Razboiul secret al sionistilor cu rom&acir;nii - Partea VIII de Cornel-Dan Niculae publicat la 21.05.2009
România, tinta sionista
Intr-un capitol anterior am aratat actiunile sionismului mondial, menite a-si subordona si controla masoneria. Acesta fapt a ajuns sa fie recunoscut fatis chiar de catre masoni.
Ritul masonic "scotian", rit practicat si de catre sionistii de la B'nai B'rith, si de catre majoritatea lojilor masonice românesti de astazi, nici nu respecta numararea anilor de la Iisus Hristos, ci a adoptat calendarul ebraic, anul nou il celebreaza la 17 septembrie, iar lunile anului poarta nume evreiesti.
in prezent lojile masonice din România numara cea 2.500 membrii.
Cei mai reputati istorici ai activitatii masoneriei in România, Radu Comanescu si Emilian M. Dobrescu , considera ca anii 1945-1948 reprezinta epoca intensei colaborari dintre masoneria româna si regimul comunist, cea mai agreata de masoni fiind conducatoarea comunista evreica Ana Paucker.
Un numar masiv de comunisti sunt initiati atunci in masonerie, iar masoni de mare prestanta (Mihail Sadoveanu, Horia Hulubei, Mihai Ralea, N.D. Cocea, Victor Eftimiu si altii) colaboreaza activ cu noul regim politic.

Istoricii masoni sustin astazi ideea ca odata cu instalarea regimului comunist in România, in anul 1948, activitatea masonica a fost obstructionata, astfel incât, in luna iunie, din proprie initiativa, masoneria intra in adormire, incetându-si activitatea Supremul Consiliu de 33 din România, Marea Loja Nationala si Ordinul Masonic Român.
Masoneria româna si-a continuat apoi activitatea in occident chiar din 1948.
O reprezentanta a Marii Loji Nationale Române a functionat la Paris sub obedienta Marii Loji din Franta, sub forma a doua ateliere: România Unita (condusa de evreul Jean Pangal, care nu recunostea autoritatea lui Mihail Sadoveanu) si La Chaine d'Union (creata de Vintila Petala).
La rândul lor s-au reorganizat in exil Supremul Consiliu de 33 din România si Ordinul Masonic Român (a carei conducere a fost preluata de evreul Marcel Shapira), impreuna cu câteva loji românesti. In realitate, asa cum arata cei doi autori mai sus citati: "in iunie 1948 fratii masoni sunt intrebati când iau concediu ca sa poata participa la munca patriotica de reconstructie a tarii.
Perspectiva i-a speriat si o parte din ei pleaca in strainatate, cu documente si arhive... Nici o masura punitiva nu a fost luata de comunisti contra francmasonilor".
In perioada 1948-1989, se crede ca a existat un moment când masoneria a fost iarasi la loc de cinste in România. Istoricii sustin ca Nicolae Ceausescu a incurajat masoneria pâna in 1971 si a tolerat-o pâna in 1980.
Termenul de "epoca de aur" a fost pentru prima data aplicat domniei lui Ceausescu de un istoric mason, D.G. Serbanescu, in volumul III din Histoire de la Franc-Magonnerie Universelle, inca din 1966.
D.G. Serbanescu, care l-ar fi sedus pe Nicolae Ceausescu la cauza masonica, era membru al unei loji românesti "din emigratia" de la Paris dupa 1948, alaturi de Ion Adlerberg si alti româno-evrei condusi de Marcel Shapira.
Aceeasi autori repeta informatia lansata de francezul Pierre Cârpit conform careia Nicolae Ceausescu ar fi fost membru al lojei masonice "ultrasecreta" Propaganda Due (celebra P2, ce a facut obiectul anchetei procuraturii italiene).
Afirmatia s-a bazat pe declaratiile si insemnarile lui Licio Gelli, venerabilul lojii P2, dar a fost ulterior dezmintita de alte loji (!) masonice, precum Marele Orient al Frantei. "Caderea" lojii P2 s-a datorat afilierii cu mafia italiana si implicarii in deturnari de fonduri soldate cu falimentul uneia dintre cele mai mari banci italiene, dar nu numai.
O ancheta a revistei italiene L'Europeo (continuata de anchetele de presa din România) relata ca P2 a fost implicata prin anii 70 intr-o tentativa de lovitura de stat in Italia, impreuna cu membri ai serviciilor secrete italiene.
"Condusa de Lucio Gelli, loja a facut prozeliti si in România. Atunci când serviciile secrete italiene au oferit Securitatii, pentru 160.000 de dolari, dosarele a 16 importanti membrii de partid care apartineau P2, Elena Ceausescu s-a opus.
Motivul: Elena si Nicolae Ceausescu erau membri ai P2."
Dincolo de marturia lui Lucio Gelli, nimic nu mai poate demonstra astazi faptul ca Nicolae Ceausescu a fost sau nu membru al lojei masonice P2 (Propaganda Due), dar putem considera ca fiind un document probatoriu lucrarea de "istorie" elaborata de lojile din Paris in 1966, loji conduse de Marcel Shapira, lucrare care a declansat practic ideologia dictaturii ceausiste, a cultului personalitatii, demarând prin conceptul mason al "epocii de aur".
Ceausescu avea ulterior sa introduca felurite obiecte rituale in cadrul organizarii statale a României, asa cum a fost sceptrul, posibila inspiratie masonica.
Faptul ca in 1966 a existat sprijinul masonic extern pentru Nicolae Ceausescu, prelungit pâna in 1971, face sa fie mai mult decât probabil ca Ceausescu sa fie avut si contacte personale cu Marcel Shapira, liderul masoneriei române din "exil".
Având in vedere valoarea de ipoteza a teoriei lansate de un autor bizar (Marcel Fandarat, Francmasoneria si clasa politica, care ba lauda, ba condamna masoneria) suntem nevoiti sa o prezentam: "Când si cum a fost exclus Ceausescu din aceasta loja (P2), nu se poate sti, cert este ca el a fost impuscat in ziua de Craciun, moartea sa fiind de fapt una simbolica... In timpul pseudo-procesului de la Târgoviste, inainte cu câteva momente de a fi executat, Ceausescu s-a adresat Elenei Ceausescu astfel: "Ai vazut ce ne-a facut Marcel?"
In ultimele clipe ale vietii, Ceausescu realizase ca masoneria ii hotarâse soarta: executia capitala, numele de cod al masoneriei fiind Marcel, nume pe care il banuim a avea legatura cu Marcel Shapira, cel care, la Paris, a fost seful masoneriei române in exil.
