Ce nu se stie despre Iisus - Partea I de Lelia Mihail publicat la 15.06.2009
Ce nu se stie despre Iisus - Partea I
���� Selectie din lucrarea
LIGURDA HE SONTINEOLOVELLA
http://80.69.83.61/digibook/index.php?dir=
���� EGIPT
���� XEROTEMUS-KEOPS-PTA
Venirea lui Iisus pe pam�nt a fost cauzata tot de luciferieni. Acestia, dupa ce au fost distrusi �n Atlantida, vreo 5 milenii au tacut, ne�ndraznind sa mai ia contact cu noi, cei din Opal.
Prin mileniul al saptelea �nainte de Hristos, Lucifer apeleaza din nou la Parintele Luminilor, spre a-i cere iertare, solicit�nd din nou ajutorul spre a se putea si el salva.
Parintele Luminilor accepta si-i promite lui Lucifer ca-i va indica o anumita zona de pe pam�nt, unde sa se poata �ntrupa si hotaraste ca luciferienii sa formeze un popor aparte, care sa beneficieze de trimisi speciali.
Parintele Luminilor �i indica lui Lucifer zona dintre regiunea mediteraneana si Golful Persic si-i fagaduieste ca-i va trimite �ndrumatori speciali.
Este vorba de poporul israelitean, care, �n evolutia sa, a beneficiat de patru trimisi din Opal: Abraham, Iacov, David, Solomon.
���� La �nceput, primele milenii, a mers destul de bine cu evolutia luciferienilor. C�teva milioane de luciferieni au reusit sa-si �mbunatateasca culorile spiritului si sa intre �n primele 2 straturi, cu rare exceptii au ajuns p�na �n stratul IV, realiz�nd griul deschis.
Cei mai multi persistau �n culoarea de baza- negrul si nu a fost numai at�t. Luciferienii nu au ascultat de porunca data, de a se �ntrupa numai �n zona indicata de Parintele Luminilor, ci au �mp�nzit pam�ntul, strecur�ndu-se si la alte natii. Israelitenii, dupa marele lor prooroc Moise, au �nceput sa mearga din rau �n mai rau. �n loc sa puna accentul pe respectarea celor 10 porunci, recurgeau la sacrificii si se pierdeau �n tot felul de ritualuri, cer�nd Cerului sa-i faca conducatori ai pam�ntului.
Se credeau nici mai mult nici mai putin dec�t popor ales. Asteptau un Mesia care, cu minuni supranaturale, sa-i faca stap�ni peste celelalte popoare,robi ai lor, sa le munceasca.
Religia iudaica devenise o cloaca stricata de preotii orbi si fatarnici, care huzureau pe spinarea oamenilor de r�nd, duc�nd poporul dintr-o eroare �n alta.
Israelitii aveau nevoie de un trimis special.
Pam�ntul �ntreg avea nevoie sa intre �ntr-o noua faza spirituala. Se simtea nevoia unei primeniri �n g�ndirea popoarelor.
Atunci, Parintele Luminilor convoaca �nteleptii Opalului �n Marea sala a Tacerii, din centrul Cetatii de Lumina: �Cine vrea sa coboare pe pam�nt pentru o misiune speciala?�, a t�snit primul Iisus, strig�nd fara ezitare: �Eu merg, Parinte!�.
Stia ca va fi greu, dar credea �n izb�nda. Stia ca luciferienii sunt reci, dar spera... ba chiar credea ca va reusi sa-i �ncalzeasca.
Hristos primeste misiunea: �Primesc sa cobor pe pam�nt oricum va fi, accept oricare �mi va fi destinul�, a adaugat Iisus, iar la sugestia Parintelui de a-si lua cu sine un prieten, Iisus s-a uitat la mine. I-am z�mbit si a �nteles ca sunt de acord ( este vorba de Densi - n.n).
Iisus a cobor�t �n Egipt cu 7 ani �naintea mea. De ce �n Egipt?
Acum raspunsul care urmeaza este deosebit de important si as vrea sa-l subliniez pentru ca acest raspuns sa se imprime definitiv �n constiinta popoarelor:
Hristos coboara �n Egipt pentru a face din el focarul central din care mai t�rziu sa iradieze noua Sa �nvatatura.
Egiptul era cel mai indicat popor, apt sa primeasca o �nvatatura noua, pe fondul unei religii valoroase, asa cum o aveau egiptenii la vremea aceea.
Egiptenii erau un popor curat, echilibrat moraliceste si cu structura preoteasca superioara. Aveau ritualuri pline de semnificatii, iar zeii pe care �i cinsteau erau simboluri limpezi si clare.
���� Prin venirea lui Iisus �n Egipt se autentifica superioritatea unui popor care milenii de-a r�ndul a fost pastrator zelos al �nvataturii marelui initiat egiptean din mileniul al patrulea, marele necunoscut HORMINUS ESPETUS TA, precum si a stralucitului mare preot, faraon si ilustru reformator XEROTEMUS-KEOPS-PTA, a carui �nalta g�ndire a fost inspirata chiar de spiritele din Opal. Xerotemus-Keops-Pta nu este altul dec�t Buddha, unul si acelasi spirit care a creat doua variante de spiritualitati: varianta egipteana si cea indiana.

���� Xerotemus este cel care a creat marele mit Osiris-Isis, a instaurat ritualul botezului, al nuntii si �mesei sacre�, pe care le va prelua Iisus.
Va amintiti ca Iisus s-a supus botezului lui Ioan, a participat la nunta din Cana Galileei si a celebrat Cina cea de Taina. Hristos, �n mod deliberat, a preluat si a consacrat pentru vecie cele ce mai t�rziu, �n biserica crestina, s-au numit �taina botezului�, �taina nuntii� si �taina euharistica�, misterul central al bisericii crestine.
Parintii, preotii si arhiereii din Bizant s-au inspirat de la egipteni. Egiptenii au fost primii crestini,continuatori ai ritualurilor traditionale egiptene: botezul,nunta,masa sacra si ierarhia preoteasca.
���� Xerotemus a fost cel care a creat trei trepte de preoti egipteni:
- preotia lui Osiris,
- a lui Isis si
- cea mai �nalta preotie, cea a lui Horus.
