ALEGEREA HRANEI
Unii oameni nu vad legatura între ce consuma ca alimente si starea sanatatii lor.
Totusi, omul îsi construieste corpul cu hrana pe care o absoarbe, el e format din
ceea ce consuma si pentru aceasta trebuie sa încetati sa credeti ca veti straluci
de sanatate indiferent ce înghititi, trebuie sa va dati seama ca exista un raport
între ce mâncati si cum va odihniti. Când va îndopati cu amestecuri nefiresti,
sistemul vostru nu va fi capabil sa le elimine si va veti îmbolnavi. E important sa
fiti atenti la ce introduceti în corpul vostru.
Cineva va aduce versul din Evanghelie în care Iisus
zice ca nu e important ce intra în om,
ci ceea ce iese din el... dar acest lucru trebuie interpretat.
E rational sa gândesti
ca daca pui murdarie în ceva, va iesi puritate?
Daca nu esti Initiat cu capacitatea de
a transforma orice manânci în lumina.
Ceilalti, daca vor consuma impuritati, ele vor si iesi.
Nu e posibil ca ei sa le transforme daca nu sunt nici inteligenti, nici puri,
nici iubitori si nici buni.
Iisus niciodata nu a dat sfatul sa se manânce
sau bea orice, nici un Initiat
nu ar face asta. Numai daca stii cum sa
lucrezi spiritual, sa poti neutraliza
otrava si impuritatea si sa le transformi în lumina
esti liber sa înghiti orice doresti.
Si contrariul, daca nu ai decis sa lucrezi spiritual,
cea mai buna hrana din lume nu va
putea sa te transforme.
Este puternica viata interioara a gândului si a
sentimentului care este esentiala.
Stiu ca expertii în regimuri sunt pentru anumite
alimente în raport cu altele;
si ar putea avea dreptate, dar mai întâi
e modul în care manânci. Manânca cât îti place,
dar numai daca manânci într-un anumit fel si
în cantitati rezonabile, vei fi sanatos.
-
Am observat ca oamenii care urmeaza un regim
macrobiotic sau alte regimuri nu devin
mai buni sau mai puternici, ci dimpotriva,
sunt în stare mai proasta. Nu am nimic
împotriva macrobioticii, recunosc ca e ceva
bun în ea, dar nu sunt de acord ca hrana
sau mâncatul trebuie pus pe primul plan,
ca si cel mai important lucru în viata.
Hrana e doar un mijloc, lucrul important
e viata psihica, spirituala, din spatele
actiunii de a mânca.
Nici o mâncare minunata nu a împiedicat
vreodata pe cineva sa fie crud sau rau,
sau depravat sau la a dori sa domine lumea.
Aparent, a fi vegetarian nu ajuta la nimic,
Hitler a fost vegetarian! În timp ce altii care
au mâncat carne sau orice li s-a dat,
au devenit sfinti si profeti. Fara educatie, igiena,
hrana, doar ce gaseau, dar cu ceea
ce ei considerau cel mai important, spiritul,
câteva adevaruri si dorinta nestavilita de a
realiza aceste adevaruri, ei au facut minuni!
Sa ne întoarcem la hrana de fiecare zi.
Pe plan fizic, ea nu va fi absolut pura,
de cele mai multe ori nu stim ce ni se da,
dar în domeniul gândului si sentimentului e diferit,
poti alege ce îti place, permitându-ti sa iei
ceea ce e mai bun si sa arunci restul.
Gândurile si sentimentele sunt substanta
corpurilor voastre mai subtile, si daca vom construi
o cocioaba, simbolic vorbind, nu ne va vizita
un print sau un înalt prelat,
ci un cersetor sau un hot.
Ne construim singuri corpurile eteric, astral si mental
si destinul nostru depinde de materialul
pe care îl folosim. Potrivit calitatii
corpurilor noastre mai subtile,
vom fi vizitati de entitati stralucitoare sau întunecate,
binecuvântati cu bucurie sau suferinta,
vom realiza adevarata glorie sau vom sfârsi în întuneric.
Viitorul fiecaruia dintre noi depinde de modul
în care ne hranim. Când manânci hrana
inferioara pe plan fizic, ce se întâmpla?
Se vede în felul în care arati si te simti si
oamenii te întreaba ce s-a întâmplat.
Daca calitatea hranei îti schimba aspectul, de ce nu
ar fi la fel si cu gândurile si sentimentele tale?
Unele gânduri, unele sentimente te fac frumos
si sanatos, iar altele te fac urât si bolnavicios;
de ce sa nu tinem seama de aceasta si sa nu
actionam în consecinta? Înainte de a se transforma pe sine,
omul trebuie sa dobândeasca noi
particole de o calitate mai buna, mai fina.
Deci, doar a respecta linistea
la masa nu e suficient, trebuie sa umplem
aceasta liniste cu cele mai elevate gânduri
si sentimente, daca e sa avem puterea
elementului magic care e hrana adecvata pentru
corpurile noastre mai subtile. Linistea nu trebuie sa fie un gol,
în Natura nu exista
asa ceva, fiecare spatiu e umplut cu forte
si elemente care devin tot mai pure cu cât
sunt mai sus si mai aproape de zonele ceresti.
Tacerea este o mina de aur magica si plina de bogatii.
Cele patru elemente ( pamânt, apa, aer, foc )
corespund celor patru stari ale materiei
continute în hrana pe care o absorbim în fiecare zi.
Trebuie sa comunicam cu Îngerii
acestor elemente când mâncam, Îngerul Pamântului,
al Apei, al Aerului, al Focului si sa
le cerem sa reconstruiasca corpul nostru fizic
si sa-l faca asa pur încât sa corespunda
lui Christos.Fiecare Înger reprezinta o virtute
anume sau o calitate: Pamântul - stabilitate,
Apa - puritate, Aer - inteligenta, Foc - dragostea divina.
Daca, în timp ce mâncam, omul se leaga
de acesti patru Îngeri, particolele ce le primeste
vor fi spirituale, cu care el îsi poate
construi corpurile sale subtile,
inclusiv corpul de lumina.
Când poate sa-si construiasca acel corp luminos
numit în Scriptura Corpul Gloriei,
atunci el e într-adevar nemuritor.
Corpul sau fizic nu dureaza mult, el trebuie
sa-l restituie, cu toate elementele lui,
mamei Pamânt de unde a venit.
Dar în corpul lui de lumina,
Corpul Gloriei, omul traieste etern.
Corpul Gloriei este un sâmbure eteric,
un sâmbure minuscul sau electron pe care-l
mostenim si care trebuie sa îl dezvoltam,
hranim si formam, la fel cum mama lucreaza
luni la samânta primita de la tata,
adaugând cel mai bun material pentru a forma fiinta
care sa miste lumea, asa trebuie sa lucram
noi pe plan spiritual. Daca nu ne gândim
niciodata la aceasta, daca nu facem nimic,
atunci el ramâne ascuns, aruncat la o parte,
înmormântat. Din fericire el nu moare,
caci e fara de moarte, ci asteapta ascuns pâna
ni se trezeste constiinta sa muncim,
sa-l dezvoltam, sa-l facem luminos si puternic.
Sunt necesare elemente extrem de pure pentru
a dezvolta Corpul Gloriei, dar cele mai
intense vibratii de lumina pot lupta
împotriva procesului de boala si moarte,
dezorganizare, fermentatie, dezintegrare,
iar când lumina triumfa în om,
el este nemuritor. Din acest motiv trebuie
sa învatati sa mâncati si sa beti
lumina când mâncati, fiind absolut siguri
ca mâncarea voastra va aduce noua viata.
Daca veti comunica cu Îngerii celor patru
elemente când mâncati, ei vor deveni prietenii
vostri si colaboratori.
Uitati-va toate micile griji si
gândurile rele care otravesc mâncarea
si va îmbolnavesc si conectati-va cu
Îngerii celor patru elemente. Ziceti:
" O, Înger al Pamântului, umple-ma cu stabilitate!
O, Înger al Apei, umple-ma cu puritatea ta!
O, Înger al Aerului, umple-ma cu inteligenta ta!
O, Înger al Focului, umple-ma cu Dragostea ta Divina!"
Astfel va veti naste într-o noua viata.