Aceasta referire a lui Ceausescu, prin acest nume de cod, se poate regasi pe caseta video a asasinarii lui la Târgoviste, hotarâta de acel Tribunal Masonic in data de 25.12.1989."
Acelasi autor considera ca pe o dovada certa a complotului masonic in asasinarea cuplului Ceausescu, prezenta "revolutionarului" Gelu Voican-Voiculescu ca reprezentant al noii puteri si membru al tribunalului ad-hoc care i-a judecat si ucis pe cei doi, devenit mai apoi vice prim-ministru al României (adjunct al prim-ministrului evreu Petre Roman), Voican-Voiculescu fiind la acea data mason initiat in gradul 33 al ritului scotian antic si acceptat. Acelasi Gelu Voican-Voiculescu s-a ocupat personal si de ritualul inhumarii si inmormântarii celor doi "dictatori".
Presa a semnalat si dupa aceste evenimente ca Voican-Voiculescu a continuat sa isi desavârseasca cariera masonica. Astfel, Petre Roman a trimis o scrisoare de recomandare la Cairo, prin care il autoriza pe ambasadorul României Ion Angelescu sa-l asiste pe Gelu Voican-Voiculescu la ceremonia afilierii in loja ritului Memphis-Mishraim din Egipt.
In primavara anului 1990, in presa româneasca au fost publicate mai multe articole ale "Grupului de la Paris", reprezentând 19 masoni din afara obedientei Supremului Consiliu al Ordinului Masonic Român condus de evreul Shapira, iar in toamna a fost infiintata la Bucuresti loja Concordia, sub obedienta Marelui Orient al Italiei.
Prima actiune importanta a avut loc in octombrie 1990, când, prin hotarârea adunarii generale a lojilor masonice române "in exil" si a lojilor de grade superioare (dependente de Supremul Consiliu de 33 al Ordinului Masonic Român) se constituie la Paris Marea Loja Nationala Româna, compusa din trei loji de baza: Steaua Dunarii, România Unita (România Libera) si Solidaritatea (Pax in Deo), mare maestru fiind ales Alexandru Paleologu.

In mai 1991 Marele Oriental Frantei a infiintat la Bucuresti loja Humanitas. Soarta masonica (si nu numai) a României avea sa se decida insa de catre evreul Marcel Shapira in perioada 16-21 mai 1992 la Istanbul (Turcia), cu ocazia Conferintei Internationale a Marilor Comandori ai Supremelor Consilii de Rit Scotian Antic si Acceptat din Europa, S.U.A. (ambele jurisdictii: Nord-Washington si Sud-Boston), Canada, Australia si Israel.
Numit si "american" (sau "masonerie neagra"), Ritul Scotian Antic si Acceptat este considerat cel mai puternic pe plan mondial, fiind adoptat, asa cum am aratat mai sus, si de puternicul ordin evreiesc sionist B'nai B'rith.
Membrii "delegatiei rom�ne" la Istanbul, adica Marcel Shapira si Al. Chiriceanu au prezentat situatia din România si "nevoile tarii dupa 45 de ani de devastare comunista". Cu acest prilej a avut loc importanta intâlnire privata dintre Marcel Shapira si Marele Comandor al Jurisdictiei Sud din S.U.A. (Washington), C. Fred Kleinkneght si ceilalti mari comandori masoni americani.
Este de inteles ca ce avea sa se intâmple la Bucuresti cu incepere din luna ianuarie a anului urmator, sub prezidiul aceluiasi mare comandor american Kleinkneght, a fost aranjat chiar atunci de catre masonul Marcel Shapira. (Ca si Marcel Shapira, procurorul general al Israelului, si mai apoi ministru al Justitiei, Joseph Shapira, celebru pentru deplasarea fortata a palestinienilor si rapirea teritoriilor acestora, este evreu originar din România.)
Consecinta aranjamentelor de la Istanbul a fost ca cele mai active loji straine in initierea noii vieti masonice din România au fost cele din S.U.A., Franta si Italia, care, cu sprijinul B'nai B'rith, in 1993 au organizat mai multe evenimente importante: La Cercul Militar din Bucuresti, la 24 ianuarie 1993, a avut loc fastuoasa ceremonie de "reaprindere a luminilor" si instalare in România a Marii Loji Nationale din România.
Cu ocazia redesteptarii Marii Loji Nationale din România, in prezenta multor masoni straini, printre care si inalte oficialitati occidentale, s-a stabilit ca destin al României angajarea pe drumul intrarii in Alianta militara atlantica, NATO. Aceasta a fost de fapt chiar semnificatia desfasurarii ceremonialului, indeplinit de americanul C. Fred Kleinkneght, la Cercul Militar din Bucuresti in cadrul Casei Centrale a Armatei, redenumita astazi "Casa Nato".
Din partea masoneriei italiene a participat si marele maestru Giuliano di Bernardo, dar si adjunctul lui Kleinkneght, evreul american Arnold Hermann
. Printre participantii rom�ni s-a remarcat prezenta lui Dan Amedeo Lazarescu si Nicu Filip, acesta devenind mare maestru, iar Costel Iancu mare maestru adjunct.
In aprilie al aceluiasi an, 1993, aflam despre activitatea Ordinului Masonic Român care il avea in functia de mare comandor al Supremului Consiliu al Ordinului pe evreul Marcel Shapira, "aflat in exil la Paris de 45 de ani". Marcel Shapira declara presei românesti ca "inceperea activitatii, respectiv deschiderea unui sediu la Bucuresti va fi facuta in toamna", si ca primul mare comandor, cu caracter provizoriu, va fi domnul Dan Amedeo Lazarescu.
Inregistrarea efectiva a personalitatii juridice a Marii Loji Nationale s-a efectuat de catre Judecatoria Sectorului 3 (la 17 septembrie 1993, dosar 57/PJ/1993), la dosar aflându-se si "avizul favorabil" (?!) al Ministerului de Externe român. Tot din presa scrisa s-a aflat ca "una din Lojile Bazelor NATO si Supremul Consiliu Mama al Jurisdictiei de Sud al S.U.A., in 7 mai 1993 si-au trimis mai multi reprezentanti in România, la Bucuresti, printre care si pe Fred Klienknecht, Suveranul Mare Comandor al Lumii, deplasându-se in vizita la Bucuresti, unde la Casa Armatei (azi Casa NATO), in ziua urmatoare, s-au facut initieri si ridicari in grad."
