afla “filogrecul” Filip al II-lea; tendintele sale
“centrifuge” sunt mascate de “supunerea” Helladei /
Greciei, “linistind” astfel Cogaionul / Sarmizegetusa.
f) 355 î. H. – 337 î. H. (7820 – 7838 E. V.): Rex
Histrianorum / Istrianorum – sau “regele de arme” de peste
Pelasgo-Daco-Thracii din provincia de la gurile Dunarii,
Dynogaetia / Dobrogea (botezata mai târziu Scythia Minor),
avându-si resedinta la Histria.
- 354 î. H. – 295 î. H. (7821 – 7880 E. V.), aprox.: în
Cogaion / Sarmi-zegetusa, împarateste regele-zeu-medic,
Salmos al XXII-lea.
a) 350 î. H. / 7825 E. V.: Papirusul de la Calatiani (grecizat:
«Callatis»; azi, Mangalia-România) a fost descoperit în anul
1959, în «cel mai interesant mormânt» din zona antica a
orasului dacoromânesc modern, Mangalia; «mormântul se
afla sub o movila cu diametrul de 1,4 m si avea
circumferinta delimitata cu placi de calcar; în mijloc se
gasea un mic altar; cu ajutorul vaselor s-a stabilit ca lacasul
este din a doua jumatate a secolului al IV-lea ante-Hristos;
printre obiectele scoase la suprafata mentionam
fragmentele unei cununi de bronz, reprezentând frunze de
laur»; coroana de bronz cu frunze de laur era purtata,
desigur, de un rege de arme dac de la Calatiani / Mangalia;
dupa cum ne încredinteaza istoricul american, Paul
MacKendrick, «mormântul prezinta o importanta deosebita,
întrucât între picioarele scheletului era asezat un sul de
papirus, primul descoperit în România; papirusul s-a
descompus în fragmente în contact cu aerul si specialistii
rusi la care s-a apelat n-au reusit sa-l restaureze; daca ar fi
izbutit, omenirea s-ar fi îmbogatit cu cel mai vechi papirus
(...) cunoscut pâna acum» (MKP, 39), papirusul continând,
mai mult ca sigur, si unele elemente din misterele
cavalerilor / razboinicilor zalmoxieni din zona, din care
facuse parte si raposatul “încoronat cu frunze de laur”.
b) 336 – 323 î. H. (7839 – 7852 E. V.): în fruntea statului
Macedoniei domneste fiul lui Filip al II-lea, Alexandru
Macedon / Alexandru cel Mare.
c) 335 î. H. / 7840 E. V.: regele Macedoniei, Alexandru
Macedon / Alexandru cel Mare, “filogrec” ca si tatal sau,
“beat de putere”, trece «Dunarea împotriva Thracilor»
(MKP, 31); dupa alti istorici, «Alexandru Macedon lupta
împotriva Getilor si Triballilor» (OTr, 236); Cogaionul /
Sarmizegetusa intervine prompt si îl determina /“convinge”,
în primul rând, “cu armele”, sa-si îndrepte
“programul / planul de cuceriri” catre dusmanii Daciei,
amenintând dinspre Anatolia / Asia Mica; si astfel,
Alexandru Macedon începe celebra campanie de
“întemeiere” a efemerului Imperiu Macedonean: biruie în
Anatolia armatele imperial-persane conduse de Granicos
(334 î. H.) si Issos (333), alungând stapânirea Persilor
dincolo de Capadochia (“capul Dachiei”), cucereste apoi
Fenicia si Egiptul, reangajând bataliile pentru anihilarea
Imperiului Persan, ceea ce si reuseste dupa batalia cu
Darius al III-lea, de la Gaugamela (331 î. H.), înglobând în
imperiul sau, între 330 si 327, marile provincii imperial persane
/ ahemenide: Babilonul, Susa, Ecbatana,
Persepolis etc.; ultima campanie a lui Alexandru Macedon
este angajata între anii 327 si 326 în nordul Indiei; dupa
moartea-i, survenita la 33 de ani, în Babilon, Imperiul lui
Alexandru Macedon se dezmembreaza, neavând un urmas
demn, care sa stie sa-i pastreze celebrele cuceriri.
d) 323 î. H. – 281 î. H. (7852 – 7894 E. V.): Cogaionul /
Sarmizegetusa admite domnia generalului macedonean,
Lysimah, în Thracia, ca succesor al lui Alexandru cel Mare
si ca “scut sudic” al Daciei (cf. OTr, 236).