VEGETARIANISM
Problema nutritiei e una foarte ampla,
cu multe ramificatii. Noi suntem hraniti nu doar
de mâncarea si bautura ce o consumam la masa,
ci si de alte lucruri, cum ar fi: sunete,
culori, mirosuri. Ideea ca în lumea invizibila
sunt fiinte care se hranesc cu mirosuri
placute (sau rele), da nastere la ideea traditiei
de a arde tamâie în biserica pentru ca
mirosul pur si placut atrage spirite luminoase,
iar mirosul gretos atrage entitati diabolice.
Spiritele se hranesc de asemenea cu sunet
si culoare, iar acestea pot fi folosite ca mijloc
de a le atrage. Marii pictori au stiut acest lucru,
ei au pictat Îngerii în culori stralucitoare,
cântând muzica cereasca la instrumentele lor aurii.
În Evanghelii se zice:" Sunteti templul lui Dumnezeu cel viu".
Daca acesta e crezul nostru,
de ce sa patam acest templu cu impuritati?
Daca oamenii ar întelege, în primul rând,
cum au fost creati, în atelierele lui Dumnezeu,
ar fi mai atenti cu materialul pe care
îl folosesc pentru a construi acest templu în care El poate veni si locui.
Faptul ca omul manânca carne îl aseamana
mai mult cu un cimitir plin de cadavre
în putrefactie decât cu un templu.
Fiecare creatura, animal sau om,
e liber sa-si aleaga alimentele, iar alegerea lui
este foarte semnificativa. Daca vreti sa stiti
efectele unei diete carnivore, mergeti
la Zoo, priviti carnivorele si veti stii totul
despre ele! De fapt nici nu e necesar
acest lucru, fiintele umane reflecta fiecare
specimen animal cunoscut, si chiar necunoscut
la Zoo, ca dinozauri, mamuti etc.
Veti vedea singuri ca marile mamifere carnivore sunt
animale înspaimântatoare care emana mirosuri
extrem de puternice, în timp ce ierbivorele
au obiceiuri pasnice, pentru ca hrana lor
nu le face violente si agresive. Carnivorele sunt
facute iritabile si violente de dieta lor,
si la fel e si cu oamenii; cei care manânca carne
sunt mai brutali si distructivi decât vegetarienii.
Diferenta între hrana vegetariana
si carnivora sta în cantitatea de raze solare
pe care o contin: fructele si legumele sunt
impregnate cu lumina solara în asemenea masura
încât ai putea zice ca sunt lumina condensata.
Mâncând fructe si legume, absorbi lumina solara
si nu e implicata materie reziduala.
Pe de alta parte, carnea e comparativ
saraca în energia solara
si de aceea se strica repede;
orice se strica repede este daunator organismului.
Mai exista un pericol în a consuma carne.
Când animalele sunt sacrificate ele sunt în panica.
Aceasta teama umple glandele cu o secretie letala
care patrunde în sistemul celui ce manânca...
cu efecte dezastruoase asupra sanatatii si vietii.
Ziceti:" Da, dar carnea e asa de buna!"
Iata-va din nou, gândindu-va numai la gratificarea
personala! Tot ce te intereseaza e placerea ta,
tot ce conteaza e momentul,
chiar daca el înseamna masacrul
a milioane de animale... si al tau.
Trebuie sa stiti ca tot ce absorbiti ca hrana,
devine un fel de antena interna ce
capteaza diverse unde... carnea va
leaga cu zonele inferioare ale lumii astrale si
cu fiintele ce se devora ca animale salbatice.
Carnea este o legatura invizibila
cu teama, cruzimea, senzualitatea,
lumea animala. Oricine poate vedea spectrul,
ar fi tulburat de culorile din aura dumneavoastra.
În sfârsit, este o grava responsabilitate sa iei viata unui animal.
Nu numai ca încalca porunca "Sa nu ucizi!",
ci îi fura animalului sansa de a
evolua în existenta prezenta.
A omorî un animal e nu numai a-i lua viata,
ci si sansa ce i-a dat-o Natura.
Sufletul animal nu e la fel ca sufletul uman,
dar totusi e suflet, iar persoana ce manânca
carne poarta suflete de animale în jurul ei,
ce se manifesta prin ea în mod salbatic.
În lumea invizibila, sufletele animalelor
omorâte si mâncate de om se ataseaza de el
si cer sa fie compensate:
" Ne-ai lipsit de posibilitatea de a evolua si acum tu trebuie
sa ne dai educatia ce ne-ai furat-o!".
Asa se explica de ce multi oameni au reactii
animalice si, daca încearca sa-si dezvolte
natura superioara, vor fi împiedicati sa o
faca de celulele de animal din interior, care refuza sa asculte.
În Geneza se zice ca, înainte de cadere,
când Dumnezeu crea sustinerea fizica a omului,
El a zis simplu:" Priveste, ti-am dat toate
semintele purtatoare de iarba de pe Pamânt,
si orice copac pe care e un fruct ce are sâmburi, tie îti va fi carne".
În ceea ce priveste pestele, problema e diferita.
De milioane de ani pestii au existat
fara conditii adecvate evolutiei, ei au sistem
nervos foarte rudimentar, astfel ca s-ar
putea spune ca mâncându-i, îi facem sa evolueze...
Pe lânga faptul ca pestele contine un
element numit iod, care a fost destinat pentru aceasta epoca.
Mâncarea ce o mâncam intra în sângele nostru,
si de acolo extrage entitati care îi
corespund în Natura.
Evanghelia zice:
" Oriunde este stârv, vor fi si vulturi adunati"
si acest adevar se aplica pe toate planurile:
fizic, astral, mental. Daca doriti sa fiti
sanatos, nu atrageti vulturi cu stârvuri,
pe nici un plan! Cerul nu se va manifesta prin
nimeni care e deschis impuritatii fizice,
astrale sau mentale. Carnea corespunde unui anumit
element în gândurile, sentimentele si actiunile noastre.
De exemplu, daca visati
ca veti mânca carne, trebuie sa fiti foarte atent,
pentru ca asta înseamna ca veti
înfrunta o tentatie de un anumit fel,
ducând la acte de violenta, sentimente senzuale
si egoiste, gânduri nedrepte;
carnea reprezinta violenta pe plan fizic, senzualitatea
pe plan astral si egoism pe plan mental.
Traditia zice ca înainte de Cadere,
Adam avea o faţa frumoasa si stralucitoare,
si era îndragostit de animale, care îl respectau
si îl ascultau. Dupa Cadere,
el si-a pierdut faţa pura si stralucitoare,
iar animalele i-au devenit dusmani.
Animalele nu au încredere în om,
pasarile zboara la apropierea lui, toata Creatura
se gândeste la el ca la un dusman
si trebuie sa existe un motiv: pentru ca a cazut
din înaltimile spirituale.
Acum el poate sa-si
recâstige splendoarea originala,
supunându-se legilor Iubirii si Întelepciunii,
cum o facea cândva, si sa se reconcilieze
cu Creatia. Când o va face, va aduce Regatul Domnului pe Pamânt.
În aparenta, razboaiele sunt cauzate de
probleme economice, politice, etc.
dar de fapt sunt rezultatul felului în care
oamenii taie animalele. Legea dreptatii
este implacabila. Omul trebuie sa plateasca
cu sânge, pentru tot sângele varsat,
omenesc sau animal. Milioane de litri de sânge
cerând razbunarea Cerului s-au absorbit în Pamânt,
evaporarea lui atrage nu numai microbi,
ci si larve si entitati mai joase din lumea invizibila.
Aceste adevaruri va sunt înca necunoscute voua
si majoritatii oamenilor si nu vor fi, probabil,
acceptate, dar sunt obligat sa vi le
dezvalui fie ca le acceptati sau nu.
Si asa noi continuam sa ucidem animalele.
Nu ne dam seama ca Natura e un organism vast,
un sistem a carui functionare e perturbata
de uciderea atâtor celule, se creeaza un
dezechilibru si nu trebuie sa fim surprinsi
când izbucnesc razboaiele.
Da, milioane de animale sunt macelarite
de noi pentru consum, fara a sti ca în lumea
invizibila aceste animale sunt legate
de oameni si, deci, ucidem oamenii:
ucigând animale, ucidem oameni.
Toti vorbesc de a scoate razboiul în afara legii,
si sa aducem pacea cu orice pret, dar pacea
nu poate rezista pe Pamânt cât timp omorâm animalele.
ASPECTUL MORAL
Oamenii îsi imagineaza ca trebuie
sa manânce mari cantitati de mâncare
pentru a fi puternici si sanatosi, dar de fapt,
obositi sistemul când îl supraîncarcati,
procesul digestiv este stânjenit, si,
când sistemul nu poate elimina corespunzator,
apare boala...