"Senatorul mare maestru [mason] Nicolae Alexandru - scria acum câtiva ani tot cotidianul Evenimentul Zilei - va cere sprijinul masonilor din Congresul S.U.A. pentru integrarea României in NATO. Presedintele Comisiei de Aparare a Senatului, senatorul Nicolae Alexandru, mare maestru mason, ne-a declarat ca in perioada urmatoare va intreprinde o vizita in S.U.A. pentru a solicita masonilor din Congresul american sprijin pentru integrarea României in NATO. Dupa cum a precizat marele maestru, ponderea acestora in politica americana este extrem de insemnata, mai ales ca: "toti presedintii americani, cu exceptia lui John K. Kennedy, care a fost ucis, au fost masoni".
Parca in opozitie cu presedintele mason al Comisiei, vicepresedintele Comisiei de Aparare a Senatului, la acea data Radu Timofte, a declarat la rândul sau presei ca "tendinta masoneriei, din ce in ce mai vizibila, de a acapara toate functiile importante in stat reprezinta un pericol pentru România".
Ulterior, la 17 iunie 1993, in prezenta cancelarului supremului consiliu al Ordinului Masonic Român (Mihai Musceleanu), supremul consiliu l-a inlocuit pe Amedeo Lazarescu, iar anul 1997 il gaseste pe functia de suprem comandor al Marii Loji Nationale pe Constantin (Costel) Iancu.
Planul de dezmembrare a României, ce urma mai apoi sa fie incredintat spre aplicare masoneriei din România, a fost dezvaluit intr-un articol din Los Angeles Times inca de la 25 august 1992, articol semnat de William B. Wood, geograf sef al Departamentului de Stat al S.U.A., care propunea o harta mondiala cu jumatatea de nord a Transilvaniei si cu Bucovina ca facând parte din Ungaria, iar nordul Moldovei ca fiind parte din Ucraina.
Los Angeles Times este unul dintre cele patru ziare mari ale "Stabilimentului" oligarhiei mondiale (C.F.R., Comitetul celor 300, Bilderberg), strict controlate si cenzurate ca sa publice numai linia politica a Noii Ordini Mondiale.
"Dorinta de anihilare a României pe care o nutresc promotorii Noii Ordini Mondiale este spontana si nu este raspunsul la nici un fapt sau gest comis de poporul român, ori de catre conducatorii acestuia - scrie Traian Golea in Regizarea unei noi condamnari a poporului român, comentând articolul din Los Angeles Times.
In primul rând România, care nu avea datorii externe in 1989, s-a indatorat la Fondul Monetar International cu câte un miliard de dolari in fiecare an din 1989 incoace, fara ca nivelul de trai sau dezastrul industrial, agrar si economic sa-i fie ameliorate."
Actiunea ofensiva prin masoneria româna, dirijata de interesele oculte din afara tarii, iese la iveala de abia in 1997.
Iata cum prezenta aceasta situatie ziarul Evenimentul Zilei din 4.02.1997, aratând ca venerabilul mason Dan Amedeo Lazarescu este supus de peste 7 ani sicanelor permanente din partea unor persoane dubioase, ce au sprijin financiar puternic din afara granitelor României: "Andre Szakvary doreste sa fie liderul masoneriei românesti. Sâmbata, l februarie 1997, la Cluj-Napoca a avut loc o reuniune a separatistilor din Marea Loja Nationala a României. Liderii acestei miscari separatiste sunt [evreul] Ernst Schlesinger si [maghiarul] Andre Szakvary, acesta din urma erijându-se in reprezentant al masoneriei românesti, desi nu cunoaste deloc limba româna. Szakvary a dat citire unui anunt in care se afirma ca el este liderul Marii Loji Nationale a României incepând cu l februarie 1997, cu sprijinul Supremului Consiliu al Marelui Orient al Frantei. Aceasta decizie urmeaza sa fie supusa deciziei Conventului (un fel de conferinta nationala a masoneriei) la reuniunea de la mijlocul lunii februarie.
Lui Dan Amedeo Lazarescu i s-a reprosat faptul ca nu a reusit, in calitatea sa de lider al masoneriei românesti, sa faca o unificare benefica a tuturor cercurilor masonice din România.
Ceea ce este mai putin cunoscut este faptul ca principalul obiectiv al miscarii separatiste este crearea unui asa-numit District Transilvania in cadrul Marii Loji Românesti. O parte din lojile din Transilvania ale Ritului Scotian Antic si Acceptat au complotat impotriva caracterului national al masoneriei românesti. Sub bagheta celor doi, Schlesinger si Szakvary, forte interesate sustinute financiar foarte puternic din exterior, doresc initierea unui proces de secesiune a Transilvaniei de România.
Aceasta actiune se vrea o influenta asupra legaturilor traditionale ale masoneriei: adica cercurile financiare, factorii de decizie politica si, nu in ultimul rând, serviciile secrete, pentru ca acestea sa creeze premisele unei rupturi teritoriale a României.
Dan Amedeo Lazarescu a declarat: "Ceea ce se intâmpla de câtva timp in miscarea masonica româneasca si s-a intâmplat si sâmbata la Cluj-Napoca este o imensa porcarie. Câtiva parveniti cu pretentii de reprezentanti ai masoneriei creeaza un periculos curent cu caracter antinational, doresc sa compromita România cu orice pret, au legaturi evident anticonstitutionale in exterior si arunca cu noroi intr-o institutie cu un rol deosebit de important in crearea Noii Românii."
Mai mult, Dan Amedeo Lazarescu a mai afirmat ca liderul ofensivei asupra integritatii nationale a României, Marele Orient Francez (din care a facut parte si presedintele Frantei, Francoise Mitterand), este creat de evreime si ca, dupa caderea lui Napoleon al III-lea, acestia au inlaturat din ritualul masonic toate simbolurile crestine, fiind totodata si membri ai Partidului Republican Francez si ai Partidului Radical-Socialist.
Pe cu totul alta pozitie s-a situat Marea Loja Nationala din Franta, favorabila masonilor români.
