Istoria religiilor - Partea II de Ion Pachia Tatomirescu publicat la 27.04.2009
rolex submariner replica watches
Cronologie si Univers
     O secventa cronologica – dupa cele mai “recente” tratate –, de la o privire în punctul dintâi, cel orbitor, al “marii explozii”, cât si la o privire în cosmicul terminus, tot cel orbitor, se prezinta astfel, din spatiul spiritual europelasgic / valahic:
- 0 (timp cosmic): în urma cu douazeci de miliarde de ani (20.109 ani) s-a iesit din starea de zero, “de singularitate”, si s-a declansat Geneza, sau Marea Explozie, cu primele trei minute ale universului nostru.
- 10-43 secunde (timp cosmic): în urma cu 20.109 ani, “Epoca Planck”, «de creare de particule elementare» (IUC / WPtmu, 10).
-10-6 secunde (timp cosmic): în urma cu 20.109 ani, Era Hadronica, a anihilarii de perechi de proton-antiproton.
- 1 secunda (timp cosmic): în urma cu 20.109 ani, Era Leptonica, de anihilare de perechi de electron-pozitron.
- 1 minut (timp cosmic): în urma cu 20.109 ani, Era Radiatiilor, de sinteza a nucleelor de deuteriu si de heliu.
- 1 saptamâna (timp cosmic): în urma cu 20.109 ani, «radiatia se termali-zeaza».
- 10.000 de ani (timp cosmic): în urma cu 20.109 ani, Era Substantei, când “universul nostru este dominat de substanta”.

     - 300.000 de ani (timp cosmic): în urma cu 19,9997.109 ani, Era Decuplarii, când universul devine transparent.
- 1 – 2.109 ani (timp cosmic): în urma cu 18 – 19.109 ani, s-a declansat formarea galaxiilor.
- 3.109 ani (timp cosmic): în urma cu 17.109 ani, încep sa se formeze «aglomerari de galaxii».
- 4. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 16.109 ani, “colapseaza” protogalaxia noastra.
- 4,1. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 5,9.109 ani, «se formeaza primele stele».
- 5. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 15.109 ani, apar quasarii si se formeaza “a II-a populatie de stele”.
- 10. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 10.109 ani, «se formeaza populatia I de stele».
- 15,2. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 4,8.109 ani, «se formeaza norul nostru interstelar».
- 15,3. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 4,7.109 ani, «colapseaza nebuloasa protosolara».
- 15,4. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 4,6.109 ani, s-au format planetele, au început sa se solidifice rocile; asadar, si planeta noastra cea de toate zilele,Terra, s-a nascut în urma cu 4.600.000.000 de ani.
- 15,7. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 4,3.109 ani, “craterizarea” intensa a suprafetei planetelor.
- 16,1. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 3,9.109 ani, Era Arheozoica: s-au format “cele mai vechi roci terestre”.
- 17. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 3.109 ani, formele microscopice de viata si-au facut aparitia.
- 18. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 2.109 ani, Era Proterozoica, «se formeaza atmosfera bogata în oxigen».
- 19. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 1.109 ani, «apar formele de viata macroscopice».
- 19,4. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 600.106 ani, Era Paleozoica, din care sunt «cele mai vechi fosile» (ibid.); era paleozoica are ca perioade: Pre-cambrianul (arhaic / azoic / proterozoic), în urma cu 570.000.000 ani (cf. DEnc, II, 232 / PPer, 99 sqq.), Cambrianul (între orizonturile a 571.000.000 de ani si 510.000.000 ani), Ordovicianul (între 509.000.000 si 440.000.000 ani), Silurianul (între 439.000.000 si 410.000.000 ani), Devonianul (între 409.000.000 si 360.000.000 ani), Carboniferul (între orizonturile terestre ale anilor 359.000.000 si 280.000.000) si Permianul (între orizonturile anilor 279.000.000 si 240.000.000 în urma).
- 19,55. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 450.106 ani, apar «primii pesti».
- 19,6. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 400.106 ani, «primele plante terestre» îsi fac aparitia.