Totul din cauza ideii eronate ca trebuie
sa manânci mult pentru a fi sanatos.
De fapt, putina foame prelungeste viata.
Daca întotdeauna manânci cât poti si
esti îmbuibat dupa fiecare masa,
îti lipseste energia, esti greoi si somnolent si nu
ai chef sa faci munca de a te perfectiona.
Daca, pe de alta parte, parasesti
masa usor flamând, refuzând alte câteva
îmbucaturi care ti-ar fi placut, corpul eteric,
pentru a compensa, merge în zone mai
înalte dupa elementele de care ai nevoie.
În loc de a fi flamând, esti vioi si usor,
gata de lucru, pentru ca corpul eteric
a absorbit elementele care sunt superioare
mâncarii obisnuite. Mâncând pe saturate,
daca sunteti din cei carora le place sa
manânce în exces, va dezechilibrati
sistemul si niciodata nu veti avea destul.
Pe lânga îngreunarea sistemului când
manânci prea mult, de asemenea
împiedicati corpul eteric sa functioneze
asa cum trebuie, ceea ce deschide usa
entitatilor din planul astral inferior:
vazând abundenta de hrana pe care în mod
inconstient le-ati oferit-o, se reped la banchet.
Dupa câteva minute sunteti
din nou flamând. Golul este acolo, mereu,
întotdeauna cerând mai mult, si de fiecare
data nedoritii apar din nou. Voi însiva sprijiniti furtul,
elementele nedorite înfometate
din planul astral inferior fiind bine hranite
pe socoteala voastra.
Când zic sa parasim masa
usor flamânzi, chiar asta vreau sa zic,
pentru ca daca îi refuzati sistemului vostru totul,
corpul eteric nu poate completa diferenta.
Dar, daca, sa zicem, renuntati la 20 grame din
fiecare kilogram, atunci din cauza efectului eteric
care se adauga, va veti simti usor si
dornic de munca. Veti zice: "Dar e asa de tentant sa iei!"
Stiu, dar ce ziceti de puterea vointei,
de hotarârea voastra; acesta e momentul sa o încercati.
La petreceri si receptii trebuie sa învatati
sa refuzati, cum fac eu. Ori de câte ori
sunt invitat la cina, chiar daca îi spun gazdei,
înainte, sa nu prepare nimic special,
ci doar sa-mi dea niste salata,
legume si fructe, nimic mai mult,
nimeni nu da vreo atentie;
si când vad cât de putin manânc, sunt dezamagiti.
Ar trebui sa asculte ce le spun.
De mult am înteles ca, mâncând prea mult,
pierdem ceva pretios si mai subtil decât
hrana zilnica de oferit, indiferent cât de
suculent e felul de mâncare. Trebuie sa învatati
sa refuzati când vi se ofera prea mult,
altfel veti fi prea plin, prea somnoros sa faceti
ceva meritoriu, munca spirituala
e pusa la o parte si acolo asteapta. Nu dormiti,
e munca de facut.Desigur, depinde de fiecare
sa stie câta mâncare sa manânce,
nu toti au aceeasi capacitate.
Am vazut câtiva gurmanzi fenomenali în viata mea.
Dar voi tot trebuie sa stiti ca prea
multa mâncare este daunatoare sanatatii.
În plus, când mâncati mai mult decât
e necesar sustinerii, iei de la altii,
si daca toti ar face astfel, ar dezechilibra lumea.
Neîntelegeri, revolutii,
razboaie au un lucru la originea lor:
lacomia, cupiditatea oamenilor care îsi
pot permite sa acumuleze tot felul
de lucruri, alimente, pamânt, obiecte,
în dezavantajul altora. Constiinta colectiva
nu este înca suficient trezita
pentru a realiza aceasta, nici ca sa
prevada consecintele lacomiei excesive.
Nevoia de a lua si absorbi mai mult
decât e nevoie, mai mult decât partea sa,
eceea ce face oamenii sa vrea sa subjuge
totul si sa domine, chiar sa-i ucida pe altii.
Nesemnificativ si marunt cum poate sa para,
acesta e punctul de pornire pentru
toate catastrofele. Trebuie sa fim învatati
de la cea mai mica vârsta sa controlam,
masuram si ordonam acest instinct; daca nu,
va atinge proportii uriase în fiecare domeniu
al existentei noastre si va fi pentru noi
o sursa de mare nefericire.
Acesta e motivul pentru care un discipol
trebuie sa învete sa nu treaca de anumite limite
când manânca, sa se opreasca înainte
de a se satura. Nestiind când sa se opreasca,
îsi hraneste dorintele nenaturale si devine
ca oamenii cu prea multi bani care vor sa
posede totul; ei deja au tot ce au nevoie, dar ambitia lor si lacomia sunt
astfel încât vor sa înghita toata lumea.
Iisus a zis ca e mai usor sa treaca
o camila prin urechea acului decât sa
intre un bogat în Împaratia lui Dumnezeu.
2000 de ani aceasta imagine a ramas neexplicata
si daca nu vedeti întelesul ascuns,
e o imagine ciudata într-adevar. De fapt, Iisus
se referea nu la corpul fizic, ci la cel astral;
corpul astral al unui bogat,
corpul dorintei, când este dilatat de lacomie
excesiva devine o tumora, una imensa
care îl împiedica sa treaca prin
portile Împaratiei, asa de largi cum sunt ele.
Corpul astral al camilei e mic, dorintele
ei sunt putine, ea se multumeste cu
foarte putin. Acest lucru îi da posibilitatea sa traverseze desertul,
sa mearga mai departe când toti au renuntat.
Si astfel, vedeti, asta e ce se întâmpla;
cei care nu gândesc în acest mod,
care manânca prea mult pe fiecare plan,
îsi dezvolta tumori în corpul astral
care îi împiedica sa treaca prin portile spre Initiere.
Ei, de asemenea fac datorii,
luând ceea ce apartine altora, o atitudine care
e împotriva legii lumii spirituale
care cere o distribuire a lucrurilor
organizata, armonioasa, justa si echitabila.
Daca fiintele superioare vad ca mentalitatea
ta e egoista si dura, ele nu te vor
accepta printre ele, ci vor zice "Stai acolo
cu animalele ce se devora unele pe altele...
acolo apartii". Chiar daca te plângi ca esti devorat,
nimic nu te va ajuta, va trebui sa suferi.
Pâna când vei adopta filozofia marii Filozofii Universale,
usile Cerului îti vor fi închise.
Tu trebuie sa întelegi ca nutritia nu e numai
o problema de alimentare fizica, aceleasi legi
exista si în domeniul gândurilor si sentimentelor.
Îndragostitii care manânca pâna la satietate
îsi formeaza tumori pe corpurile lor astrale,
care vor închide portile Cerului pentru ei.
Dovada ca Cerul nu este cu ei e ca ei
sunt curând dezgustati, inspiratia îi paraseste,
ei se despart sau chiar se ucid unul pe celalalt.
Acum, parasiti ideea ca trebuie sa mâncati
mult pentru a fi sanatosi. O mama ar trebui
sa-si învete copilul sa masoare lucrurile cu atentie,
sa înteleaga ca, luând prea mult
pentru el, lipseste pe altcineva de acel ceva,
daca nu pe plan fizic atunci pe planurile
astral sau mental. Trebuie sa ne gândim la altii.
Câti dintre noi îsi împart bogatia dupa
ce o dobândesc, vreau sa zic bogatia
gândurilor si sentimentelor? Când sunteti într-o stare
minunata,când va simtiti bogat si fericit
în legatura cu ceva ce va provoaca bucurie,
va gânditi sa împartasiti acea bogatie
celor de lânga voi, care sunt nenorociti,
sau o pastrati toata? Când debordati de fericire,
dati putin din aceasta abundenta
si ziceti:" Dragi frati si surori din lume,
ce am eu e asa de abundent si minunat
ca vreau sa o împartasesc cu voi;
luati putin din aceasta fericire,
din aceasta bucurie, din aceasta lumina!"
Daca puteti face asta, daca constiinta
va e dezvoltata suficient ca sa
simtiti astfel, atunci numele vostru
va fi înscris în registrele ceresti
ca fiind inteligent si iubitor.
Ceea ce dai va fi creditat în contul tau
de unde vei lua când ai nevoie,
iar bucuria ta ramâne întreaga, nimeni nu
ti-o poate lua pentru ca ai pus-o la loc sigur.