1999 este anul declansarii razboiului in cadrul masoneriei române. Anul debuteaza cu vizita in aprilie a "seniorului" Alfred Koska, mare maestru al Uniunii Marilor Loji din Germania, pentru a recunoaste oficial Marea Loja Nationala Româna si a semna o declaratie comuna, "România fiind prima tara din cele ramase in afara Uniunii Europene si NATO care a intrat, astfel, in marea familie europeana" s-a spus la conferinta de presa masonica organizata cu acest prilej la Hotelul Hilton din Bucuresti. Masonii români au multumit public "fratilor" germani deoarece si-au amintit ca "România exista in sud-estul Europei" si s-a concluzionat ca rezultatul acestei noi "infratiri" va fi "rapida integrare a României in structurile europene si in NATO".
Scandalul efectiv a fost declansat de conferinta de presa organizata in octombrie 1999, de catre acelasi Andre Szakvary, auto-prezentat ca Mare Comandor pentru România al Ritului Scotian Antic si Acceptat, care, invocând si rezolutia Conventului de la Viena din 1997, nega astfel autoritatea lui Costel Iancu ca Suprem Comandor al Marii Loji Nationale din România, Szakvary fiind sustinut fatis in demersul sau de lojile masonice franceze si unguresti.
Motivul public al convocarii conferintei de presa l-a reprezentat "aniversarea a 120 de ani de la fondarea Supremului Consiliu pentru România", ceea ce era un evident pretext, deoarece in 1879 s-a constituit un auto-intitulat "Comitet Central Masonic" (si nu un real Suprem Consiliu Masonic), care mai era si preponderent evreiesc sau cosmopolit: dr. Fialla, dr. Carol Davila, G. Lahovari, Edgar de Herz, dr. Steiner, dr. Blumenfeld, E. Grunwald, C. Bucsean si altii.
Interventia in Parlamentul României a omului politic mason Dan Amedeo Lazarescu a adus in vizorul autoritatilor române adevaratele scopuri ale celor interesati de a plasa un ungur in fruntea masoneriei românesti: dezmembrarea teritoriala a tarii. De aceea, supremul comandor al Marii Loje Nationale, Costel Iancu, a fost audiat de Comisiile de Aparare ale Camerei Deputatilor si ale Senatului, precum si de Comisia parlamentara de control asupra S.I.E., unde el a confirmat intentia unor structuri masonice straine privind federalizarea Romvniei.
Concret, Costel Iancu a aratat ca, la Bruxelles, reprezentantii masoneriei europene i-au spus clar ca trebuie sa se produca o impartire a României in regiuni autonome, iar Transilvania trebuie sa intre sub tutela masoneriei franceze. Evident, Costel Iancu nu si-a aratat acordul si, de aici, dorinta masoneriei franceze de inlocuire a sa din fruntea masoneriei române cu belgianul de origine maghiara A. Szakvary.
Ne intrebam daca aceasta "schisma" a fost momentul in care evreul Marcel Shapira a scapat din mâna masoneria din România, sau s-a acordat prioritate intereselor lojilor "americane" din Ritul scotian vechi si acceptat (care are in spate Lojile NATO si B'nai B'rith), dar se pare ca Tribunalul Masonic (nu cel institutionalizat in România in 1996, ci cel al "Conventului de la Viena") a decis inlaturarea lui Costel Iancu pentru vina de a fi dezvaluit organelor statului român discutiile masonilor purtate la Bruxelles, iar "fratele" Micu Filip, primul mare maestru român dupa 1989, il instaleaza la 13 martie 2002 in demnitatea de mare maestru al Marii Loji Nationale din România pe maiorul Viorel Danacu, din cadrul Ministerului de Interne (absolvent al Facultatii de Medicina Veterinara din Bucuresti si al Colegiului de Aparare Nationala, seria a III-a).
Este extrem de curioasa "instalarea" maiorului V. Danacu ca mare maestru mason, caci conform propriei declaratii (in ziarul Oglinda-OTV din 20.12.2002) prima initiere in masonerie, desi fusese studiat timp de câtiva ani, a avut loc cu numai o luna inainte de preluarea functiei supreme: "Prima intâlnire a fost in martie la recomandarea cuiva". Este de aceea posibil ca dl. maior Danacu sa fie o simpla marioneta in mâna "greilor", a "venerabililor", care ramân astfel in umbra.
Unul dintre cei mai cunoscuti agenti din România ai lojei evreiesti mondiale B'nai B'rith, a fost pâna recent ex-ambasadorul S.U.A., Alfred Moses.
Daca ne amintim, postul oficial de televiziune român, TVR 1, il prezenta in 1996 pe presedintele României, Ion Iliescu, aflat in deplasare in S.U.A., insotit de ambasadorul evreu al Americii in România, Alfred Moses, vizitând "organizatia pentru drepturile omului B'nai B'rith" si Muzeul Holocaustului (infiintat tot de B'nai B'rith).
Nimic despre caracterul secret al organizatiei in stirea televiziunii române. In schimb, din chiar sediul B'nai B'rith, Ion Iliescu a adoptat public o atitudine ostila si vehementa la adresa presedintelui partidului România Mare, ceea ce a condus in acelasi an la iesirea de la guvernare a celor trei secretari de stat ai partidului nationalist.
Aceeasi situatie s-a repetat in 2001, cu ocazia vizitei oficiale in S.U.A. a premierului român Adrian Nastase, vizita organizata de evreul Mark Meyer (consilier totodata al presedintelui Iliescu si presedinte al firmei Herzfeld & Rubin).
Momit cu cacealmaua mondiala numita Muzeul Holocaustului, primul-ministru Adrian Nastase s-a jurat in fata liderilor B'nai B'rith ca, intors in România, va darâma statuile maresalului Mihai Antonescu si ca va distruge nationalismul român.
Lucrurile s-au intâmplat intocmai, desi pare incredibil.
Pâna in prezent a invins doar statuile si ne-a impus recunoasterea Holocaustului (distrugerea totala a evreilor in timpul celui de al doilea razboi mondial), orice român riscând 5 ani de inchisoare daca nu recunoaste ca neamul sau e ucigas de evrei, ignorându-se faptul ca numarul evreilor ucisi de câtiva fanatici simisti si de catre ocupantii germani a fost de câteva zeci de ori mai mic decât al evreilor refugiati in România (protejati pe cât posibil de populatie si autoritati) pentru a pleca apoi in Israel.
Iata textul legii: "Contestarea sau negarea in public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi." (Ordonanta de Urgenta nr. 31/ 28.03.2002 semnata de primul-ministru Adrian Nastase).