Cel mai frumos ritual creat de Xerotemus a fost ritualul �nvierii lui Osiris ce parca anunta, cu multe secole �nainte, �nvierea lui Iisus ( mediumurile lui Densis apartin clerului si de aceea nu iese din povestea biblica - n.n).
Egiptenii sunt adevaratii creatori ai religiei crestine. Veti putea vedea din povestirea mea ca ceea ce va spun nu poate fi contestat. Egiptul merita stima si pretuirea �ntregului pam�nt, caci ritualurile botezului,nuntii,mesei sacre, a preotiei �n trepte si a sarbatoririi �nvierii vor re�nvia si se vor impune pe plan mondial.
Vor �nvia �n cel de-al treilea mileniu si se vor impune pe �ntregul pam�nt.
E precis, e hotar�t de Opal si aceasta se va �mplini cu exactitate!.
���� OPAITELE
Densi povesteste....
Trezirea mea la viata a fost la lumina opaitului, noaptea, caci noptile erau racoroase si mama se odihnea ziua si trebaluia noaptea.
Primele imagini cu care m-am �nt�lnit, au fost sub lumina calda si lina a celor 4 opaite care ardeau noaptea tot timpul �n camera �n care am trait primele zile de trezire la viata.

���� Pe peretii camerei erau pictate o sumedenie de simboluri vechi: soarele, muntele si arborele alaturi de sageti �ncrucisate, iar pe peretele principal era soimul ce simboliza pe Horus, zeul zeilor ce trona peste �ntregul Univers.
���� C�t de senina si de duioasa era mama! Stia ca are un copil care va �nsoti �n viata pe cel mai mare Trimis al Cerului pe pam�nt.
Atunci c�nd era �nsarcinata, avusese un vis �n care un barbat �mbracat �ntr-un vesm�nt alb si cu plete, o anuntase ca copilul este si el un trimis al lui Isis si-i poruncise sa ma tina �n camera lor sacra si sa arda �n permanenta 4 opaite.
Opaitele le pregatea singura dintr-o festila si seu de oaie.
Obisnuia sa c�nte. Niciodata nu �ntelegeam cuvintele c�ntarilor ei. Erau c�ntari sacre ce le �nvatase �n templu si cu care mama o adora pe zeita Isis, protectoare a casei noastre.
Opaitele erau menite sa-l �ndeparteze pe Set, zeul �ntunericului.
���� Isis era pentru mama �nsusi lumina, soarele. Primele discutii pe care am �nceput sa le �nteleg au fost cele ce se refereau la confuzia pe care o facea �ntre Ra, zeul soarelui si Isis, zeita luminii. Pentru mama, Ra nu exista. Totul era Isis.
Tata cauta sa-i demonstreze deosebirile, caci era �nvatat si mare mester la cuv�nt, dar mama o tot tinea pe-a ei.
Mama avea un obicei: ma lua cu ea uneori, seara, la marea piramida a lui Xerotemus, de unde ea se ruga lui Isis spre a fi primita �n �mparatia ei.
���� Locuiam �ntr-un fel de t�rg cu destul de multi locuitori, cu priceputi si harnici meseriasi. Casa noastra era chiar l�nga templul lui Osiris si nu departe de templu era piramida cea mai mare a lui Keops, cum o stiti voi astazi.
Mama a �nceput sa ma ia �ntotdeauna cu ea la piramida cea mare, �nca de c�nd eu am �nceput sa ma tin pe picioare.
Ma punea sa repet dupa ea: �Isis care dai viata si fericire, fa-ma sa fiu fericit �n �mparatia Ta�.
Tata o corija �n sensul ca Isis nu are �mparatie, ca �mparatia luminii este a lui Horus si ca, prin urmare, Horus trebuie cinstit si lui trebuie sa i se adreseze �n rugaciuni.
Mama avea �nsa credinta ei din care nimeni n-o putea clinti.
���� Eu cresteam si continuam sa fiu tinut �n �camera sacra� a casei noastre, cu cele 4 opaite aprinse �n cele 4 colturi ale �ncaperii.

���� Grija cu care mama mea, Nariti, aprindea si �ntretinea opaitele, ma facea sa ma �ntreb de ce oare at�ta grija pentru opaite, de ce numai �n camera mea si de ce 4?
Mama mi-a spus atunci de visul ei, c�nd un barbat cu plete i-a povestit ca va avea un copil trimis a lui Isis si, ca respect, trebuie sa-l creasca �n acea �camera sacra�, cu simboluri si sa-i aprinda �patru� opaite .
De ce 4, nici ea nu stia si nici eu nu �ntelegeam. Acest PATRU aveam sa-l descifrez mult mai t�rziu.
���� La un moment dat, �ntr-una din zile, tata veni cu o pensula si niste culori si refacu pe perete pe Horus-Soimul. Am observat ca ochiul drept a lui Horus semana cu Soarele, iar ochiul sau st�ng cu Luna. L-am �ntrebat de ce acest lucru.
Mi-a dat o explicatie pe care eu n-am �nteles-o.
�n schimb, mama mi-a explicat celelalte simboluri, copacul cu radacini si crengi, muntele si sagetile.
���� COPACUL- �mi spunea mama -reprezenta viata vietilor care pornesc de la o singura sam�nta.
Sam�nta intra �n pam�nt �n �mparatia lui Osiris. Acolo Osiris o face sa �ncolteasca si sa prinda radacina.
Apoi iese la lumina si intra �n �mparatia lui Isis, care prin lumina ei o face sa creasca.
Ra � soarele � este fiul lui Isis, ca si Set; dar �n timp ce Ra a fost �ntelept si Isis l-a pus pe cer, Set a fost rau si Isis l-a aruncat �n �ntuneric, asa ca cei doi fii ai lui Isis stap�nesc, unul ziua, altul noaptea. Set este rau si aduce nenorociri, de aceea el trebuie alungat cu opaite si cu torte.