     - 19,7. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 300.106 ani, apar ferigile, coniferele; între orizonturile anilor 239.000.000 si 65.000.000, Pamântul a cunoscut Era Mezozoica, având subperioadele: Triasic (în urma, între orizonturile a 239.000.000 si 200.000.000 de ani), Jurasic (în urma, între orizonturile a 199.000.000 si 140.000.000 de ani) si Cretacic (în urma, între orizonturile a 139.000.000 si 65.000.000 de ani).
- 19,8. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 200.106 ani apar “primele mamifere”.
- 19,85. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 150.106 ani, apar “primele pasari”.
- 19,94.109 ani (timp cosmic): în urma cu 60.106 ani, Era Cenozoica (Neozoica), în care îsi fac aparitia “primatele”, ordin de mamifere cuprinzând lemurieni, maimute etc.; Era Neozoica se deruleaza din orizontul anului 64.000.000, desfasurându-se peste preistoria / istoria umanitatii si peste prezent, având ca perioade: Tertiarul (64.000.000 – 1.800.000 ani, cu epocile: Paleogen si Neogen etc.), Cuaternarul (1.799.000 î. H. – 2001 d. H. si în viitor, cu epocile: Pleistocenul – “inferior”, “mediu” si “superior”, între ori-zonturile anilor 1.799.000 si 10.000 î. H. – si Holocenul, începând în urma cu 12.000 de ani si desfasurându-se peste prezent...); perioadele de racire ale climei alterneaza cu cele de încalzire; în emisfera boreala, îndeosebi în Europa (dupa A. Penk si Ed. Brückner) s-au înregistrat patru glaciatiuni si trei inter-glaciatiuni, având corespondent în emisfera sudica perioade excesiv-umede / pluviale si relativ-secetoase / interpluviale.

     - 19,95. 109 ani (timp cosmic): în urma cu 50.106 ani (tertiar), «mamiferele devin tot mai numeroase» (IUC / WPtmu, 10); în era neozoica, perioada tertiara, apar maimutele antropoide: Parapithecus, Propliopithecus, Dryopithecus, Oreopithecus, Ramapithecus etc.; din tertiarul neogenic – subperioada miocenica, aproximata între orizonturile anilor 24.000.000 – 5.300.000, îsi fac aparitia “stramosii” soiurilor de Australopithecus, din care a descins Homo sapiens.
- 3.800.000 – 2.800.000 ani în urma: Australopithecus afarensis (“Lucy” – «era biped, dar se catara bine în arborii mediului care l-a format»; femela de vreo 20 de ani, «cu ceva mai mult peste 1 m înaltime», «avea o statura usor gârbovita; membrele superioare erau usor mai lungi ca ale noastre, iar capul mic avea fata proeminenta; cerul gurii era putin profund, dar cu canini mici, primii premolari inferiori fiind în curs de molarizare, iar dintii jugali dezvoltati si cu email gros; organizatia cerebrala era hominiana» – PPer, 213).
- 3.000.000 – 2.000.000 ani în urma: Australopithecus africanus (înaltime: 1,25 m; greutate: 25 – 30 kg; capacitate craniana: 400 – 500 cm3).
- 2.200.000 – 1.400.000 ani în urma: Australopithecus robustus / boisei (înaltime: 1,50 m; greutate: 50 kg).
- 2.000.000 – 10.000 ani în urma: pleistocenul. La începutul pleistocenului, Câmpia Dunarii era acoperita de apele Marii Getice / Negre. Iesirea de sub apele “getice” a Câmpiei Dunarii s-a datorat aluviunilor din Carpatii Meridionali si Orientali, din Podisul Moldovei, din Balcani, cum si înclinarii / ridicarii treptate a scoartei terestre “spre pozitia de azi”, evident, o data cu încheierea procesului de “consolidare” a lantului muntos carpato-balcanic; sapaturile arheologice din zona Bugiulesti / “Valea lui Graunceanu” (România) au scos la lumina un bogat depozit de diverse resturi fosile, datând dintre orizonturile anilor 2.000.000 si 1.800.000 în urma: ecvidee (Equus stenonis), girafe (Macedoniterium martini), rinoceri (Dicerohinus sp.), un proboscidian (Archidiskodon meridionalis), primate cercopithece (Paradolicopithecus ar-venensis), cervidee (Eucladoceros, Cervus philisi, Croizetoceros ramosus), castori (Castor plicidens, Trogontherium cuvieri), carnivore (Nyctereuctes megamostoides, Ursus etruscus, Crocuta perrieri, Homotherium crenatidens, Megantereon megantereon, Felis / Lynx issiodorensis, Felis toscana, Meles sp.); s-au identificat si resturi fosile de maimute catarrhiniene terestre (Para-dolicopithecus arvernensis) si de hominizi1 de tip Australopithecus (Paradoli-copithecus geticus, Australanthropus olteniensis – varietate de Australopithecus / Homo labilis etc.); resturile fosilifere de la Valea lui Graunceanu-Bugiulesti, provin de la peste 30 de specii de mamifere (carnivore, ierbivore si rozatoare), vânate si consumate de antropoizi de tip Australopithecus, în zona descoperirii (cf. DVDac, 7).