Caracterul de urgenta al acestei ordonante ar fi legat de promisiunea unui rapid sprijin al B'nai B'rith si al Comitetului Evreiesc American pentru invitarea României, in noiembrie 2002, la aderarea in Alianta militara NATO. Pretul: participarea românilor la razboaie ce nu ii privesc, despagubiri banesti de ordinul a miliarde de dolari din partea României catre Israel, dupa recunoasterea culpabilitatii si responsabilitatii românilor fata de moartea a sute de mii de evrei (la cât de ieftin acapareaza evreii economia româneasca, o vor lua pe gratis, de fapt, si vor mai fi si rasplatiti).
Rezidenta B'nai B'rith a functionat neincetat si oficial in România pâna in anul 1948, când aceasta, din respect pentru evreii din fruntea regimul comunist, au considerat necesar sa isi oculteze total activitatea. Practic, toate lojile masonice din România au intrat in "adormire", mai putin B'nai B'rith care a activat sub totala acoperire a Federatiei Comunitatii Evreiesti.
Nenumarati agenti de la centru ai B'nai B'rith au vizitat România in perioada 1848-1990 sub acoperirea unor organizatii evreiesti.
Multi dintre acestia au avut chiar contacte cu oficialitatile române.
In primele zile ale anului 1990, la Bucuresti a luat nastere o miscare neoficiala (secreta) ce reunea cercetatori in stiintele politice si istorice, studenti si tineri "revolutionari", organizatie al carui nume nu-l putem numi, si nici numele membrilor sai, deoarece nu vrem sa le afectam siguranta personala.
Scopul principal al acestei miscari de rezistenta era ingreunarea actiunii B'nai B'rith de a mentine conducerea tarii pe care o instalase prin "revolutia" din decembrie 1989.
Grupul si-a incetat rapid activitatea organizata datorita esecurilor manifestatiilor de tineret din ianuarie-februarie 1990 din Piata Victoriei indreptate impotriva "confiscarii revolutiei" de catre "fostii comunisti" (a se citi de catre Oculta Sionista-Mondiala prin evreii Petre Roman, Voican-Voiculescu, Silviu Brucan si acolitii lor), ca si datorita disparitiei liderului grupului.
Vom relata pe scurt cele cinci teze ale grupului, care beneficia de informatii secrete:
- "Revolutia" din România a fost planificata ca lovitura de stat de la Moscova, printr-un pact realizat de Gorbaciov cu fortele occidentale, concretizarea fiind pusa la punct in cadrul intâlnirilor cu reprezentantii americani ai B'nai B'rith la inceputul anului 1989; România fusese penetrata in acest scop, in decembrie 1989, cu zeci de masini Lada (de productie sovietica) ticsite cu "turisti rusi", in realitate agenti secreti ai K.G.B.
- Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu (mason initiat in Ritul Scotian, grad 33), Victor-Athanasie Stanculescu si Silviu Brucan faceau parte din planul B'nai B'rith si al Grupului Bilderberg, de preluare a puterii de stat, ca: presedinte al tarii, prim ministru, vice-presedinte s.a.m.d. Rolul lui Iliescu era acela de a atrage lânga sine cât mai multi nomenclaturisti din puterea comunista, care sa asigure succesul actiunii, si de a-l promova pe necunoscutul evreu Petre Roman la conducerea suprema executiva a tarii. in acest scop, rolul lui Iliescu a fost pregatit mediatic cu zece ani mai devreme de catre evreii din Statele Unite, care au facut sa se publice intr-o revista de limba româna din S.U.A. "prevestirea magica" sau "premonitia" ca Ion Iliescu va fi presedintele României.
- Ura evreilor asupra României provine in primul rând de la faptul ca Ceausescu a scos tara din datorii, România devenind astfel independenta fata de organismele internationale si bancile controlate de evrei. Rolul evreului Petre Roman era acela de a arunca tara intr-o cursa fara precedent a indatorarii României.
- Va urma distrugerea sistemului bancar românesc (mai ales bancile prin care s-au achitat datoriile României) si aservirea economica a României intereselor B'nai B'rith.
- Odata introdusa "democratia", in câtiva ani România va efectua masive "retrocedari" (cladiri, terenuri etc.) sau "despagubiri banesti" catre evreii din toata lumea.
Desi B'nai B'rith-ul a fost nevoit �n 1953, �n cadrul unei reuniuni din S.U.A. a American Jewish Committee, sa se delimiteze de comunismul din Uniunea Sovietica, datorita atmosferei generale de atunci din Statele Unite (perioada in care s-a fost dovedit ca mai multi evrei americani spionasera S.U.A. in favoarea sovieticilor/rusilor), intr-un raport "confidential" acelasi American Jewish Committee arata ca evreii americani nu pot nutri resentimente la adresa comunismului, deoarece acesta se pronunta deschis impotriva antisemitismului.
Mai mult, dupa o perioada in care relatiile Sionismului cu Uniunea Sovietica pareau neinstitutionalizate, intre 12-19 decembrie 1988 reprezentantii B'nai B'rith, condusi de Seymour D. Reich (presedinte general al ordinului, ce fusese recent ales si in fruntea Conferintei Presedintilor Marilor Organizatii ale Evreilor Americani), au avut convorbiri secrete la Moscova cu autoritatile sovietice.
Pentru public aceste convorbiri s-au axat pe probleme de afaceri incheindu-se anumite acorduri, ceea ce a facut ca in exact acelasi moment Departamentul de Stat al S.U.A. sa declare ca "este de acord" sa se desfasoare la Moscova Conferinta Mondiala a Drepturilor Omului.
In acelasi moment, România era acuzata cu rea vointa ca nu respecta drepturile omului in privinta drepturilor acordate minoritatii maghiare.
S-a aflat ulterior ca in tot cursul anului 1989 B'nai B'rith-ul a avut o activitate deosebit de febrila la Moscova, prin filiera creata acolo, inaugurând o politica "amicala" cu Gorbaciov si cu oamenii din jurul sau.
Cotidianul L'Humanite din 20 ianuarie 1989 dadea stirea intâlnirii la Moscova dintre delegatia Comisiei Trilaterale (bratul mai lung al Grupului Bilderberg), condusa de evreii Rockefeller si Kissinger, si autoritatile sovietice, reprezentate la vârf de Gorbaciov si Primakov (Primakov s-a remarcat ca un sustinator al emigratiei evreiesti).