���� MUNTELE- reprezinta viata omului. El reprezinta drumul fiecaruia de la bine la mai bine. Ca sa ajungi �n �mparatia lui Isis trebuie sa faci numai bine. Sa fii bun si �ngaduitor, sa nu spui neadevaruri si sa nu-ti �nsusesti ceea ce nu-ti apartine.
Daca traiesti toata viata �n fapte bune si te mai rogi si lui Isis, atunci urci tot muntele si Isis te ia de pe v�rful muntelui.
Numai cei ce ajung �n v�rf intra �n �mparatia lui Isis; cei ce nu au urcat dec�t pe jumatate trebuie sa se re�ntoarca pe pam�nt, sa se nasca din nou spre a ajunge �n v�rf.
���� SAGETILE - multe si �ndreptate �n multe directii, sunt multitudinea de caractere ale oamenilor ��mi traducea mama - va veni, �nsa, un trimis al lui Horus, care-i va aduna pe toti oamenii si le da o unica directie, fac�ndu-i pe toti sa fie buni, sa devina buni.
���� Am uitat sa va spun despre botez. La trei ani obiceiul era ca, copilul sa fie botezat �n templu , c�nd i se dadea si un nume. Mie, de mic, �mi spusera Ioanus, pe tata �l chema Lumindius, iar pe bunicul �l chema Hritotis, asa �nc�t, numele meu complet, �n Egipt, a fost: IOANUS-LUMINDIUS-HRI.
Cu aceeasi ocazie luam parte si la prima �masa sacra�.
Ce era aceasta masa sacra?
Era un ritual ce avea loc la fiecare 10 zile �n templu, �n cinstea lui Osiris....

���� Dar ...trebuie sa va spun legenda...
Legenda spune ca Osiris a fost taiat �n bucati de fratele lui cel rau, Set, si aruncat �n apele Nilului. Sora si sotia sa, Isis, a cautat pl�ng�nd p�na ce a gasit toate bucatile din trupul sau. Le-a adunat la un loc, a luat apa din Nil si, invoc�nd pe Horus, a stropit corpul lui Osiris d�ndu-i viata, �nviindu-l.
De atunci egiptenii au sarbatoarea �nvierii lui Osiris, primavara, c�nd Nilul se revarsa si c�nd se fac mari procesiuni la malurile Nilului.
Grecii au preluat de la egipteni sarbatoarea �nvieriilui Osiris, celebr�nd �nvierea lui Iisus.
���� �Masa sacra� se oficia �n amintirea sacrificarii lui Osiris.
Preotul lua o bucata de p�ine si o rupea �n patru bucati(aceasta la botez): o bucata o m�nca preotul, una copilul care era botezat, iar celelalte doua le m�ncau parintii si rudele care asistau.
Copilul era apoi stropit cu apa din Nil si era considerat credincios al lui Osiris.
Deci, asa-zisul �botez� egiptean era �n felul lui asemanator cu botezul crestin, grecii(bizantinii) inspir�ndu-se de la egipteni si-n acest ritual.

���� Vreau sa fiu sincer cu voi pentru a vedea ca si eu am fost om ca toti oamenii. Ma �ndragostisem pe la 6 ani de verisoara mea, Zinotis. �nchipuiti-va ca tineam asa mult la ea �nc�t �i spuneam mamei ca eu vreau sa ma �nsor cu ea. Ma duceam pe ascuns la ea acasa, ne �nchideam �ntr-un cotet si ne sarutam ca doi copii nevinovati.
Nunta la egipteni pot spune ca era la fel cum e la crestini astazi. Tinerii se �mbracau �n alb, veneau �n templu si primeau �ncuviintarea preotului care trebuia sa fie mai �nt�i convins ca tinerii se potrivesc. Le punea pe cap doua coronite de flori si le �ncingea mijlocul cu niste br�uri de p�nza, tesute cu fir de aur �n semn ca fusesera �curati�, adica nu se cunoscusera la pat.
Urma apoi ritualul �mesei sacre� care devenea un adevarat ospat.
���� �ntre timp ajunsesem la v�rsta c�nd puteam avea acces la scoala... adica sa particip la cursurile pe care le tineau preotii pentru cei mai dotati copii.
Desigur, tatal meu fiind preot al lui Osiris care oficia ritualurile pentru vreo 5 sate �nvecinate �ntr-un singur templu, stia ca pot �nvata, astfel ca ma lua �n mod oficial ca elev ucenic, krikos al sau.
Nu eram prea multi ucenici elevi... cam 20, plus ca mai erau c�tiva repetenti.
Doi ani am urmat scoala, timp �n care am �nvatat sa descifrez heroglifele dar sa si scriu papirusuri.
Trebuie sa stiti ca foarte putini reuseau sa �nvete hieroglifele. Trebuia sa ai o memorie grozava la citit si cu at�t mai greu era la scris. Nu se scria cursiv, cum scrieti voi astazi ci se �nlantuiau pur si simplu notiunile, asa �nc�t cititul era mai mult o deductie dec�t o citire la propriu.
Am terminat cei 2 ani de scoala doar 6 copii.
Aveam 12 ani si tata a mai continuat un an cu mine, ca sa citesc si sa scriu perfect. Avea de g�nd sa ma duca la Alexandria, la scoala superioara a preotilor lui Isis.
���� Am uitat sa va spun de treptele preotiei egiptene.
Preotii egipteni erau �mpartiti �n trei gradatii: prima categorie erau preotii de ritualuri publice numiti �preotii lui Osiris�. Acestia se ocupau de ritualurile sacre si de rugaciunile ce le cerea poporul pentru diferite trebuinte. Ei se puteau casatori si trebuiau sa fie si �nvatatori, adica sa organizeze cursuri de �nvatare a hieroglifelor.
A doua categorie de preoti o constituiau preotii lui Isis. Acestia trebuiau sa urmeze 6 ani la o scoala de studii superioare care putea fi in orasele: Xeropotamus, Eudomexis, Tropotemanis sau Alexandria. Aici 6 ani elevii �nvatau stiintele si artele, iar apoi se specializau, fie �n geometrie si astronomie, fie �n sculptura si pictura. Si acesti preoti se puteau casatori.