În plus daca te vei observa,
vei vedea ca atunci când ai o bucurie
si o tii pentru tine, i se va întâmpla ceva ,
fiintele rauvoitoare din lumea invizibila
(care urmaresc constant) ti-o iau
prin cineva sau ceva apropiat tie.
Îti pierzi bucuria pentru ca nu te-ai
gândit sa o dai lui Dumnezeu,
Mamei Divine zicând: " O,Doamne!
O, Hrana Divina, sunt prea prost sa stiu cum sa
împart aceasta bucurie asa ca ti-o dau tie
sa o împarti cum crezi ca e potrivit".
Ei vor vedea-o si o vor depune în bancile ceresti.
Astfel, nu numai ca vei fi ajutat,
dar faci sa beneficieze întreaga lume.
De acum înainte, nu uita sa pastrezi în
limite rezonabile mâncarea ce o manânci si nu
uita ca mâncatul nu e doar fizic.
În plus daca înveti sa manânci constient si cu dragoste,
chiar daca reduci din cantitate ,
vei extrage o cantitate incredibila de energie.
O singura bucatica mâncata asa da suficienta
energie pentru a trimite un tren în jurul lumii...
POSTITUL
I. Postitul ca purificare
Stiti ca atunci când mâncati, sistemul vostru
absoarbe ce îi este necesar si încearca
sa se debaraseze de ce e strain sau daunator.
Sistemul nu poate face aceasta eliminare când
e supraîncarcat sau când mâncarea ce îi
este data contine prea multe impuritati.
Reziduurile atunci se acumuleaza în
diferite organe, mai ales în intestine.
Cum putem distinge hrana pura de cea impura?
eu mai tarziouHrana care putrezeste repede si lasa
multe ramasite în sistem nu este pura,
chiar daca e spalata si gatita. Hrana care nu
se degradeaza repede, ca fructele si legumele
care sunt pline de energie solara, e pura.
Chiar si când e pura, hrana lasa în urma multe
reziduuri în sistem, si de aceea Initiatul
recomanda postul din când în când
pentru a elibera corpul fizic de impuritati.
Postitul e
recomandat de Natura, animalele stiu
instinctiv ca trebuie sa posteasca si ele manânca
iarba pentru a le purifica atunci când sunt bolnave.
Când mobila e acoperita de praf o stergeti,
dar când se pune problema de a ne curata
propriul organism cel putin o data pe saptamâna
astfel ca milioane de muncitori, celulele
corpului nostru, sa poata sa se odihneasca,
nu faceti nimic. Câteodata aveti febra, va curge nasul,
eruptii pe piele; este o purificare.
Oamenii sunt prea încapatânati sa se purifice singuri,
iar organele sunt obligate sa o faca singure.
Eu sugerez 24 de ore de post în fiecare saptamâna;
24 de ore nu consumati nimic
altceva decât apa fierbinte.
În acest timp lucrati spiritual,
va gânditi la fiintele superioare,
ascultati muzica buna si cititi carti ce inspira,
pentru a va purifica gândurile si sentimentele
ca si corpul fizic. Daca faceti acest
lucru regulat veti constata ca reziduurile
ce le evacuati nu au nici un miros; nu fiti socat,
gânditi la mine pe moment ca la un doctor;
daca reziduurile eliminate de intestine si prin
transpiratie au un puternic miros neplacut,
puteti fi sigur ca sau sunteti bolnav sau veti fi,
fizic sau psihic. Veti raspunde ca mirosul depinde
de hrana ce o consumati; nu, daca va veti
urmari cu atentie, veti vedea ca atunci când
sunteti anxios sau suparat, furios sau gelos,
mirosul se schimba.
Mirosul unei persoane este foarte revelator.
Primesc foarte multe scrisori
( mai ales de la femei ) zicând: "Eu vreau sa postesc,
dar când o fac devin urâta!". Da, poate la început,
dar asta dovedeste doar prezenta unui
mare refuz de care trebuie sa scapam.
La început puteti avea si dureri de cap, palpitatii,
senzatii de lesin, dar nu aveti de ce va teme, e normal.
Nimeni nu a murit din a posti din
când în când, dar mii si mii mor din supraalimentare.
Poate fi nou si deranjant pentru sistem
la început, dar e doar momentan, si de fapt e un semn bun.
Daca puteti suporta putina neplacere
si sa continuati postul, veti vedea ca în o zi sau
doua tulburarile interne dau loc unei linisti extraordinare.
Nu trebuie sa judecati postitul
dupa primele efecte, nu e implicat nici un pericol;
dimpotriva, oamenii care sunt tulburati
sunt chiar cei care au cea mai mare nevoie de post,
tulburarea e data de reziduurile
supraabundente varsate în sânge.
Oamenii cred ca postul îi slabeste si le da un aspect
nesanatos, ceea ce poate fi adevarat la început,
dar când devii mai usor, pielea ti
se lumineaza si esti mai placut la privire.
Daca nu cunosti limbajul Naturii, te poti
speria de moarte de un mic disconfort.
Crezi:" Cu aceste palpitatii pot sa mor, ma simt slabit!"
si începi sa manânci din nou, congestionându-ti
sistemul cum a fost la început.
Cum perturbarile dispar când începi sa manânci,
tragi concluzia ca ai avut
dreptate la întreruperea postului, dar nu e asa.
Oamenii care sunt serios interesati de post,
trebuie sa învete sa gândeasca altfel.
Daca sunt tulburati, nu trebuie sa acorde atentie,
ci sa continue pâna înceteaza tulburarile,
ceea ce va fi în scurt timp.
Tulburarile sunt rezultatul Naturii ce încearca sa elibereze
organismul de depuneri, iar cel mai bun lucru
e sa asteptam pâna se face acel lucru.
Refuzând sa astepti, faci aceeasi greseala
ca oamenii care iau pilule pentru a opri febra.
Aceasta îi poate face sa se simta mai bine pe moment,
dar a coborî febra pregateste calea
pentru o boala mult mai serioasa.
E mai bine sa lasam sistemul sa reactioneze singur.
Când sistemul este supraîncarcat, reactioneaza
facând tot ce se poate pentru a elimina
reziduurile si acest proces de a te dizolva
si elimina va da temperatura,
e curatirea interioara. Cum puteti ajuta
sistemul sa o faca? Daca beti apa,
apa fierbinte. Câteva cesti succesive vor coborî
febra imediat: canalele se dilata si
sângele circula liber, ducând impuritatile
afara din corp pe canale normale...
Apa fierbinte e esentiala când postiti.
Aduceti-o la punctul de fierbere ca sa
ucideti germenii si lasati-o sa se aseze.
Când spalati vasele cu apa rece, farfuriile
sunt înca unsuroase; apa fierbinte e necesara
si în organism pentru a dizolva substante pe
care apa rece le lasa intacte, si le scoate
din organism prin pori, rinichi, etc.
si veti fi întinerit. Ati putea bea apa fierbinte
în fiecare zi, înainte de micul dejun;
este un excelent remediu împotriva
arteriosclerozei, reumatismului, etc.
Apa fierbinte poate sa nu fie apetisanta la început,
dar putin câte putin veti începe
sa simtiti ca devine o placere. Apa fierbinte este
un remediu excelent, dar e asa de simpla,
ieftina, ca nimeni nu o ia în serios.
Când postiti, corpul vostru eteric lucreaza
pentru a aduce puritatea corpului fizic,
mai multe elemente subtile, vegheaza asupra
corpului fizic si îi reda energia când e nevoie;
postul face corpul eteric sa lucreze,
timp în care corpul fizic se odihneste.
Daca postul tine prea mult, corpul eteric
e epuizat, are de rezolvat prea multe.
Corpul fizic si cel eteric sunt parteneri
si daca doar unul lucreaza,
balanta e dezechilibrata.
V-am spus ca una din cele mai importante
reguli de nutritie e de a înceta
sa mâncati înainte de a fi satui. De ce?
Pentru ca daca va ridicati de la masa
înca flamând, sistemul vostru reactioneaza
la aceasta insuficienta, iar corpul eteric
asigura ceea ce lipseste; de aceea daca asteptati putin,
nu va mai e foame si va simtiti
mult mai bine decât daca ati fi mâncat pe saturate.
Totdeauna parasiti masa usor flamânzi.