- 1.600.000 – 700.000 ani în urma: Australopithecus habilis (înaltime: 1,40 m; greutate: 40 kg; capacitate craniana: 800 cm3), Australopithecus erectus (înaltime: 1,50 m; greutate: 50 kg; capacitate craniana: 900-1300 cm3; «ras-pândire: Asia de SE si E, Asia Mica, Europa, Africa» – PPer, 218) etcfake omega watches fake omega watches
. - 800.000 – 600.000 ani în urma: Pebble culture la nord de Marea Getica.

    
- 700.000 – 500.000 î. H.: Homo sapiens. Între orizonturile temporale ale anilor 700.000 si 500.000 î. H., s-a desavârsit procesul de antropogeneza, prin “saltul”, datorat dezvoltarii evolutionare explozive a neocortexului, de la creierul de tip Australopithecus habilis / erectus, la creierul uman de tip Homo sapiens, o data cu cuplarea aparatului fonator la creier (în aria corticala 6, K. Brodman); a avut loc, asadar, “saltul” de la “hominizi” / “antropoizi” la om – fiinta înzestrata cu gândire / cuvânt si credinta (idei religioase); dintre aceste orizonturi temporale, se poate vorbi despre “prima” credinta religioasa în “revenire” / “reînviere”, atestata de “gramezile de ocru rosu” pentru presararea mortilor – magie prin analogie –, ocrul rosu fiind asimilat “suflului vital” / “sângelui scurs din rani” etc.; pentru Europa, omul arhaic a evoluat de la omul de Neanderthal (Homo sapiens neanderthaliensis) la omul de Cro-Magnon, din a caror “hibridare” a rezultat Euro-Pelasgul, stramosul majoritatii europenilor de astazi. Abordând dinspre holonomie si cele trei stadii în dezvoltarea creierului, savantul bucurestean, Solomon Marcus, face trimitere si la revolutionarele teorii ale lui Jeffrey S. Stamps (Holonomy..., 1980), Arthur Koestler (Janus, 1978), Mac Lean s. a.: «Creierul uman a mostenit structura si organizarea a trei tipuri cerebrale de baza, pe care le-am putea numi tipul reptilian, tipul paleo-mamifer si tipul mamifer nou; fiecare tip cerebral este comparabil cu un holon; este vorba aici de trei faze de dezvoltare, trei nivele de complexitate neurologica sau, pentru a folosi o metafora a zilelor noastre, de trei tipuri de calculatoare biologice, fiecare cu functiile sale subiectiv si altele. Mac Lean accentueaza semiautonomia fiecaruia dintre cele trei creiere, gradul în care fiecare dintre ele are propria sa perspectiva, propria sa viziune a lumii;
a) sub aspectul a ceea ce creierul uman poseda din mostenirea cea mai veche, el este fundamental de natura reptiliana si cuprinde o mare parte din sistemul reticular, creierul de mijloc si ganglionii bazali;
b) în faza mamifera veche, mai evoluata decât cea reptiliana, se dezvolta si se diferentiaza un cortex primitiv;
c) abia târziu apare în evolutie o forma mai puternic diferentiata de cortex, numita neocortex, care este marca de identificare a creierului mamiferelor superioare si care culmineaza la om, unde devine un creier care citeste, care scrie si care face calcule aritmetice; desigur, un neocortex incipient exista înca la reptile, o dezvoltare ulterioara observându-se la mamiferele inferioare; dar un neocortex masiv este apanajul exclusiv al speciei umane; (...) creierul uman evoluat poarta cu sine întreaga sa istorie: un creier reptilian cu comportament instinctiv, un creier mamifer preuman, asociat cu un comportament emotional, si creierul uman propriu-zis, asociat cu un comportament rational; (...)