Categorie cea mai �nalta a preotimii egiptene erau �nsa �preotii lui Horus�, care erau pastratorii tainelor traditionale. Ei nu puteau casatori si traiau singuri, fiind cel mult profesori �n scolile superioare.
Deci existau trei categorii de preoti:
1. Preotii lui Osiris, ai slujbelor si ritualurilor;
2. Preotii lui Isis, ai stiintelor si artelor;
3. Preotii lui Horus, initiatii - purtatorii tainelor.
Tatal meu, Lumindius, avea �mputernicirea sa recomande elevi pentru una din scolile superioare de 6 ani si se hotar� sa plece cu mine la Alexandria, centrul spiritual pentru �ntregul Egipt, acolo unde era si marele preot, faraonul Arcanomus.
Deci ,urmeaza sa va povestesc mergerea la Arcanomus si specializarea mea timp de 6 ani.
���� Mai �nainte �nsa vreau sa va povestesc despre niste fenomene ciudate pe care le traiam si nu le puteam gasi nici o explicatie.
Adesea, noaptea, c�nd sa adorm, vedeam ca �n loc de unul, sunt format din doua persoane. Stateam �n mijlocul camerei ,g�ndeam si �n acelasi timp ma vedeam si st�nd �n pat.
C�nd am primit botezul, de pilda, iarasi m-am vazut �n dublu. Unul eram �n usa templului ,altul �n fata preotului care citea invocarea.

���� Dar cel mai des fenomen se petrecea �n timpul noptii. Ma vedeam l�nga marea piramida a lui Xerotemus, discut�nd cu un t�nar luminos, ceva mai �n v�rsta ca mine si �n acelasi timp eram constient ca dorm.
Nu-mi amintesc din discutiile cu acel t�nar luminos dec�t ca discutam mereu de cifra 4.
Ce era mai curios era ca ma simteam at�t de apropiat de el, ca parca eram prieteni de c�nd lumea. Pe masura ce cresteam, �ncepusem sa-i retin figura si ma tot obseda �ntrebarea: de unde �l cunosc?
Aceasta v-am povestit pentru ca atunci c�nd tata m-a luat sa ma �nscrie la scoala superioara din Alexandria si c�nd am intrat �n oras, am vazut o curte frumoasa si la poarta gradinii un grup de tineri.
M-am simtit atras ca un magnet de acel grup si c�nd m-am apropiat, nu mica mi-a fost mirarea c�nd am observat ca t�narul ce vorbea era exact acelasi pe care eu �l vazusem eu �n vis, discut�nd �n jurul piramidei.
C�nd m-a vazut, mi-a z�mbit si mi-a spus:
- Apropie-te, Ioanus, vino prietene, te asteptam!...
- Dar... cum... c�nd... Tu veneai noaptea la marea piramida? - �ntrebai eu.
- Eu. Dar lucruri si mai mari vei vedea. Mergi acum si te pregateste. Peste 10 primaveri ne vom �nt�lni pe acelasi drum si vom �mparti am�ndoi bucuriile si necazurile. Mergi iubitule, mergi prietene!
Zic�nd acestea, a ridicat ambele m�ini spre mine. Am simtit ca un v�nt care ma patrunde si din �naltimi am auzit un glas de tunet care spuse: �Acesta este fiul Meu cel iubit, venit �ntre voi sa faca Voia Mea!�
Si-n clipa aceea fata Lui s-a luminat ca Soarele, iar vesmintele lui au stralucit ca zapada... Ce frumos era! Ce frumusete si ce maretie! Ce �nc�ntare!
Nu-mi luam ochii de la El, �n timp ce ceilalti tineri care erau acolo cazura cu fata la pam�nt.
L-am privit cu dor, cu iubire ,cu respect. �mi dadea parca totul. Lumina ce o radia era hrana, bautura, nectar, v�nt de primavara, roua, gradina de �nc�ntare si parfum!
- Mergi acum, Ioanus, mergi si �nvata. Pe toate sa le stii. Nimic sa nu lasi, sa te specializezi �n toate. Vom avea nevoie de stiinta aceasta �n munca ce ne asteapta pe am�ndoi. �nvata si privegheaza! Mergi �n pace!
Am �ngenuncheat �naintea lui cu coplesitor respect, dar El mi-a spus:
- Scoala-te, prietene! Noi doi suntem vechi prieteni, veniti din aceeasi stea. Steaua noastra este acum departe ... De aceea noi vom fi �n cur�nd cei mai apropiati si mai nedespartiti prieteni!
- Sa fie dupa cum vrei Tu, Mester, i-am raspuns eu si m-am ridicat.
- Mergi acum, mergi, sa nu superi pe tatal tau, pe bunul tau tata. Vei auzi m�ine de mine de la mediuma templului din Hariconomus. Eu sunt cel anuntat, fiul lui Isis, trimisul lui Horus, iar tu �mpreuna lucrator cu mine.
Nu uita: peste 10 primaveri, ne vom revedea ,ne vom re�nt�lni!
Era Iisus, iar �nt�lnirea cu El a �nsemnat cel mai mare eveniment din viata mea,de p�na atunci.
Aveam pe acea vreme 13 primaveri si mi se parea enorm sa mai astept 10 ani p�na sa-L revad. Mi-am zis ca voi urma scoala superioara �n Alexandria si voi veni mereu la El.
Nimic nu ma va �mpiedica, g�ndeam eu... dar ma �nselam, pentru ca, merg�nd �n Alexandria, la centrul de �nscriere nu mai erau locuri, astfel ca tatal meu a fost nevoit sa ma �nscrie la cea mai apropiata scoala de t�rgul unde locuiam noi si anume, la Xeropotamus.
Dupa ce m-am �nscris, �nainte de a o lua la drum spre casa, ne-am abatut pe la centrul de initiati din Hariconomus, unde tata avea un frate, pe preotul initiat Muoni-Talan-Xep, un sf�nt si un �nvatat de prima clasa, m�na dreapta a lui Arconomus, marele preot.
Am intrat �mpreuna la Muoni-Talan care ne-a spus ca toti initiatii din Hariconomus, �n frunte cu Arconomus, sunt �n asteptarea venirii fiului lui Isis: �Izmor�, trimis al lui Horus, care va reforma religia �ntregului Egipt.