e) 313 î. H. / 7862 E. V.: «ciocniri aprige» între “regele de
arme” Lysimah si “regele de arme” al Odrisiei, Seuta al IIIlea
(«Seuthes...» – cf. OTr, 236).
f) 313 î. H. / 7862 E. V.: Grecii-negustori din ponticul
orasul-cetate, Histria, s-au «rasculat împotriva stapânirii lui
Lisimah al Thraciei»; «si, când acesta a înabusit revolta, l-a
considerat tiran» (MKP, 31).
g) 292 î. H. / 7883 E. V.: ambitiosul “rege de arme”
macedonean, Lysimah, doreste sa-si exercite puterea si
asupra tarii de râuri / munti de la nordul Dunarii, Gaetia /
Getia, desigur, în numele “întaririi scutului sudic al Daciei”;
dar este zdrobit de “regele de arme” al Gaetiei, Doru
Mihaita (numele-i, în cronicile grecesti este “transcris”:
«Dromichaites»; doar la cronicarul Paul Orosius îi este
pomenit numele pelasgo-daco-thrac: «Lysimachus cum
Dori regis Thracum...» – Fontes, II, 192); “regele de arme”
ale Gaetiei, Doru Mihaita (“Dorus Mihaitus” /
“Dromichaites”), îi da celebra lectie de Bucurestes.
h) 292 î. H. / 7883 E. V.: orasul Bucurestes / Bucuresti este
atestat drept capitala a Gaetiei / Getiei, sub conducerea
“regelui de arme” Doru Mihaita, toponimului pelasgo-dacothrac
Bucurestes (< bucura + suf. -estes), talmacindu-i-se
radicalul bucur- (< a bucura) în grecescul Helis (orasul
“belsugului” / “bucuriei”, “stralucirii” / “Soarelui”), atât la
Diodor din Sicilia cât si la alti istorici greci.
- 294 î. H. – 235 î. H. (7881 – 7940 E. V.), aprox.: în
Cogaion / Sarmizegetusa, împarateste regele-zeu-medic,
Salmos (Sarmis) al XXIII-lea, cunoscut în istorii si sub
numele de Zalmodegicu, “insul-deget al lui Samos /
Dumnezeu” (în documente, “grecizat” / “latinizat”:
«Zalmodegikos» – cf. OTr, 163 / «Zalmodegicus»).
a) 270 î. H. – 260 î. H. (7905 – 7915 E. V.), aprox.: “rege de
arme” al Dynogaetiei / Dobrogei este Muscon (în
documentele grecesti: «Moskon»); bate moneda de argint
cu imaginea Cavalerului Zalmoxian / Dunarean.
- 234 î. H. – 175 î. H. (7941 – 8000 E. V.), aprox.: în
Cogaion / Sarmizegetusa, împarateste regele-zeu-medic,
Salmos al XXIV-lea.
a) 230 î. H. / 7945 E. V.: moare “regele de arme” al
provinciei Sighinia / Sigynia “ardieica” (botezata de Greci:
«Ilyria»), Agron, puterea fiind preluata, pâna la majoratul
fiului sau, Pinu, de catre sotia-i, Tauta / «Teuta» (“mama
vitrega” a lui Pinu / «Pinnes»), care «a dezvaluit în ochii
tuturor deosebita slabiciune a unei femei», intimidându-se
în fata «decretului» Romei de a porni razboi împotriva-i si
acceptând «toate conditiile ce îi erau impuse» (CDIR, I, 104
sqq.).
b) 221 – 179 î. H. (7954 – 7996 E. V.): în Macedonia
domneste Filip al V-lea, sub care se produce “ruptura” cu
Cogaionul / Sarmizegetusa si “grecizarea” structurilor
puterii, devenind o “prada usoara” pentru Imperiul Roman.
c) 219 î. H. / 7956 E. V.: expeditie a consulului roman, L.