Oamenii cred ca e mai bine sa manânci mult,
dar nimic nu te face sa îmbatrânesti mai repede
decât a-ti încarca stomacul. Si când zic usor flamânzi, asa e.
Daca va lipsiti sistemul de ceva ce are nevoie
o perioada lunga de timp, corpul eteric
nu poate avea grija de el, dar daca mâncati putin
mai putin decât obisnuiti, va veti simti
mai usor si mai binedispus din cauza
elementului eteric adaugat. Daca mâncati prea mult,
va simtiti greoi si somnoros. De ce?
Pentru ca somnul e necesar în timp ce corpul eteric
elibereaza sistemul de hrana împovaratoare.
Daca surplusul trebuie îndepartat,
de ce sa-l mai acumulam?
Credeti ca ceea ce va spun nu este
foarte important si cu siguranta nu e un
subiect initiatic, dar daca parasiti masa
de fiecare data simtindu-va usor gol,
daca postiti si beti apa fierbinte din când
în când, veti vedea binefacerile extraordinare
chiar si în viata dvs. spirituala.
Voi adauga câteva cuvinte despre cum trebuie
sa terminati un post care a durat câteva zile...
daca mâncati normal brusc, poate fi fatal.
Prima zi, luati câteva cani de supa;
ziua a doua, supa si biscuiti;
a treia, începeti sa mâncati normal, dar nu prea mult.
Astfel, nu riscati nimic; dupa un asemenea post
sunteti plin de sentimente si revelatii noi,
subtile si minunate, va simtiti si aratati mai tânar,
mai liber, ca si cum ceva greu
din sistemul dvs. a fost ars odata cu impuritatile.
Frica si ignoranta au împiedicat oamenii
sa posteasca si sa se regenereze.
Postul ca forma de hrana
Problema postului e mult mai ampla decât pare a fi.
Omul atrage nenorocirile asupra
lui din cauza impuritatii din el,
ramasa din vietile anterioare. Fiecare pacat, greseala
si-au lasat semnul, drojdia înca acolo.
Postind, eliminati aceste impuritati, iar lumina
poate straluci, facându-va sa va simtiti mai
usor si mai fericit. Din acest motiv, marii
Învatatori spirituali din toate religiile
au recomandat întotdeauna postul.
A posti nu înseamna a te lipsi, ci e mai putin
o forma de renuntare decât de hranire.
Când corpul fizic e lipsit de hrana,
celelalte corpuri (eteric, astral, mental ) trebuie
sa munceasca. Exista un principiu în fiecare om
ce îl obliga sa faca un efort pentru a se
împiedica sa moara, iar când corpul fizic
nu e hranit corect, alarma se întinde la entitatile
din zonele superioare pentru a veni în ajutor
cu elemente mai fine din atmosfera.
Daca persoana care posteste îsi întrerupe
respiratia în acel moment, pentru o secunda,
entitati din zone si mai înalte vor aduce
cea mai înalta forma de hrana.
Initiatii ne spun ca primul om s-a hranit cu foc si lumina. În cursul
involutiei omului, a cazut tot mai jos în materie,
iar nevoile lui au devenit
treptat mai grele si mai dense pâna a fost
obligat sa se hraneasca asa ca azi.
De aceea, Initiatii, realizând ca modul
în care mâncam acum e rezultatul
involutiei, fac toate încercarile
sa ne întoarcem la starea originara a omului,
învatându-ne cum sa captam si absorbim
elementele cele mai subtile si fine.
Ei îsi controleaza consumul, ca si când,
temporar, ar respinge mai întâi stomacul
si apoi plamânii, pentru a-si elibera gândurile.
Acest lucru necesita disciplina
îndelungata, chiar în India foarte putini
au control asupra respiratiei. Cei care au
acest control, pot zbura în Akasha,
eterul cosmic si sa dobândeasca
cunoastere totala, pentru ca ei sunt liberi.
Omul a coborât din zonele celeste prin involutie.
Cum a coborât în materie si a intrat
în zonele reci la periferie, corpul lui a devenit
mai greu si mai dens pâna a devenit
corpul fizic ce îl stim. Facem la fel iarna
când punem haine mai groase pentru
a ne proteja de frig. Acum, înainte ca omul
sa o ia pe calea ascendenta înainte
de a se întoarce sus, el trebuie, simbolic vorbind,
sa scape de tot ce îl trage în jos.
Postul este mijlocul de a deveni usor din nou,
de a-si redobândi puritatea si usurinta.
|
Scopul postului totusi, nu e doar de a te abtine
de la hrana fizica, ci si de la
anumite sentimente, gânduri negative.
În loc sa vrem mereu sa absorbim, înghitim,
acumulam, sa luam prea mult din toate,
trebuie sa învatam sa renuntam, sa fim detasati.
Aceasta acumulare ne face sa mergem în jos.
Fiecare gând, sentiment, dorinta care nu e
de natura sentimentala ne trage în jos.
Avem nevoie de soarele cald si sa fim noi însine.
Când am respins toate acumularile inutile în noi,
atunci ne vom simti transformati,
adusi la viata de suflarea divina.
Daca veti continua sa acumulati lucruri
în cap sau inima, nu mai aveti loc pentru
Dumnezeu si îngerii lui. Sa nu întelegeti gresit;
eu nu zic sa nu va folositi de stomac,
plamâni, intestine; nu distrugându-va
corpul fizic veti întelege adevarul.
Corpul trebuie sa fie intact, cap, inima,
plamâni, stomac, etc. Important este
sa fie în armonie; acesta este scopul postului.
COMUNIUNEA SFÂNTA.
Un lucru esential la biserica crestina
e sacramentul Sfintei Comuniuni,
desi nu Iisus a fost cel care a fondat
aceasta institutie. Geneza zice ca,
secole înainte de Iisus, Melchisedek,
preot al celui Prea Înalt, a venit sa-l
întâmpine pe Abraham cu pâine si vin.
Dar comuniunea nu trebuie limitata la a
înghiti, din când în când, câteva piscoturi
binecuvântate de preot. Fiecare din
noi e un Mare Preot, e vocatia noastra
sa ne înfatisam înaintea celulelor noastre,
în fiecare zi, ca oficiant ce le aduce pâine si vin.
Daca jucati acest rol constient,
celulele vor primi o reala comuniune,
adica elementul sacru le va sanctifica munca,
iar bucuria ce o simt în faptul ca pot
sa-si faca munca,se va reflecta în voi.
Pentru a întelege misterul Cinei Domnului,
trebuie sa începeti cu mâncarea, cu hrana.
Desigur, toate exercitiile spirituale,
respiratie, contemplatie, identificare sunt
o forma de comuniune, dar pentru a întelege,
trebuie sa începeti întelegând nutritia.
Nu e usor pentru toti sa mediteze
sau sa contemple, oamenii pot sa nu aiba conditii
sau ocazii bune, sau chiar darul.
Dar toti manânca si în fiecare zi. Felul în care
întelegeti comuniunea e sa începeti pe plan fizic.
Pentru a comunica se face un schimb:
dai ceva si primesti ceva în schimb.
Zici ca tot ce faci când manânci e sa iei,
dar gresiti, de asemenea dati ceva.
Daca nu, nu comunicati. Denumirea adevarata
e de schimb divin. Eucaristul Sfânt îti
aduce binecuvântare, dar daca iei fara a da
dragoste si respect, nu e comuniune, e necinstit.
Când iei, trebuie sa dai. Daca dai cu dragoste si respect credinta ta,
vei primi elementele divine.
Cei care se împartasesc din Sfântul Eucarist fara aceasta
atitudine sfânta, nu se vor transforma niciodata,
pentru ca nici un obiect nu actioneaza
asupra noastra, ci încrederea si dragostea
ce o punem în obiect ne influenteaza.
Pentru a comunica cu Dumnezeu, trebuie
sa-i dai Lui dragostea, gratitudinea, loialitatea.
Nu ca El ar avea nevoie de orice
I-ai putea da tu, El e asa de bogat
ca nu ar avea nevoie de nimic,
ci esti tu cel care, vrând sa-i dai ceva din inima
si suflet trezesti anumiti centri spirituali,
iar calitatile si virtutile
divine încep sa curga abundent.
Acum sa ne întoarcem la nutritie.
Chiar si când gatesti o masa trebuie
sa te gândesti când atingi mâncarea
ca o impregnezi cu dragoste. Vorbeste cu ea:
" Tu care îmi aduci viata de la Dumnezeu,
te iubesc si te apreciez,
stiu ce bogatie extraordinara e în tine.