Stirea a fost primita deja cu 20 de ani �n urma, c�nd Irinius, mediuma templului, a vorbit �n somn, anunt�ndu-ne cobor�rea Lui pe pam�nt.
Acum TRIMISUL trebuie sa aiba 20 de ani, dar nimeni nu stie precis cine este.
-A fost observat un t�nar deosebit , foarte inteligent, care a �nvatat totul �n cel mai scurt timp, dar care tace si nu spune nimic.
Toti suntem cu ochii pe el.Are un nume pe care-l tine secret... nu vrea sa-si dezvaluie misterul. E �nalt, bine facut, cu parul castaniu, cu spr�ncenele brune si frumos arcuite, nasul usor acvilin si buzele senzuale(parca nu seamana cu ce stim noi - n.n), ne povestea preotul Muoni-Talan.
Am descoperit ca este fiul Georginei si al lui Iusups-Asopius, fostul guvernator roman care a renuntat la slujba lui de senator la Roma, a venit ca guvernator timp de 4 ani �n Egipt si de 20 de ani traieste �nchis �n casa sa, av�nd-o pe Georgina ca pe o zeitate.
Suntem aproape convinsi ca el este IZMOR-ul anuntat si totusi ne �ntrebam p�na c�nd are de g�nd sa taca?
C�nd va spune El �nsusi cine e si ce g�nduri are?
Astfel vorbi Muoni-Talan si atunci g�ndul meu zbura la t�narul pe care-l vazusem mai �nainte. Am avut certitudinea ca El este cel anuntat.
Le-am povestit atunci despre cele ce mi-a spus �t�narul�.
C�nd a auzit Muoni-Talan ca eu aveam sa fiu prietenul Lui, a facut ochii mari la mine si i-a poruncit lui tata sa se ocupe �ndeaproape de pregatirea mea si sa ma duca la pustnicul Macarius, pentru a primi �nvatatura secreta c�t mai cur�nd.
���� Muoni-Talan ne-a binecuv�ntat si noi am plecat spre casa. �n drum i-am spus lui tata sa ne �ntoarcem pe acelasi drum pe care am venit si sa ne oprim la curtea unde �l vazusem pe Izmor.(caci asa aveam sa-I spun de acum �ncolo).
C�nd am ajuns �n dreptul acelei curti, ne-am apropiat de poarta. L-am vazut �n fundul gradinii plimb�ndu-se cu capul plecat �n pam�nt. Medita.
M-a cuprins o bucurie navalnica si mi-a venit sa-L strig: �Izmorul meu iubit!�. Dar strigatul s-a stins �n g�t. Un respect fata de meditatia Lui a pus stap�nire pe mine. Tata a vrut sa intre ,dar eu nu l-am lasat.
- Sa asteptam p�na ne va observa, i-am spus eu.
Dar tocmai atunci aparu �n pragul casei o doamna de o frumusete si o gratie de nedescris. �Aceasta trebuia sa fie mama lui, Georgina!�
Georgina s-a apropiat de noi cu pasi usori. Era o minune �ntrupata, de o frumusete ce te coplesea. Parea o adevarata Doamna si Stap�na. Avea un z�mbet de o puritate nemai�nt�lnita; pe fata ei se citea mila, bunatate, candoare si nevinovatie;ar fi trebuit sa aiba �n jur de 40 de ani, dar nu-i dadeai dec�t vreo 22 de ani.
Muoni-Talan ne spusese ca era mama lui... dar ea nu arata a �mama�,era o fecioara adevarata, puritatea si sfintenia �ntruchipata.
Am simtit de atunci ca �cobor�rea� Lui pe pam�nt era o taina... auziti! TAINA pe care aveam sa o aflu mult mai t�rziu, chiar din gura �Lui�.
���� Georgina s-a apropiat de poarta si, z�mbitoare, ne-a �ntrebat:
- Vreti sa vorbiti cu El? Lasati-L, acum e �n meditatie. Nici eu nu �ndraznesc sa-L �ntrerup. Nu va suparati! Lasati acum.Altadata .Va veni si timpul Lui.Acum trebuie sa mediteze si sa taca. Iubiti-L!
Acest �iubiti-L�a rasunat ca un sfat, ca o porunca sf�nta pentru noi. Ne-am �nchinat si am mai stat c�teva clipe pentru a-L privi cum se plimba, absorbit de g�nduri. Doamna s-a mai �ntors o data spre noi fac�ndu-ne cu m�na...
���� LA SCOALA DIN XEROPOTAMUS
Xeropotamus, orasul �n care aveam eu sa stau si sa �nvat 6 ani de zile, se afla la sud de Gizeh, cale de o zi.

���� Era un oras aratos, cu case de caramida arsa si temple din piatra cu coloane ce erau at�t de groase, �nc�t 5 oameni ce se tineau de m�na si abia daca le puteau cuprinde.
Strazile erau drepte. Exista o retea simpla rectangulara de strazi, ca �n orice oras egiptean.
�n mijlocul orasului locuia guvernatorul, un fel de primar care era numit de �nsusi faraonul.
Primarul orasului Xeropotamus se numea Danit-Moclan-Zos, un batr�n preot initiat ce fusese numit primar cu mai bine de 40 de ani �n urma.
Era cinstit si venerat ,caci avea o fire modesta. Era citit si retras, un mare specialist �n prepararea fierturilor de plante medicinale si a esentelor vindecatoare. Era mester mare la cuv�nt si intelectualii �l aveau la inima pentru iscusinta lui oratorica.
�n tinerete el cu m�na lui sculptase ani de zile hieroglife cu tainic �nteles si lasase �nvatatura la alte zeci de sculpturi.
Avea peste 120 de ani, dar mersul �i era sprinten, caci era �nalt si uscativ.
���� Tata �l cunostea pe Danit-Moclan-Zos �nca de c�nd fusese el elev aici,dar nu prea �l ajuta memoria, astfel ca �n loc sa fie printre preotii lui Isis, ramase la parohie ca preot al multimii, preot al lui Osiris.