Aemilius Paulus, în Sighinia (Ardiaeilor).
d) 212 î. H. – 175 î. H. (7963 – 8000 E. V.), aprox.: “rege de
arme” în Gaetia (Getia, sau Muntenia) si în Dynogaetia
(Dobrogea) a fost Ramaciu (în documentele grecesti,
numele îi este deformat în «Remaxos»/ «Rhemaxos»).
e) 200 î. H. / 7975 E. V.: “regele de arme” Ramaciu
anihileaza cetele de tâlhari din Balcani, conduse de Zoltes.
f) 190 î. H. / 7985 E. V.: este dat în folosinta apeductul de
40 de kilometri de la Histria, care a functionat pâna în
orizontul anului 400 d. H. / 8575 E. V. (cf. MKP, 32).
h) 188 î. H. / 7987 E. V.: «primele ciocniri armate între
Romani si triburile thrace din sudul tarii» (OTr, 237), adica
din sudul Daciei – provincia, sau “tara de râuri / munti”,
Thracia.
i) 180 î. H. – 155 î. H. (7995 – 8020 E. V.), aprox.: “regele
de arme”, Orolea (< *olollua > – cu o > u, ulullua; în
“economia limbii”, cu “contractarea semnificantului” prin
“caderea” silabei -lo- / -lu- si cu apocopa finalei: ullu; si cu
diftongarea neaccentuatei: uliu; în onomastica pelasgodaco-
thracica, “mai conservatoare”: cu -l- > r, cu -ll- > l: <
orolua, “uliul”, “eretele” / “vulturul”; în documente:
«Oroles»), al provinciei Moldadava (Moldova) se razboieste
în câteva rânduri cu Celto-Germanicii-Bastarni, infiltrati în
Dacia, din nord, pe vaile Siretului, Prutului si Nistrului
(“grosul navalirii”); invadatorii celto-germano-bastarni au fost respinsi
de Orolea, în stepele nord-pontice; biruitorul
“rege de arme” îsi avea resedinta la Sargedava /
Zargidava, de pe Siret.
j) 175 î. H. – 150 î. H. (8000 – 8025 E. V.), aprox.: “regele
de arme” din “tara de râuri / munti” a Alutuaniei (adica a
întregii vai a Oltului, cuprinzând provinciile Arudela / Ardeal
si Oltenia, din România contemporana), Lupu Obistea
(“steaua-obisteaua lupului” – cf. VMR, 401; numele îi este
deformat la Trogus Pompeiu, în Istoriile Filipice:
«Incrementa Dacorum per Rubobostem regem...» –
Fontes, I, 360 sq.), dovedeste cresterea puterii Dacilor, ca
si Orolea, probabil, tot în luptele cu Celto-Germanicii-
Bastarni, infiltrati în Dacia, în Arudela / Ardeal, însa pe
valea râului Samos / Somes (cf. StrPR, 275).
a) 168 î. H. (8007 E. V.): marea batalie de la Pydna;
Romanii ies biruitori si statul Macedoniei se prabuseste.
b) 148 î. H. / 8027 E. V.: Macedonia devine provincie
romana; dupa doi ani,
si Ahaia / Grecia este înglobata ca provincie în Imperiul
Roman.
c) 148 î. H. – 258 d. H. (8027 – 8433 E. V.): Macedonia
ramâne înglobata Imperiului Roman.
d) 145 î. H. – 138 î. H. (8030 – 8037 E. V.): la Tilisca, nu
departe de capitala Daciei, Sarmizegetusa, mai exact, la
«19 km sud-est de Capâlna», traia un cetatean al Daciei,
falsificator de bani – de circuit în Imperiul Roman –, facând
sa functioneze aici «un atelier de batut monezi»; «pe
tiparele monetare se vad în negativ modelele de pe denarii
romani de argint din perioada 145 – 138 î. H. si 72 î. H.»
(MKP, 59).
e) 118 î. H. / 8057 E. V.: generalul roman, Mettelus,
anexeaza la Imperiul Roman partea Sighiniei cunoscuta
sub numele de Dalmatia.
- 114 î. H. – 82 î. H. (8061 – 8093 E. V.), aprox.: în
Cogaion / Sarmizegetusa, împarateste regele-zeu-medic,
Salmos al XXVI-lea, detronat, “printr-o lovitura de palat”, de
“regele de arme al Gaetiei / Getiei”, Burebista, sub sceptrul
caruia se reunisera toti “regii de arme” ai “tarilor de râuri /
munti” – adica ai provinciilor – din Dacia Zalmoxianismului,
într-un puternic stat militar spre a se împotrivi expansiunii
Imperiului Roman în Balcani.
a) 112 î. H. / 8063 E. V.: expeditie condusa de M. Livius
Drusus si de M. Porcius Cato, în Dacia – provincia Sighinia,
pâna la Dunare, “împotriva Scordiscilor”, pare-se, “stramosii
Albanezilor” (cf. CDIR, I, 156).
|