Am o familie, milioane de locuitori
în mine pe care sa-i hranesc, asa ca te rog
da-le ceva din viata abundenta pe
care o ai". Daca îti formezi obiceiul
sa vorbesti astfel mâncarii când manânci,
ea se va transforma în putere si lumina,
pentru ca tu comunici cu Natura.
E inteligent sa crezi ca doar când primesti
Sfântul Eucarist comunici cu Dumnezeu?
Totul depinde de faptul daca esti
constient sau nu ca El si-a pus viata în mâncarea pe
care o manânci. Când o manânci în aceste
conditii esti ca preotul care a binecuvântat
pâinea si vinul si în fiecare zi când manânci,
intri în comunicare cu viata divina.
Cred în întelegerea si respectarea
lucrurilor sacre si de aceea va invit sa practicati
aceste lucruri. Stiu ca vine timpul când
fiecare din noi va fi preot în fata Eternului.
Preot e cel care întelege creatia lui Dumnezeu,
care o iubeste si o onoreaza cu toate
creaturile ei. Preot e cel dedicat lui Dumnezeu;
El e mai presus de toate, nu primeste
ordine de la nimeni, nu poate fi luat cu forta
si închis într-un piscot pentru toti.
De ce sa-l fortam, când El intra de bunavoie
în mâncarea noastra în primul rând? Nu-i place sa
fie obligat. Adesea când credem ca El e aici,
El nu e. Exagerând importanta Sfintei Comuniuni,
oamenii au neglijat importanta hranei,
nutritia noastra zilnica si comuniunea. Am uitat ca
ceasta mâncare ne leaga de Dumnezeu.
Doresc sa va deschid ochii asupra faptului ca mâncarea
ce o mâncati este tot asa sacra ca si Gazda,
pentru ca este Natura pe care El a preparat-o
cu chintesenta lui. Poate binecuvântarea unui preot adauga ceva la asta?
Biserica a informat oamenii asa gresit
ca acum e greu sa-i faci sa înteleaga minunile
pe care Dumnezeu le-a creat.
Ce au creat ei, dar ce a creat El... ei sunt mai presus de asta.
Daca întrebati un preot el nu va zice
ca se considera superior lui Dumnezeu, dar în practica
e exact ca si când s-ar plasa deasupra.
În loc sa zica:"Respectati viata, copii, pentru ca
totul e sacru, totul în Natura e talisman
pe care El l-a pus pentru noi", conteaza biserica,
comuniunea, rozariul, etc.
Nu micsorez rolul preotilor, sau a comuniunii,
eu vreau sa deschid noi orizonturi pentru voi,
ca voi sa vedeti ca Sfânta Comuniune este
un act indispensabil care trebuie repetat în fiecare zi.
Comunicând de 2-3 ori pe an, ce credeti
ca se schimba în voi? Nimic, sa vibreze cu tine si viata ta,
te bucuri întorcându-te la ea; a devenit acasa.
La fel si la mâncare. Curios, nimeni nu se gândeste
ca mâncarea are nevoie sa fie tratata
într-un anumit fel pentru a se forma
o legatura între voi, ca ea sa fie familiarizata cu tine
si nevoile tale. Înainte de a fi pusa pe masa,
a fost mânuita si împachetata de tot felul de daca
(celelalte) celulele voastre ramân aceleasi,
veti ramâne ceea ce sunteti. Pentru a schimba corpul,
corpul fizic care e asa de încapatânat,
trebuie sa faci eforturi sa-l transformi în fiecare
i cu tot gândul, dragostea, credinta si în final
aceasta carcasa veche si dura va începe
sa vibreze.Ritualurile religioase instituite
de biserica nu trebuie sa ascunda religia.
Adesea ne limitam la o viziune îngusta
a religiei si lasam tot restul în umbra.
Ce bine face daca religia careia îi apartii
ascunde creatia lui Dumnezeu si îi
împiedica pe oameni sa se întoarca la El?
ÎNTELESUL BINECUVÂNTARII
Azi, cea mai mare parte a alimentelor
ce le mâncam a fost otravita cu tot
felul de produsi chimici. Practic, e imposibil
sa gasesti ceva comestibil
care sa fie realmente proaspat si pur.
Fructele si legumele sunt cu fertilizatori,
pestii sunt în ape poluate; cât timp vor
mai putea oamenii sa supravietuiasca
într-o asemenea lume? Totusi tot de ce
pare sa le pese sunt afacerile si profitul,
iar daca murim sau nu otraviti, prezinta putin interes.
E important ca noi sa stim ca hrana noastra
poate fi afectata, alterata de modul
nostru de a gândi la ea în timp ce o mâncam.
Ratiunea rugaciunii, scopul binecuvântarii
înaintea mesei o sa ne situeze în cea mai buna
conditie pentru a primi hrana.
Rugaciunile
si binecuvântarile nu pot adauga nimic Hranei
ca viata sau forta vitala, acest lucru deja
a fost facut de Dumnezeu si slujitorii sai,
soarele, vântul, stelele, apa, pamântul.
Daca am putea adauga viata hranei prin
simpla binecuvântare, de ce sa nu binecuvântam
o bucata de lemn sau piatra
sau metal si s-o mâncam? Nu, binecuvântarea
nu poate adauga viata hranei.
"Atunci ce rost are sa binecuvântam hrana?"
veti întreba. Da, cuvintele si
gesturile binecuvântarii sunt importante
pentru ca ele învelesc hrana în fluide
si emanatii subtile care umplu pe oricine
le manânca cu armonie si corpurile sale
subtile vor putea accepta bogatiile pe care le contine hrana.
Când doi oameni se întâlnesc, la început
ei vibreaza diferit, nu e întotdeauna usor
sa fii armonios de îndata. Totusi, cum trece timpul,
ei încep sa faca schimb si are
loc un fel de rezonanta care îi face
sa vibreze la unison.
E la fel si cu mâncarea;
daca manânci distrat, fara pregatire,
mâncarea ramâne straina, dar daca stabilesti o
relatie cu ea la început, va avea un efect total diferit.
Ati vazut cum tin un fruct
în mâini înainte de a-l mânca;
o fac pentru a-l încalzi, a-l familiariza cu mine si
sa-i fac corpul eteric sa i se deschida
spre mine si sa ma hraneasca.
Când vrei sa îmblânzesti un animal salbatic,
mai întâi încerci sa te împrietenesti cu el;
zâmbesti si îi vorbesti blând.
Animalele, plantele, chiar si oamenii au nevoie sa simta
dragoste înainte de a accepta sa fie îmblânziti.
La fel e cu mâncarea si de asemenea cu
medicamentele; trebuie sa lucrezi asupra
materiei eterice înainte ca ea sa poata actiona
favorabil asupra sistemului tau. O piatra în mâna,
daca e facuta sa vibreze în mod prietenos
devine protectoare, poate chiar sa te vindece.
Si aceasta lege exista în toate domeniile.
Când cumperi o noua pereche de pantofi,
la început sunt prea strâmti si tepeni; dar putin
câte putin se lasa si devin purtabili;
au fost folositi de tine.
Când te muti într-o casa noua,
o camera straina; la început te simti nelalocul tau;
esti strain acolo. În timp, începe
sa vibreze cu tine si viata ta.
Te bucuri întorcându-te la ea; a devenit acasa.
La fel si la mâncare. Curios, nimeni nu se
gândeste ca mâncarea are nevoie sa fie
tratata într-un anumit fel pentru
a se forma o legatura între voi, ca sa fie
familiarizata cu tine, cu nevoile tale.
Înainte sa fie pusa pe masa, a fost
mânuita si împachetata de tot felul
de oameni, sunteti straini, nu exista
nici o legatura. Dar daca culegi un fruct
si îl tii în mâini cu drag, cu respect,
va începe sa vibreze diferit, va deveni prietenul tau.
Secretul de a face mâncarea
sa dea tot ce are mai bun e de a o încalzi,
de a o umple cu dragostea ta înainte de a o mânca.
Se va deschide ca o floare si îti va da parfumul.
Daca nu-ti place mâncarea dinaintea ta,
nu o mânca, pentru ca îti va fi dusman
si sistemul tau nu o va putea absorbi.
Niciodata nu mâncam mâncarea ce ne displace.
Acum încercati acest exercitiu:
luati un fruct în mâna si mental, vorbiti-i.