Publicatia Federatiei Comunitatilor Evreiesti din România, respectiv periodicul Realitatea Evreiasca, in numarul sau din martie 1998, anunta ca Forumului B'nai B'rith din România condus de evreul vienez Siegfried Schieber, si "reinfiintat dupa 50 de ani de la interzicerea sa, in totalitarism", i se completeaza numele cu cel al fostului rabin-sef al României, Moses Rosen, in fapt o recunoastere a meritelor rabinului de a fi asigurat timp de 50 de ani functionarea B'nai B'rith in clandestinitate.
In acelasi an, 1998, prin intermediul lui Alfred Moses, Tommy Baer Percy, seful suprem al B'nai B'rith, intra pe rând la autoritatile române pentru a le impune conditii si afaceri (Bell Helicopters, Hotelul Bucuresti etc.)
Familia evreilor americani Baer este descendenta directa a familiei bancherilor evrei Rothschild; a se vedea rarisima lucrare a lui W. Brewitz, Familia Rothschild, publicata in germana la Berlin in 1939 si in româneste in 1941, in timpul regimului maresalului Antonescu.
Iata una din stirile cotidiene ale vremii: "Premierul Radu Vasile a primit, luni seara [19.03.1998], la Palatul Victoria, delegatia organizatiei B'nai B'rith, condusa de presedintele international al organizatiei, Tommy Baer Percy. Pe parcursul intâlnirii au fost abordate relatiile româno-americane si s-au facut referiri la apropiata vizita a presedintelui Emil Constantinescu in S.U.A., precum si la posibilitatea elaborarii unor programe culturale româno-americane cu participarea B'nai B'rith si colaborarea Muzeului Holocaustului din Washington in Arhivele Nationale ale României.
Tommy Baer Percy a evidentiat bunele relatii ale organizatiei B'nai B'rith cu institutiile românesti, aratând in context ca ar fi posibila organizarea la Washington a unei expozitii privind contributia evreilor la cultura româna. Domnia sa a mai ridicat chestiunea restituirii proprietatilor evreiesti, si a facut referire la unele manifestari rasiste, antisemite si xenofobe din unele publicatii...".
In numarul din 24 Iunie 1998, saptamânalul Ultima Ora scria: "Recent numitul Presedinte al Curtii Supreme de Justitie, Sorin Moisescu, a stat trei saptamâni in S.U.A., invitat de B'nai B'rith. Motivul? S-a ordonat renuntarea la ideea reabilitarii grupului Maresalului Antonescu (ceea ce s-a si intâmplat!!!), iar Partidul România Mare, sau cel putin senatorul Corneliu Vadim Tudor, sa fie scosi, prin orice mijloace, in afara Legii! De unde si campania lansata impotriva acestuia, in cadrul Lojii in discutie, Alfred Moses este unul dintre vârfuri, fiind la nivelul doi ca grad de conducere... Sub primul sau mandat [de ambasador al S.U.A. in România], Alfred Moses, ca reprezentant al B'nai B'rith, l-a decorat pe Ceausescu pentru "merite deosebite fata de evrei!".
Revenirea lui Alfred Moses ca ambasador in România dupa 1990, a stârnit reactii deosebit de dure din partea unor partide. De câtiva ani, prim-ministrii României ne fac surpriza peste surpriza, demonstrându-ne afilierea lor la diverse organizatii mondialiste.
Daca in 2000, primul ministru Mugur Isarescu (guvernator al Bancii Nationale a României) era prezentat public la stirile televizate ca presedinte pe România al Clubului de Roma (obedient al Consiliului Afacerilor Externe din S.U.A., la rândul sau asociat cu B'nai B'rith), In anul 2001 presa româneasca ni-l infatiseaza pe cel ce il stiam deja membru al ordinului masonic al Cavalerilor de Malta, primul ministru Adrian Nastase, prezidând filiala din România a clubului Rotary International, club infiintat in 1905 la Chicago de marele mason Paul Harris la cerinta lojei B'nai B'rith.
Suntem convinsi ca asa zisa "performanta" a premierului Nastase cu ocazia vizitei in S.U.A. se datoreaza mai degraba relatiei cu B'nai B'rith si cu Mark Meyer, decât calitatilor sale native (asa cum si intrarea in politica i-o datoreaza nevestei, fiica unui fost ministru ceausist).
Dupa cum am mai aratat, in februarie 1997, titlurile din presa cotidiana româneasca anuntau: "Masonii români afirma ca au intrat in lojile masonice ale bazelor NATO, inca din 1993!". Trebuie aratat ca aceasta afirmatie nu se poate baza decât pe faptul ca blocul NATO (care reuneste in general statele capitaliste de tip occidental) este format din doua structuri: una strict militara si alta politica, cea politica fiind coordonata din loji masonice cu obedienta fata de B'nai B'rith, legatura dintre cele doua realizându-se prin inaltii ofiteri americani, masoni cu totii, asa cum au fost si generalii intemeietori ai NATO (a se vedea capitolul B'nai B'rith). Legaturile directe ale B'nai B'rith cu Lojile Bazelor NATO, sunt evidentiate de faptul ca baza militara NATO din Frankfurt gazduieste sediul central al Lojilor europeane ale B'nai B'rith.
Agentii acestor loji din Frankfurt au avut dese intâlniri secrete in perioada 1990-1993 in România, acestea fiind gazduite de Cercul Militar din cadrul Casei Centrale a Armatei de la Bucuresti (numita azi Casa NATO), intr-o perioada când prim-ministri ai României au fost un evreu, Petre Roman, si recrutul ocultei financiare mondiale, Theodor Stolojan.
Faptul ca orasul german Frankfurt se configureaza ca o noua capitala a "Statelor Unite ale Europei", ideal masonic, este dovedit nu numai de faptul ca iudeo-masoneria l-a ales ca sediu central al B'nai B'rith pe Europa, ca sediu al bazelor militare NATO, dar recent este si sediul Bancii Centrale de Emisie Europeana, ce controleaza noua moneda a "comunitatii europene", Euro.
In privinta lui Adrian Nastase, concomitent prim-ministru al României si presedinte al unei organizatii obediente fata de B'nai B'rith, este remarcabila "gafa" intentionata ce a facut-o cu ocazia vizitei oficiale din 2001 in Israel. El a cerut sprijinul pentru acceptarea ca membru in NATO a României, iar acest sprijin a fost cerut... Confederatiei Rabinilor", practic B'nai B'rith-ului.
Multi analisti politici români, neinitiati, au considerat penibil gestul premierului Nastase: cum sa ceri sprijinul unor popi evrei pentru a intra intr-o Alianta militara!?