Danit ne recomanda o gazda buna si vrednica si �mi ceru sa-l las sa mi se uite �n palma.
Se uita, se uita, �mi ceru apoi si cealalta m�na si �n cele din urma �i spuse lui tata:
- Bucura-te, caci va fi un mare initiat. Pe muntele lui Isis, pe inelar are niste linii �n forma de radacina de copac. Este ceva foarte rar aceasta. Am si eu aceasta radacina, dar nu at�t de dezvoltata ca a lui. Sa �nveti, Ioanus, sa nu te uiti dupa fete, pentru ca tu ai un destin mult mai important dec�t sa mirosi flori!
�Sa nu miros flori�... adica sa nu ma uit dupa fete...si mie fetele tare �mi placeau.
�mi placea asa... sa le privesc... sa le simt �n preajma mea... sa le sarut chiar, dar nu mai mult.
���� Gazda mea avea o sora mai mare ca mine cu c�tiva ani, dar mie �mi placea tare mult. C�t era ea de frumoasa e greu de spus .Simteam ca si eu �i eram drag. Venea deseori la sora ei(gazda mea) si intra �n camera mea sa ma �ntrebe ce mai fac. O chema Gazetis si era linistita si senina. Mereu z�mbea si avea �n ochi o lumina de ma fascina. �mi placeau m�inile ei.
�ntr-o zi m-am ridicat de la masa unde scriam si m-am asezat l�nga ea. Apoi i-am luat m�na si i-am sarutat-o. Atunci ea mi-a luat capul �ntre m�ini si m-a sarutat pe gura, fin si delicat. Era linistita si senina.
-Ma iubesti? m-a �ntrebat ea.
-Mult! i-am raspuns eu. Regret ca esti mai mare ca mine...
-Nu conteaza v�rsta, sunt doar cu 4 ani mai mare dec�t tine, dar am sa astept sa-ti termini scoala si apoi ne vom casatori.
Pe atunci eu �mplinisem 15 ani, iar ea avea 19 ani.
Eram hotar�t. Ma hotar�sem sa o iau de sotie si daca tot avea sa fie sotia mea, de ce sa nu...
Dar Gazetis tinea la puritatea ei de fecioara si m-a oprit. Din aceasta cauza pentru virtutea ei mai mult am iubit-o .

���� Gazetis a fost singura mea �aventura�, ca sa zic asa .Singura libertate ce mi-am permis-o fara rezerve, fara ascunzisuri ,o dragoste pura si senina.
Sigur, pentru noi, barbatii, e mai greu sa stam rezervati, dar ea ma m�ng�ia asa de lin si cu at�ta gingasie, ca trezea �n mine mai mult respectul dec�t pasiunea carnii.
Pasionat eram. O iubeam cu pasiune, dar ea era pura si cristalina, astfel �nc�t nu o atingeam nici cu g�ndul. C�nd buzele mele �nt�lneau buzele ei, parca sarutam petale de flori. Simteam realmente un parfum �mbatator.
Z�mbea mereu si eu o priveam, si ma apucau ametelile de bucurie...
Da! Gazetis a fost singura bucurie care m-a legat de pam�nt. Doar mai t�rziu am aflat ca nu era pam�nteana, ci era venita de pe planeta Tarnium special pentru mine, sa-mi aduca m�ng�ieri �n greii ani de scoala, departe de parinti, departe mai ales de Izmorul meu, Parintele meu, Mesterul meu...
Si acum, c�nd si c�nd, o chem pe Gazetis �n ecran. Si acum ne iubim si ne vom iubi de-a pururi. Este �n stratul VIII, iar discul ei e bun prieten cu Niestche, filosoful german.
���� Aveam �n scoala preoti care se ocupau special cu educarea noastra, c�te un preot la 40 de elevi. Eram datori sa le spunem lor abaterile sau eventualele noastre �aventuri�. � Aventurile� nu ne erau permise.
Un preot al lui Isis trebuia sa se prezinte cast la hirotonisirea lui ca preot. Cine scapa la c�te o aventura era trimis �n pustiu la cei ce vietuiau retrasi, sa stea 7 zile acolo. Apoi era considerat iertat.
Preotul grupului nostru de 40 se numea Iperius-Hemin-Ato. I-am spus imediat ca o iubesc pe Gazetis.
Si el s-a uitat �n palma si mi-a zis:
- N-am grija cu tine, esti predestinat sa ajungi mare ,asa ca orice ai face, drumul tau nimeni nu-l poate schimba. Poti s-o iubesti pe Gazetis a ta c�t poftesti! ...�n cur�nd drumurile voastre se vor desparti.
Mi-am adus aminte de prorocirea lui Izmor ca voi fi �nsotitorul Lui, prietenul lui intim. Dar ma �ntrebam: ce voi face atunci cu Gazetis? O voi lua cu mine! Izmor ma va �ntelege si ma va accepta. E prea senina si prea pura Gazetis, ca Izmor s-o �ndeparteze. Vom fi trei... sau poate patru... Poate ca si Izmor va avea o �Gazetis� a Lui.... Dar El are pe Georgina! .... Cine ar putea s-o depaseasca pe Georgina?
Oh, Gazetis, Gazetis! C�t am mai oftat eu dupa tine �n timpul celor 3 ani de zile c�t am stat �n Iudeea la evrei.
Iubirile adevarate ram�n �nscrise �n vesnicie.
V-am povestit despre Gazetis ca sa cunoasteti, ca sa va faceti o idee si asupra capitolului afectiv al vietii mele, de care nu am fost scutit.
���� Acum va voi expune sistematica predarii �nvataturilor la scoala din Xeropotamus.
Candidatii de la scoala din Xeropotamus trebuiau sa opteze pentru un anumit profil din 4 posibile:
1. Preoti slujitori, cunoscatori ai ritualurilor pentru oficieri �n mijlocul poporului;
2. Artisti si mestesugari;
3. Profesori �n stiinte, ca: geometria - arhitectura, medicina - chimia, tehnologia metalelor, a metalelor pretioase si a taierii pietrelor, constructia de corabii ,politica si diplomatia; (desigur , eu vi le traduc �n limbaj modern)si �n sf�rsit,
4. Initiati �n stiintele generale, filosofie si mistica �nalta.
Toti cei ce optau pentru una din cele 4 categorii, treceau printr-un examen de triere.