Cum faceti asta, ceva din mar
este transformat si când îl mâncati,
va va da cea mai buna parte din
sine si va va hrani în toate felurile.
Exista o putere în voi care a fost
mereu acolo, a supravietuit secole de
inertie si stagnare. Daca începeti sa
faceti aceste exercitii, sa meditati
si sa va rugati, aceasta putere va
începe sa se miste. Concentrati-va pe dorinta
de a adauga ceva în plus vietii dvs.,
ceva mai subtil si pur decât orice ati stiut vreodata.
SCOPUL MÂNCATULUI
Fructele si legumele pe care le mâncam
sunt pline de energie solara concentrata.
Trebuie sa învatam cum sa extragem
aceasta energie si sa o trimitem centrilor,
ca sistemul sa o distribuie.
Acest lucru poate fi facut doar gândind, participând
în gând când manânci; numai prin gând
constient si concentrat veti face mâncarea sa
elibereze aceasta energie închisa.
Procesul e la fel ca într-un centru nuclear.
De fapt, daca ati sti cum sa mâncati
câteva îmbucaturi ar fi suficiente pentru a
extrage destula energie pentru a misca tot universul.
Procesul fisiunii nu e limitat doar la stomac,
el are loc si în plamâni si în creier.
În creier? veti întreba. Da, un Initiat adâncit
în meditatie, extaz trimite curenti si unde
si flacari în spatiu. De unde vine toata
aceasta energie? Din creier. Si totusi greutatea mesei
ramâne aceeasi. Câteva particole de materie
se dezintegreaza în creier iar aceasta
dezintegrare elibereaza
energia psihica pe care o trimite în lume.
Oamenii de stiinta contemporani cred
ca ei au facut descoperirea fisiunii, sau a
scindarii atomului, dar procesul a fost
cunoscut Initiatilor de mii de ani.
Ei nu si-au dezvaluit cunostintele din
cauza pericolului, ei stiau ca omul
nu e înca stapân al instinctelor sale si
ca va folosi aceasta descoperire pentru
a distruge lumea, ceea ce s-a si întâmplat.
În viitor, când oamenii vor fi mai
evoluati si vor avea acces la marile
mistere ale Naturii, ei vor sti cum sa
extraga energie din ocean, aer, minerale,
copaci, etc. si vor putea avea realizari uimitoare.
Pe moment, ar fi suficient sa-si dea seama
câta energie se poate obtine din mâncare,
gândind într-un anumit mod în timp ce manânci.
Nutritia nu e altceva decât un razboi
între organismul uman si materie,
elementele de asimilat: ceea ce e acceptabil e asimilat,
restul e respins. Ca sistemul sa absoarba hrana corect,
trebuie sa descompuna hrana,
pentru a construi trebuie mai întâi sa distrugi.
Acest lucru se face automat, inconstient,
dar participând în gând într-un anumit fel
putem actiona asupra mâncarii pentru a o face
sa se deschida si sa ne permita sa extragem
energia de care avem nevoie pentru a ne
realiza munca materiala si spirituala.
Omul manânca, toate creaturile manânca,
dar ce manânca? Toti stiu de ce, e pentru a trai.
Dar e acesta singurul motiv? Exista mai mult de un motiv,
scop, în tot ce facem, si a
mânca e mai mult decât a ramâne în viata.
Râmele manânca solul si facând asta îl
fertilizeaza înainte de a-l elimina,
îi dau noi calitati. La fel e cu noi si mâncarea
ce o mâncam. Oamenii sunt mai
evoluati decât materia, hrana, sunt dotati
cu viata si puterea de a gândi si simti
si trecând mâncarea în corpul lor ei o
transforma în ceva mai viu, mai rafinat, mai spiritual.
Toate creaturile, plantele, animalele,
oamenii fac materia cu care se hranesc sa evolueze,
pentru ca o impregneaza cu noi elemente.
Este datoria fiecaruia din Natura sa hraneasca
domeniul de sub el astfel sa poata evolua.
Asa se întâmpla si cu noi, sunt fiinte deasupra,
mai sus si mai avansate decât noi, a caror menire
e sa ne devore, ca noi sa putem fi transformati.
Viata e o serie neîntrerupta de schimbari între
limitele organica si anorganica, schimburi care au
loc la fiecare nivel. Astfel oamenii care sunt mai
inteligenti îi educa pe ignoranti, cei care sunt
buni si generosi au grija de delicventi
si criminali, cei puternici îi ajuta pe cei slabi,
cei bogati dau saracilor... De ce?
De dragul evolutiei, pentru ca aceia ce sunt în urma sa avanseze.
Pentru ca evolutia sa aiba loc, trebuie sa existe
un schimb între doi poli opusi.
Acesta e motivul real pentru a mânca,
motivul din spatele nevoii de nutritie.
Inteligenta Cosmica ar fi putut, fara îndoiala,
sa gaseasca alte mijloace sa-si
faca creaturile sa evolueze, dar El a ales aceasta.
Pentru a evolua, fiecare creatura
trebuia sa fie absorbita mai sus decât ea.
Vedeti, oamenii si râmele au aceeasi datorie,
ei sunt colaboratori fie ca îsi dau seama sau nu.
Înainte de a coborî pe Pamânt, ei au
semnat contracte, promitând sa munceasca
pentru a transforma, a-i da viata.
Corpul uman e alcatuit din particole de materie
care, când moare corpul,
se întorc la cele patru elemente:
pamânt, apa, aer, foc. Daca în timpul vietii
omului aici pe Pamânt, aceste particole
devin mai vii si inteligente, mai expresive,
vor fi folosite pentru a forma creaturi
de un ordin mai ridicat; daca ele, în schimb,
au degenerat în loc de a se ameliora
din cauza vietii de animal sau criminal pe care
corpul a dus-o, atunci vor servi sa formeze
doar creaturi inferioare, naturi din cele mai
grosiere si animale. Acum vedeti cât de
departe merg responsabilitatile umane?
Omul este raspunzator în timpul vietii pe pamânt
si chiar dupa moarte, de particolele
de materie din corpul sau, daca ele sunt
impregnate cu lumina, dragoste, bunatate si
puritate sau daca sunt impregnate cu vibratii rele,
emanate de egoism, activitati criminale
sau viata degenerata. Chiar dupa moarte,
el continua sa fie responsabil. Nu va fi urmarit
de nimeni pentru crimele comise, datoriile facute;
cum ar fi prins? Moartea rezolva multe
probleme în lume, dar pe de alta parte
ea nu ajuta la nimic, omul e responsabil pentru
gândurile rele, sentimentele rele, actiunile rele.
Acesta e adevarul, desi majoritatea
dintre noi nu suntem constienti de asta si nu
avem idee cât de departe merge responsabilitatea noastra.
Mâncatul, bautul, respiratul, munca,
în fiecare din activitatile noastre putem
transforma materia umplând-o cu ce avem,
adica îi dam mai multa viata, mai multa dragoste,
mai multa inteligenta si lumina.
Plantele se hranesc cu minerale si facând asta le ridica
la nivelul de plante; animalele manânca plante
si le ridica la nivelul de animal; oamenii
manânca animale si le ridica la nivel uman.
Întrebarea pe care nu ati pus-o niciodata e: cine manânca oamenii?
Doua feluri de creaturi se hranesc cu fiinte umane.
Asa cum unii oameni manânca ,
nu animale , ci produse animaliere ca lapte si oua,
asa entitati invizibile manânca
nu fiinte umane, ci emanatii ale lor,
gânduri si sentimente. Depinzând de faptul daca ele
sunt bune sau rele, adica gânduri înaltatoare sau josnice,
sentimente nobile sau grosiere,
ele servesc sa hraneasca fie îngeri,
fie entitati josnice. Trebuie sa întelegeti în ce fel
îngerii hranesc arhanghelii, acestia principalitatile
si asa mai departe pâna la Serafim a
carui emanatie e hrana pentru Dumnezeu.
Din cele mai vechi timpuri, Initiatii au stiut
ca stiinta lor va fi gresit interpretata
de neinitiati, de mase, si asa au îmbracat
fiecare mare adevar, fiecare revelatie în imagini
de descifrat doar de cei pregatiti suficient.
De exemplu Biblia zice ca lui Dumnezeu îi face
placere dulcele miros de sacrificiu si ofrande arzând,
înseamna asta ca îi place mirosul
de friptura, sau nu e mai degraba o imagine
pentru a ne arata ca emanatiile spirituale venite
dintr-un sacrificiu oferit Lui îi servesc
ca hrana pentru toate entitatile superioare,
inclusiv Dumnezeu. Pentru ca si El accepta hrana.