Mac Lean si Koestler considera ca, în timp ce creierul reptilian si cel paleo-mamifer sânt perfect integrate, dezvoltarea evolutionara exploziva a neocortexului a dus la o “greseala” evolutionara, constând într-o insuficienta coordonare între creierele reptilian si paleo-mamifer, pe de o parte, si creierul mamifer nou, pe de alta parte; (...) asadar, dezvoltarea exploziva a neocortexului, în urma cu vreo cinci sute de mii de ani, a impus o structura noua, superioara, care interfereaza functional cu structura veche a creierului, dar care nu confera celei noi un control ierarhic decisiv asupra celei vechi, provocând astfel confuzie si conflict; este ca si cum evolutia ar fi comis o eroare sau ne-ar fi provocat sa gasim iesirea dintr-o încurcatura...» (MTim, 332 sq.).
- 700.000 – 10.000 î. H.: epoca “preistorica” a paleoliticului, cu subperioa-dele: inferior (700.0000 – 120.000 î. H.), mijlociu (119.000 – 30.000 î. H.) si superior (29.000 – 10.000 î. H.); paleoliticului inferior îi sunt specifice: “primele unelte” de piatra, corn / os,confectionate “grosolan”; cetele de Homo sapiens îsi câstigau existenta din vânat si din culesul fructelor comestibile ale plantelor salbatice; apar si primele dovezi ale folosirii focului; cultura de prund / pebble culture (în acceptiune arheologica, prin cultura se întelege o totalitate de vestigii ale vietii materiale / spirituale pastrate, permitând “reconstituirea” imaginii unei comunitati umane) este caracteristica paleoliticului inferior, uneltele fiind «bolovanasi din silex rotunjiti prin rostogolire, ciopliti uni sau bifacial» (BMIst, 9), ori pietre de râu, sâgi, cu o cioplita muche “taioasa” (în Eurasia, cu aspectele: Padjitan, Anyathan, Soan, Tampanian etc.; în Africa, aspectele: Kafuan, Olduwaian etc.); în România, aspecte ale culturii de prund au fost descoperite «pe vaile Dârjovului (jud. Olt), Oltului, Dâmbovnicului (jud. Arges) etc.»; «unelte abbevilliene, acheuleene si clactoniene (razuitoare, strapungatoare etc.)» (ibid.) au fost scoase la lumina de arheologi la Ripiceni-Botosani, la Valea Lupului (jud. Iasi) etc.
- 600.000 – 550.000 î. H.: glaciatia Günz. În prima perioada a glaciatiei, regiunile de nord ale Europei au fost acoperite de un strat gros de gheata; în regiunile ecuatoriale s-a desfasurat Kageran-ul / ”primul pluvial”.
- 550.000 – 480.000 î. H.: interglaciatia Günz-Mindel si, corespondent, in-terpluvialul Kageran – Kamasian.
- 550.000 – 440.000 î. H.: cultura Abbevilliana, “cultura de miez”, unealta fundamentala / universala fiind toporasul.
- 540.000 – 240.000 î. H.: cultura Clactoniana, “cea mai veche cultura de aschii”, uneltele fundamentale / universale fiind din aschii de silex.
- 480.000 – 440.000 î. H.: glaciatia Mindel; pluvialul Kamasian.
- 480.000 – 40.000 î. H.: cultura Levalloisiana, uneltele fiind confectionate “din aschii late”.
- 440.000 – 240.000 î. H.: interglaciatia Mindel-Riss si interpluvialul Kamasian-Kanjeran.
- 440.000 – 120.000 î. H.: cultura Acheulleiana, “cultura de miez”, toporasele având “contururi migdaloforme, triunghiulare, ovale”.
- 300.000 / 240.000 – 190.000 î. H.: glaciatia Riss si pluvialul Kanjeran.
- 190.000 – 120.000 î. H.: interglaciatia Riss-Würm si interpluvialul Kanje-ran-Gamblian.