Noi credem ca premierul Nastase stia foarte bine ce face. Mai mult, pentru a-si cumpara favorul solicitat, a promovat ideea unor noi afaceri in domeniul militar cu firmele israeliene, in primul rând cu firma româneasca Romaero de la Baneasa, unde tocmai instalase ca director general un intim de al sau, Francisc Toba, fost ofiter in serviciile secrete românesti.

Evreul american Norman G. Finkelstein, in lucrarea sa Industria Holocaustului, demonstreaza ca evreii sionisti au dezvoltat mitologia decimarii evreilor de catre popoarele europene in timpul celui de-al doilea razboi mondial ("Holocaustul"), in scopul precis de a stoarce mari sume statelor europene culpabilizate, astfel incât sa fie finantata cauza sionista.
Daca ar fi scris in România de azi aceste pagini, Finkelstein risca 5 ani de inchisoare (conform Ordonantei "de Urgenta" emisa de guvernul Adrian Nastase, dupa intoarcerea acestuia din S.U.A.), deoarece el pare sa nege amploarea sau chiar existenta Holocaustului, aratând ca avem de a face cu o veritabila "industrie" sionista de fabricare a unei istorii rentabile, in ceea ce ne priveste, el spune: "Zguduirea Elvetiei si a Germaniei a reprezentat doar preludiul finalului grandios: zguduirea Europei de Est.
O data cu prabusirea blocului sovietic, in fostul leagan al evreimii europene s-au deschis perspective ispititoare. Invesmântându-se cu evlavie prefacuta in mantia "victimelor nevoiase ale Holocaustului", industria Holocaustului a incercat sa stoarca miliarde de dolari de la aceste tari deja saracite. Promovându-si telul cu insolenta, neindurator, a devenit principala instigatoare a antisemitismului din Europa... Folosindu-se de acest "mandat", industria Holocaustului a cerut tarilor din fostul bloc sovietic sa predea toate proprietatile detinute de evrei inainte de razboi sau sa ofere compensatii pecuniare. Totusi, spre deosebire de cazurile Elvetiei si Germaniei, a adresat aceste solicitari departe de ochii presei. Pâna acum, opinia publica nu s-a opus santajarii bancherilor si industriasilor germani, dar s-ar putea sa fie mai putin ingaduitoare fata de santajarea taranilor polonezi infometati".
In anul 2002, in prezenta presedintelui României, Ion Iliescu, dupa ce a fost decorat, infocatul sionist Elie Wiesel, in plenul Academiei Române, in rândurile carei era primit ca doctor, lanseaza afirmatia: "România a participat la Holocaust. România a ucis, a ucis, a ucis. România trebuie sa raspunda pentru faptele sale. Wiesel fusese primit de oficialitatile române cu toate onorurile, cu protocol la nivel de grad I. Si asta dupa ce, la Muzeul satului din Sighetul Marmatiei, Wiesel a incins o invârtita impreuna cu presedintele Ion Iliescu, cu ambasadorul S.U.A., M. Guest, si cu ministrul apararii, Ioan Mircea Pascu.
Invocând Holocaustul din timpul Germaniei hitleriste, la inceputul anului 1951, Israelul s-a adresat celor patru aliati, in frunte cu S.U.A., pentru a obtine sprijinul in vederea obtinerii de despagubiri de la Germania (de vest si de est) de 1,5 miliarde USD. Suma a fost obtinuta in proportie de 75%.
"Nu stiu care ar fi fost soarta Israelului in anumite momente critice ale economiei sale, daca Germania nu si-ar fi tinut angajamentele. Caile ferate, telefoanele, instalatiile portuare, sistemele de irigatie, ramuri intregi ale industriei si ale agriculturii nu ar fi fost in starea lor actuala fara despagubirile germane", scria in memoriile sale Nahum Goldman, negociatorul guvernului israelian.
A urmat rândul Austriei sa fie stoarsa de fonduri, ceea ce s-a si intâmplat. Apoi al Elvetiei, mai recent, in prezent, la rând vine România!
Demersul lui Wiesel & Comp nu este intâmplator si nici singular. El face parte dintr-un plan pragmatic evreiesc. Astfel, la inceputul anilor '90, rabinul-sef din România, Moses Rosen, mintind ca un escroc ordinar, a declarat ca cei 400.000 de evrei in minus in România anului 1945, fata de România antebelica, ar fi fost omorâti de statul român.
In realitate, din cei 800.000 de evrei, câti avea România inainte de razboi, 161.200 de evrei din Transilvania au fost deportati in lagarele germane de catre ungurii hortysti, dupa ce in 1940 Transilvania a revenit Ungariei, iar alti circa 250.000 de evrei au fost desprinsi de România, odata cu cotropirea Basarabiei si Bucovinei de Nord de catre Uniunea Sovietica.
Evrei au murit in razboi, ca si români, sau rusi sau germani, mai ales ca se straduiau din rasputeri sa se implice in acest razboi, in defavoarea românilor.
Miza jocului lui Moses Rosen a iesit curând la ivela. Banii!
In iunie 1991, in Kneset, parlamentul israelian, s-a propus sa se ceara României câte 50.000 de dolari despagubiri pentru fiecare din cei 400.000 de evrei "omorâti" de catre România.
"Din acel moment - arata Petre Turlea - o intreaga campanie s-a dus pentru a implanta in constiinta lumii, si a românilor, ideea participarii la Holocaust".
In planul sionist, compensatiile ce urmeaza sa fie platite de România vor fi, de fapt, foarte mari. O demonstreaza "Memorandumul Intern" al Ministerulinregistrat cu nr. A5406 din 26.06.1995, ce se refera la intâlnirile dintre diplomatii români si oficiali ai statului Israel din ziua de 26 iunie 1995.
Pe acest document ministrul de externe Melescanu a scris "Rog discretie".