�n plus, fiecare trebuia sa aiba trei recomandari de la diversi specialisti �n directiile respective.
Eu am optat pentru sectiunea a patra, adica pentru stiintele generale, filosofie si mistica �nalta.
Pentru aceasta trebuia sa ai recomandarea unui initiat.
Eu o aveam de la Muoni-Talan, care mi-o daduse atunci c�nd fusesem �n Alexandria.
�n plus, pentru cei ce voiau sa intre �n categoria initiatilor, a celor ce pot �ntelege tainele, mai era necesar ca mediuma templului Savia-Mena-Ho sa-si dea asentimentul, inclusiv examenul trasaturilor din palma pe care �l facea �nsusi marele preot al scolii si orasului, Danit-Moclan-Zos.
Cu liniile din palma stateam bine. Danit pe loc mi-a prevestit un viitor de mare misionar. Surpriza a venit de la mediuma templului Saveia-Mena-Ho, care, spre mirarea tuturor, mi-a prevestit ca voi rasturna Egiptul cu reformele mele ,ca voi deveni urmas a lui Arconomus-Rezinus-Psi si ca aceasta calitate mi-o va acorda �nsusi trimisul marii zeite Isis (Densi este numele celui pe care il stim ca Ioan Evanghelistul, ori Ioan cel iubit - n.n).
���� Trebuie sa va precizez ca si cei din Xeropotamus fusesera anuntati prin Savia ,ca si cei din Alexandria, de Irinius, ca �n Egipt s-a cobor�t si traieste ascuns FIUL LUI ISIS, MARELE TRIMIS AL LUI HORUS.
Deci, cu prevestirile Saviei-Mena-Ho, nu numai ca am fost acceptat fara nici o obiectie, dar am fost luat �n atentia tuturor, beneficiind tot timpul scolii de o �ngrijire deosebita.
Va marturisesc ca �mi era jena c�nd mie, unui copil de 15 �16 ani, Marele Preot al orasului si al scolii �mi facea o plecaciune cu m�inile �ncrucisate la piept, atunci c�nd ma vedea.
�l rugam sa n-o mai faca, dar �mi spunea ca �Stiu eu de ce fac aceasta!�
Din 100 de candidati la initiere au fost triati numai 40.
Am �nceput cu slujbele si ritualurile, cu rosturile si cu semnificatia lor. Am �nvatat invocari si c�ntece ritualice timp de 2 ani, dar ni se mai preda si altele.
�n primul r�nd ni se atragea atentia ca ceea ce aflam noi sa nu spunem nimanui. Nimeni nu trebuia sa stie ca fiecare dintre noi era un iubit al lui Horus, mai important sau mai putin important, ci doar ca fiecare dintre noi aveam o menire speciala, aceea de a fi luminatorii celor simpli, a celor ce nu �nteleg.
Ni se spunea ca ne-am nascut cu un mare dar pe care marea masa a oamenilor nu-l are: DARUL DE A �NTELEGE, puterea de a g�ndi si medita, lucru ce este foarte rar �ntre oameni. Eram sfatuiti sa nu ne trufim pentru aceasta, pentru ca Horus a toate stap�nitorul daruieste �ntelepciunea cui vrea el. Ni se spunea ca, mai �nainte de a ne naste, am fost tot oameni �n gradinile lui, dar, fiindca am fost activi si harnici, am venit pe pam�nt cu un bagaj mai pretios: PUTEREA DE A �NTELEGE.
Mai trebuie sa stiti ca initiatii nu aveau voie sa se casatoreasca si nu aveau voie sa aiba nici proprietati. Ei traiau �n comuniuni retrase de lume, nu aveau dreptul sa aiba dec�t un pat, doua scaune si o masa, �nsa opaituri si papirusuri c�t mai multe.
Spre maturitate, initiatii se puteau retrage �n singuratate, daca ajungeau sa traiasca �n mare tensiune mistica.
�n acelasi timp, toti initiatii erau alesi de catre mediumuri prin marii preoti ai oraselor, precum si suita faraonului si a ministrilor sai.
���� Oh, Egipt, Egipt, unde esti?
Unde ai disparut cu r�nduielile tale sacre, cu masele tale de oameni evlaviosi, cu preotii tai cucernici si cuviosi? Unde sunt miile de �nsingurati?
Unde sunt procesiunile tale �n miez de noapte cu opaite si torte?

���� O, Sfinxule! Cine te-a pradat fur�ndu-ti ochii de rubin? Unde sunteti voi, statuete de aur cu chip de Horus-Soimul, unde sunt vizionarii, unde sunt clarvizionarii? Unde?... Unde?...
Nimeni nu s-a mai ridicat p�na la �naltimea p�na la care tu ajunsesesi.
Nimeni! Nici India cu nirvanistii ei nu a reusit sa te �ntreaca.
Acum, �n Orasul de Aur, cei mai apropiati de Budha sunteti tot voi, egiptenii curati care nu ati visat stap�niri si averi, ci ati facut totul ca sa va ridicati cu puterile voastre supraomenesti miliarde de blocuri de piatra.
���� Zadarnice si slabanoage sunt performantele voastre tehnice, ale voastre,o voi ,vietuitori ai secolului XX! Ce-ati realizat? Ati ajuns pe Luna? Ei si? O m�na de oameni voiau sa atinga Luna cu m�na si 60 de milioane de oameni mureau �n acelasi timp de foame �ntr-un an.
Egiptul n-a cunoscut boala trufiei tale, boala luxului ,boala confortului. Egiptul s-a multumit cu putin caci era curat la suflet, nu plin de pete ca tine, secole al XX-lea! Ia pune ( se adreseaza mediumului - n.n) �Neterminata� aia a voastra, NETERMINATILOR!(numele pe care il da oamenilor actuali - n.n)
���� TAINELE
Tainele au �nceput sa ne fie dezvaluite abia �n anul al cincilea de studiu, odata cu introducerea �n mistica cea �nalta. A venit sa ne vorbeasca �nsusi Radius-Stotes-Hen, cel mai savant initiat si pastrator al celor mai ascunse secrete.