- 120.000 – 25.000 î. H.: glaciatia Würm si pluvialul Gamblian.
- 120.000 – 30.000 î. H.: paleoliticul mijlociu si cultura Musteriana. Aceasta cultura paleolitic-mijlocie este foarte bine reprezentata în mai toata Europa. În întregul teritoriu al Daciei / Dacoromâniei, musterianul se desfasoara între interglaciarul Borosteni si sfârsitul oscilatiei climatice Ohaba B (Kesselt). La Portile de Fier ale Dunarii s-a descoperit «un musterian cu debitaj Levallois, în special, în asezarea Gornea-Caunita»; si în Ardeal / Transilvania, exista musterian de Iozasel si Basarabeasca. (v. DVDac, 10).
- 80.000 î. H.: Homo sapiens neanderthaliensis de Borosteni-România lasa urme ale “industriei” ocrului rosu.
- 61.550 î. H.: «începutul complexului interstadial Nandru- 1» (DVDac, 10).
- 44.450 – 26.830 î. H.: musterianul de Ripiceni-România; «stratul de cultura musterian de la Ripiceni-Izvor are peste 12 m grosime, fiind format din sase niveluri suprapuse...» (DVDac, 11).
- 37.850 î. H.: locuiri musteriene în Pestera Curata de la Nandru, în pestera Bordul Mare de la Ohaba Ponor; în acest orizont se situeaza si musterianul de Mitoc-Ripiceni (în nordul provinciei Moldova – România).
- 35.000 – 25.000 î. H.: îsi face aparitia “lucrarea” lui Homo sapiens fossilis, sau Omul de Cro-Magnon, întrunind caractere apropiate de ale oamenilor de azi; avea statura înalta – barbatul, în jur de 1.70 m; femeia, de 1,60 m; «era robust, cu membre puternice, dolicocefal (< dolichos, “alungit” + kephale, “cap”), cu capacitate craniana medie de 1.590 cm3, cu nas îngust, cu orbite joase etc.; antropologii apreciaza ca tipul de Cro-Magnon a fost bine reprezentat în pleistocenul superior, atât sub forma sa clasica, dar si ca variante; el este dovedit ca prezent în Europa, Asia si Africa; tipul sapiens se caracterizeaza printr-o mare variabilitate morfologica; (...) torusul supraorbital a disparut; fata este, în general, ortogonala, iar mandibula, mai gracila, prezinta un menton; pe plan psihic, neantropii continua linia evolutiva a neanderthalienilor, ridicând pe trepte superioare confectionarea de unelte, cultul focului etc.» (PPer, 219); din “hibridarea” omului de Neanderthal cu omul de Cro-Magnon, între orizonturile anilor 35.000 si 25.000 î. H., a rezultat europeanul arhaic, sau Euro- Pelasgul, creatorul unitatii culturale si lingvistice paleolitice, de la Atlantic / Asturia, pâna la Marea Neagra si Don / Volga, caracterizându-se printr-o cutie craniana asemanatoare celei de la oamenii de azi, variind între 1600 si 2000 cm3, prin înaltimea barbatilor, între 1,80 m si doi metri, iar a femeilor, în general, de 1,67 m.

     30.000 – 8175 î. H.: EURO-PELASGIA
- 30.000 – 10.000 î. H.: paleoliticul superior.
- 30.000 – 25.000 î.H.: cultura aurignaciana.
- 30.000 – 8175 î. H.: primele semne cu înfasurare semantic-sincretica din pesterile Euro-Pelasgiei (evoluând în scrierea pelasgo-daco-thracica / valahica dintre orizonturile anilor 8175 si 5300 î. H.) – “mitograme”, “pictograme”, “ideograme” etc.
- 28.000 î. H.: “sfârsitul oscilatiei climatice Ohaba A din complexul interstadial Ohaba”.
- 25.400 î. H.: niveluri aurignaciene de Bistricioara- Moldova (România); un craniu uman, “pus intentionat între uneltele de silex” ale “decapitatului ritualic”, “spre a-i servi si în lumea de dincolo”, a fost descoperit în Pestera Cioclovina din Ardeal-România, constituindu-se deocamdata în cea mai veche atestare a cultului craniului în Euro-Pelasgia.