Cum sunteti creati dupa imaginea lui si mâncam,
trebuie ca si El manânca. Poate nu exact în acelasi mod,
cu dintii, stomac si intestine.
El e asa pur si asa sublim ca nu ni-L putem
imagina mâncând. Dar ar fi acest lucru mentionat
în Biblie daca nu ar fi un adevar
profund ascuns în spatele imaginii?
Sarcina omului e sa absoarba materie
si sa-i dea viata, trecând-o prin corpul lui.
Acesta e adevaratul scop al mâncatului.
Toata omenirea manânca de milioane de ani
si putin câte putin lumea s-a schimbat,
mai ales pentru ca sunt asa de multi oameni constienti,
facându-si munca asa de generos
încât manânca si de 5- 6 ori pe zi;
contribuind la transformarea materiei.
Lumea ar trebui sa rasplateasca si sa încurajeze
asemenea oameni pentru munca lor.
Gânditi-va la toti acei porci, curcani,
pui si iepuri care dispar datorita lor!
Asemenea nerabdare de a îmbunatati lumea,
ce aberatie! În timp ce saracii
vegetarieni cu frunzele lor de salata,
cum sa-i pui pe piedestal?
De fapt nu e o problema de a introduce
materie în stomac ci de a o
face sa treaca prin plamâni, inima, creier.
Viata nu sta neclintita odata
ce am primit-o, ea curge înainte si noi
primim constant mai multa viata,
mereu noua, proaspata. De aceea, nu doar
mâncând îmbunatatim materia,
ci prin actiunile noastre, felul în care vorbim,
privim, mergem, muncim;
da, nutritia cuprinde si toate aceste lucruri.
Pentru a servi creatia,
a fi folositor lumii introducând
un element divin în ea, trebuie sa avem
o viata perfecta si sa fim impregnati cu lumina,
astfel ca vietile noastre
sa umple pe toti si toate
din jurul nostru cu lumina. Si atunci, acest ideal
de a face tot cu ce venim în contact,
mai viu si luminos, mai frumos, deci transformat,
ne va transforma si pe noi. În noi va fi
o mobilizare totala, iar lumea invizibila
ni se va alatura ca sa putem învinge.
LEGEA INTERSCHIMBURILOR
E surprinzator de observat ca oamenii
care se mândresc ca stiu marile
mistere ale Creatiei, au trecut cu vederea
un proces asa important ca nutritia,
alimentatia zilnica pe care Dumnezeu
a umplut-o cu dragostea si întelepciunea lui.
Daca ar trebui sa studiati legile nutritiei,
ati vedea ca aceleasi legi controleaza
toate schimburile de peste tot în univers,
între soare si planete si mai ales în
domeniul dragostei. Da, aceeasi lege ce guverneaza
conceptia si gestatia e aceeasi lege ca în nutritie.
Tot ce mâncam, peste sau fruct, leguma sau brânza,
are o parte ce trebuie îndepartata înainte de a o mânca,
fie oase, piele, crusta, oricum, trebuie spalate si verificate
înainte de a le mânca. Asemenea precautii sunt necesare
pentru a proteja palatul, dintii si stomacul.
De ce nu ar fi la fel si cu nutritia noastra psihica?
Înainte de a accepta ceva în inima si în suflet, nu ar trebui
sa va asigurati ca e în stare corespunzatoare pentru a fi
absorbit si digerat fara a produce rani? "Dar e dragoste" ziceti.
Stiu ca asa gânditi, dar dragostea care este oarba
nu este dragoste adevarata. Dragostea adevarata este iluminata,
e condusa de întelepciune, nu de nebunie.
De cele mai multe ori când oamenii se întâlnesc,
ei fac schimb, se îmbratiseaza fara nici o pregatire,
acoperiti de funinginea acumulata în inima si suflet,
datorita trecerii prin cosul omenirii. Un Initiat nu face asta;
când întâlneste pe cineva, îl priveste ca pe un fruct delicios,
dar, ca si la un fruct, acesta trebuie spalat si curatat înainte de a-l mânca.
Aceasta este diferenta între Initiat si oamenii obisnuiti
care fac schimburi si asociatii orbeste fara a folosi
întelepciunea sau cunostintele. Ei sunt ca pisica,
care înghite soarecele întreg, cu piele cu tot. Si apoi se plâng:
"Sunt asa de nefericit cu sotia mea" sau "Priveste ce am cules ca sot".
De ce sa ne grabim sa mâncam acel barbat/femeie înainte
de a verifica sa vedem care e gândirea lor, simtirea,
respiratia, în alte cuvinte, aura.
Acum e timpul sa va analizati si sa va revizuiti viata.
Veti vedea ca v-ati concentrat mereu asupra detaliilor
si aparentelor, fara a privi sa vedeti care sunt idealurile persoanei,
cum gândeste si ce simte în legatura cu viata.
Initiatii sunt mai greu de satisfacut si ei au dreptate.
Ei au învatat lectia pe care Natura trebuie sa ne învete
despre mâncarea noastra si ei o aplica si nutritiei psihice.
Oamenii realizeaza ca mâncarea pe care o manânca trebuie
sa fie verificata si curatata înainte de a fi servita, dar ei nu au
realizat ca lectia pe care Natura încearca sa ne învete, se aplica
si pe plan psihic. O mama îsi iubeste copilul mai mult decât
orice pe lume, dar când este murdar îl spala înainte de a-l saruta.
Acordati o mare atentie alegând mâncarea ce o mâncati
de trei ori pe zi, va asigurati ca e buna, dar veti accepta
pe oricine va apare în viata. Ca rezultat, viata va e otravita.
Dumnezeu e singurul pe care îl puteti iubi
fara a mai trebui sa-l cunoasteti.
Nu îl veti sti pe Dumnezeu
daca nu îl veti iubi, si e la fel si cu marele Stapân Învatator:
daca nu începeti iubindu-l, va ramâne închis. Dar oamenii trebuie
cunoscuti înainte de a-i iubi, adica, înainte de a-i mânca
sau a-i accepta în sanctuarul intern. Problema e cum
sa iubesti un Stapân/Învatator. Oamenii pot sa gândeasca
la un stapân ca la un lac în care te speli si scapi de murdarie,
fara sa se gândeasca ca alti oameni beau din apa lacului,
asa ca ce ramâne pentru ei? Oamenii vin sa vada
un Stapân/Învatator pentru a-si varsa toata murdaria
ce au adunat-o în viata lor, asteptând de la el sa-i spele
de impuritate, sau s-o transforme, astfel adaugând
la agenda lui încarcata. Daca un Stapân/Învatator simte
nevoia de a purifica, nu la fel sa faca si alti oameni.
Sau ei cred ca sunt fara de pata, nu vad murdaria pe
care au lasat-o diavolii si demonii cu care au fost?
Dar sa lasam asta si sa ne întoarcem la lectia despre mâncat.
Oamenii sunt ca fructele sau orice alt aliment, adica au o parte
care nu e digerabila si una care e delicioasa si gustoasa.
Aceea e cea de pastrat. Fiecare din noi are o scânteie în interior,
pusa acolo de Dumnezeu si deci acea scânteie trebuie cautata la ceilalti.
Daca priviti scânteia în loc sa priviti doar la exterior,
veti descoperi ca toti si toate o au, animale, plante,
pietre chiar si criminalii. Si daca puteti anima aceasta scânteie,
adresându-va ei, veti putea comunica cu toata lumea chiar cu criminalii.
Initiatii nu vor sa intre în legatura cu natura inferioara a omului,
personalitatea lui; stiind ca sobolanii si altele asemenea lucruri
traiesc în pivnita, ci prefera sa ramâna deasupra la nivelele cele mai înalte.
Spre deosebire de ceilalti oameni care se intereseaza de defectele
celorlalti si îsi petrec timpul vorbind de ele când se întâlnesc,
un Initiat cauta scânteia în altii, pentru a-i lega de Tatal Ceresc
si haina divina. El astfel lucreaza asupra oamenilor,
si într-o zi va veni lumina si ei vor fi iluminati de ea,
multumita muncii pe care a facut-o. Astfel un Învatator lucreaza
pentru progresul discipolilor lui întotdeauna adresându-se
doar scânteii din fiecare.
De aceea ei îl iubesc si îi permit sa scoata tot ce e mai
|
|