Iata continutul Memorandumului:
"La ultima reuniune (de la Madrid) s-a constituit Organizatia Mondiala a Evreilor pentru Restituirea Averilor. Din aceasta organizatie fac parte: reprezentanti ai Congresului Mondial Evreiesc, ai Agentiei Evreiesti pentru Israel, ai Organizatiei Claims Conference (ce s-a ocupat de problema despagubirilor platite de Germania evreilor), ai organizatiilor reprezentative ale evreilor originari din fiecare tara a fostului bloc comunist. Obiectivele principale ale acestei organizatii sunt: identificarea averilor si intocmirea dosarelor respective; exercitarea de influente si presiuni din exterior, pentru ca parlamentele statelor vizate sa adopte cadrul legislativ necesar recuperarii averilor de catre toti evreii, indiferent daca traiesc sau nu in tarile respective, ori daca mai sunt sau nu cetateni ai statului respectiv... In 1992 s-a constituit in Israel, sub lozinca "timpul actiunii a sosit", Comitetul de initiativa al organizatiei Uniunea Evreilor din România, care are ca obiectiv "recuperarea drepturilor si bunurilor evreilor originari din România, dobândite ilegal si confiscate abuziv de autoritatile românesti de la instalarea guvernului Goga-Cuza pâna in prezent. Se publica numeroase materiale de prezentare a problemei, iar in Israel au aparut birouri de avocatura are se ocupa de strângerea de documente pentru a fi folosite ca probe, inclusiv in Justitie, pentru recuperarea averilor din România.
Avocatul Paul Feher are un astfel de birou in functiune in Israel si a mai infiintat asemenea birouri de avocatura la Paris, Bonn si Budapesta, dar are intentia sa deschida unul si la Bucuresti. Se estimeaza ca vor fi cea 50.000-80.000 de cazuri...
Este vorba de o actiune de amploare, care se desfasoara la scara mondiala; s-a creat un mecanism care dispune de mijloacele necesare (organizatoric, financiar, presa s.a.) si este sprijinit in modul cel mai evident de S.U.A. si de cercurile influente, in aceste conditii, statele avute in vedere nu vor putea rezista multa vreme presiunilor de tot delul la care vor fi supuse si vor trebui sa dea urmare cererilor.
Documentul este semnat de ambasadorul român Ion Maxim si de directorul Dumitru Ceausu (seful Directiei Juridice si a Tratatelor din cadrul M.A.E., la acea data).
Curând dupa primirea Memorandumului, la 10 august 1995, secretarul de stat al Ministerul Afacerilor Externe il primeste in audienta pe Avshalom Meghidon, ambasadorul Israelului la Bucuresti. Acesta prezinta dimensiunea revendicarilor evreâniei: 400.000 de proprietati imobiliare, revendicare ce face curând obiectul notei "Problema bunurilor evreiesti din România" vizata de directorul general Mircea Geoana si adresata ministrului de externe de la acea data, Teodor Melescanu.
In tot acest timp, omul politic Teodor Melescanu era intens curtat si sustinut financiar de evreul parizian Adrian Costea, care, ulterior, i-a infiintat si un partid, Alianta pentru România.
In ciuda acestei campanii, se pare ca evreii au fost deja despagubiti inca din anul 1946, printr-o lege emisa de ministrul justitiei de atunci, Lucretiu Patrascanu (casatorit cu o evreica) si promulgata de regele Mihai I.
Fata de ofensiva sionista a lui Wiesel din 2002, ziarul Adevarul, prin vocea redactorului-sef Cristian Tudor Popescu, reactioneaza la 3 august: "Acuzati de crima sunt toti românii, fosti si viitori. A facut-o acum laureatul Nobel pentru Pace, Elie Wiesel: "România a ucis, a ucis, a ucis"... Dar acelasi lucru l-a spus cu o luna in urma ambasadorul S.U.A., Michael Guest, care nu e batrân, nu e evreu si reprezinta pozitia politica a Americii: "România a participat la Holocaust nu doar prin deciziile si actiunile lui Antonescu si Garzii de Fier, ci si prin cetatenii care au sprijinit acele evenimente in mod deschis, sau prin tacerea lor".
Oare intrarea in NATO inseamna sa traim si cu ochii in pamânt si noi, si copiii nostri?
Se pare ca nu. America ne pune in genunchi si cu fruntea in tarâna.
Alaltaieri, România a semnat cu S.U.A. un tratat prin care militarii americani aflati pe teritoriul românesc sunt scosi de sub jurisdictia Curtii Penale Internationale. Prin urmare, daca un militar american din trupele deplasate un România isi pierde controlul si porneste cu tancul prin Tandarei, tragând in stânga si in dreapta, România nu va face apel la C.P.I. fara acordul S.U.A.
Americanii au incercat sa impuna acest tratat Uniunii Europene si au fost refuzati, chiar si de aliatii traditionali.
Un astfel de tratat consfinteste, de fapt, punerea militarului american deasupra tuturor celorlalte fiinte omenesti de pe continentul european.
S.U.A. fac astfel dovada unei mentalitati de ocupant imperial, binecunoscuta de-a lungul veacurilor. America poate sa acuze o tara intreaga, România, de crime de razboi, dar nici ultimul soldat american nu poate fi judecat de comunitatea internatioanala...".
Pentru ca trebuie sa fim indoctrinati cu ideea Holocaustului, istoricii români trebuie opriti a spune adevarul, prin amenintarea cu inchisoarea.
Iata ce se publica in anul 2001 pentru publicul român de catre editura Hasefer, editura subventionata de catre statul român: "Austriecii au fost mai rai decât germanii. Rolul pe care l-au jucat in Holocaust a depasit orice proportii raportat la numarul populatiei... Românii, cu deosebire militarii ajunsi dincolo de Prut si Nistru, nu s-au dovedit mai buni decât austriecii; chiar mai rai in anumite privinte... Au avut loc pogromuri... Românii au jucat un rol major in invadarea Rusiei care, pentru ei, era deasemenea un razboi impotriva evreilor. In Basarabia si Ucraina au omorât 200.000 evrei. Evreii erau ingramaditi in camioane pentru vite, fara mâncare sau apa si erau mutati dintr-un loc in altul, fara vreo destinatie anume... Dupa Germania si Austria, românii au fost, in Transilvania si Ucraina, cei mai mari ucigasi de evrei. Erau mai degraba inclinati sa foloseasca bataia si tortura, sau sa violeze, ofiterii fiind mai cumpliti decât barbatii simpli, ei alegându-le pe cele mai dragute evreice tinere pentru orgii".
Minciuna este la ea acasa.
Teritoriul Romvniei in timpul celui de-al doilea razboi mondial nu continea Transilvania, ea apartinând din 1940 Ungariei hortiste. Razboiul României impotriva Rusiei nu era unul impotriva evreilor, ci avea ca miza detinerea Basarabiei, rapita de catre rusi tot in 1940, iar deportarile evreiesti din Ucraina vizau o populatie ostila armatei si administratiei românesti.