- 25.000 – 23.500 î. H.: asezare aurignacian-gravettiana în Ceahlau-Dârtu (România); dintre aceleasi orizonturi temporale: asezarile de la Tincova, Cosava, Românesti- Dumbravita, din provincia Banat (România) etc. - 25.000 – 20.000 î. H.: cultura gravettiana este atestata în nenumarate localitati din provinciile României: Ardeal, Muntenia (Lapos), Maramures, Crisana, Banat (Pestera Hotilor-Herculane) etc.(cf. DVDac, 14 sq.).
- 20.000 – 15.000 î. H.: cultura solutreana.
- 19.460 î. H.: din acest orizont cultural este nivelul al IVlea de locuire de la Leuca Rosie din provincia Bucovina- România (semantism arhaic la toponimul Leuca Rosie / Crasnaleuca:
1. “leuca / leoaica rosie”, amintind pe cea pictata în ocru rosu, de la Cuciulat; în campania de slavizare de cancelarie evmezica, declansata de Ortodoxism, toponimul a devenit Crasnaleuca < din sl. Crasna(ia), “rosie” + dr. leuca “leoaica”;
2. leuca este sprijinitoarea loitrei de la car, desemnata astfel metaforic de Pelasgo-Daco-Thraci / Valahi pentru asemanarea cu “leoaica la trânta”; termenul a fost împrumutat din valaha / dacoromâna si în limba bulgara; daca Biserica Ortodoxa Româna a dovedit în câteva rânduri constiinta nationala dacoromâneasca, ar fi bine, dovedind-o înca o data, si prin declansarea campaniei de deslavizare, dezgrecizare, dezturcizare, dezrusizare etc. a toponimiei / onomasticii noastre, revenindu-se la autenticele forme pelasgo-dacothracice / valahice, “ante-1400 d. H.”).
- 16.160 î. H.: nivelul al III-lea de locuire de la Lespezi- Bistrita, provincia Moldova-România.
- 15.000 – 9000 î. H.: cultura magdaleniana (“veche”: 15.000 – 13.000; “medie”: 13.000 – 10.000; “recenta”: 10.000 – 9000 î. H. – cf. GRP, 88).
- 15.000 – 10. 000 î. H.: realismul rupestru-animalier dintre orizonturile anilor 15.000 si 10.000 î. H. este reprezentat “în chip genial” de picturile Euro-Pelasgilor din pesterile: Altamira, Pasiega (Spania), Marsoulas, Niaux, Pestera Renului de la Arcy-sur-Cure (Franta), Cuciulat (România) etc.
- 10.650 – 8175 î. H.: cel mai interesant si bogat depozit magdalenian de lânga Dunare, de la Cuina-Banat (România) se dateaza între anii 10.650 si 8175 î. H.; aici sa descoperit si “sanctuarul la purtator”, confectionat dintr-o falanga de cal, pe care sunt incizate ideograme, inclusiv ideograma hierogamiei Tatalui-Cer si Mumei-Pamânt, constând în doua romburi concentrice.
- 10.000 – 8175 î. H.: realismul rupestru-animalier se metamorfozeaza în realism sincretic abstract-simbolic. Dealtfel, realismul sincretic abstract-simbolic se prelungeste – în raportul multimilenar dintre traditie si inovatie, desigur, la Pelasgi (Daci / Thraci) / Valahi (Dacoromâni) – peste neolitic, epoca metalelor, pâna în secolul al XX-lea d. H., tot sub semnul sacrului ini-tiatic, în arta ceramica dacoromâneasca, în “motivele”, sau “desenele geometrice”, din costumele nationale dacoromânesti, din lenjeria / tapiseria valahica, din sculptura / arhitectura populara national-dacoromâneasca, în paralel cu brâncusienele “arte moderne”.
- 10.000 – 8000 î. H.: epipaleoliticul, sau mezoliticul; primele doua milenii ale holocenului sunt de tranzitie, de la glaciar, la o clima foarte asemanatoare cu cea din zilele noastre; Euro-Pelasgul iese din pestera “specializat”, îndepartându- se de aria-i sacra, substituita prin “sanctuarul la purtator” pe care si l-a încrustat cu semne (mitograme, ideograme etc.); vânatorul / pescarul devine si “îmblânzitor” de animale, si cultivator de graminee.