Mai ramasesem 28 de elevi din 40, c�ti fuseseram la �nceput... Toti erau �n jur de 20-22 de ani.
Singurul care avea 19 ani eram eu.
Multi �si gasira fete si abandonasera initierea, trec�nd la alte sectii. Cei 28 ramasi am fost obligati sa depunem juram�ntul initierii: ca ceea ce vom auzi sa nu discutam dec�t cu initiatii.
Juram�ntul a fost �nsotit de �mbracarea noastra cu stihare lungi, gri, �nchisi cu un br�u cu o pafta de aur curat, iar �n m�na am primit semnul initiatilor, un sirag de bobite din lemn de care at�rna litera �T� cu un cerc mic �n partea de sus. Pe cap am primit un fes special din l�na vopsit �n galben.
���� Radius-Stotes-Hen �ncepu destainuirile.
Adevaratul stap�n peste �ntreg universul nu este cuplul Isis-Osiris, ci Horus-Soimul. Horus este zeul suprem ce nu poate fi vazut de nimeni. El sta pe un tron de lumina si putere, prin care face ca totul sa existe. El este, deci, izvorul fortei si al puterii, dar caracteristica lui esentiala este ca el vede si �ntelege totul, dar nu poate vorbi pentru ca oamenii sunt prea redusi si Horus are un limbaj complicat pe care nimeni nu-l poate �ntelege, daca nu se dedica singuratatii. Horus �nsa exista �ntr-o masura mai mica sau mai mare �n fiecare.
Rostul vietii este ca fiecare sa poata ajunge un mic Horus care sa poata vedea si �ntelege.
De ce Horus are doi ochi,unul soarele si celalalt luna?
Pentru ca, cu ochiul solar el vede tot ceea ce se petrece pe pam�nt �ntre oameni, iar cu ochiul lunar vede �n inimile oamenilor.
Taierea �n bucati al lui Osiris este doar o poveste pentru copii si popor.
Trupul taiat �n bucati constituie de fapt fenomenele naturii: lumina soarelui, rasaritul si apusul, revarsarea Nilului, �ncoltirea semintelor, cresterea gr�nelor si a legumelor, toate acestea la un loc sunt conduse de g�ndirea lui Horus, g�ndire care este asa numita: �Isis-Lumina�. �Lumina� nu se refera la soarele ce lumineaza! �Lumina�se refera la g�ndire.
Cine g�ndeste, acela e puternic si are sanse sa ajunga �n �mparatia lui Horus,sa ajunga prietenul lui.
Dar si g�ndirea are patru trepte:
studiul;
meditatia;
introspectia;
bucuria.
Ultima treapta a g�ndirii te face sa-l vezi si sa-l �ntelegi pe Horus si atunci esti cu adevarat fericit.
���� Poporul este �nsa departe de a ajunge la Horus.
El va trebui ca mii de ani sa mai revina pe pam�nt, p�na ce fiecare se va transforma �ntr-un initiat.
Toate slujbele si ritualurile sunt menite sa mai scoata poporul anchilozarea spirituala, sa-l ajute sa faca fapte bune. Fara bl�ndete, mila si bunatate, nimeni nu poate sa fie vrednic sa traiasca bucuria �nt�lnirii cu Horus.
De la aceasta bucurie a �nt�lnirii cu Horus pleca mistica �nalta.
���� Ce era cu aceasta �mistica �nalta�?
Initiatului i se destainuia c�teva formule scurte pe care trebuia sa le repete retras si recules �n totala interiorizare. Se avea �n vedere necesitatea parcurgerii celor 4 trepte ale g�ndirii: STUDIUL, MEDITATIA, INTROSPECTIA si BUCURIA �NT�LNIRII cu ISIS-LUMINA lui Horus.
Zicerea formulelor era precedata de � privirea �n flacara opaitului�.
Initiatul trebuia sa petreaca doua ,trei ore din zi privind fix la flacara opaitului sau a unei torte, cu indicatia de a nu se g�ndi la nimic. Trebuia sa fie cu totul rupt de trup si de alte preocupari.
Apoi sa-si imagineze un tron din care ies raze de lumina care patrund �n corpul sau.
Trebuia repetata formula: �O, voi, nesf�rsite, nesecate si atotputernice raze, patrundeti �n fiinta mea!�
Aceasta formula o zicea initiatul �n templu sau �n chilia sa, fara sa aiba de-a face cu nimeni, doar cu afara preotul �ndrumator, care era Iperius-Hamin-Ate.
Iperius-Hamin-Ate era un adevarat iluminat, un ad�nc traitor al luminii lui Isis.

���� Avea �n incinta templului un sfinx, o statuie destul de mare din piatra care reprezenta un leu st�nd comod pe cele patru labe ale sale, av�nd drept cap ,capul zeitei Isis. Ochii zeitei erau doua pietre de rubin.
Ne adunam tot grupul de 28 de tineri si ne asezam �n fata statuii. Apoi, privind-o drept �n ochi, rosteam formularea: �O, Isis, vindeca-mi orbirea ca sa te pot vedea!� sau � O, dulce lumina, lumineaza viata mea!�
Programul era sa rostim aceasta chemare timp �n care se consumau doua opaite.
Aceasta �nsemna cam 4-5 ore, dupa care mergeam la culcare.
���� Ziua ne ocupam de copierea textelor vechi ale �nvataturii lui Xerotemus, care avea indicatii foarte precise asupra diverselor meditatii ce trebuia sa le avem pe marginea stradaniei de a intra �n contact cu lumina ce o emana Horus prin Isis - radiatiile lui.
Ne mai ocupam cu str�ngerea de plante medicinale si cu realizarea de licori si esente pentru diferite boli de ficat si stomac.
Eram �nvatati cum sa descoperim ficatul atunci c�nd este marit, cum sa palpam bolnavul, cum sa-i prescriem medicamentul si cum sa-l preparam.
Locul �n care eram adunati pentru repetarea formulelor sacre, pentru iluminarea launtrica, era o incinta formata din sfinxi �nalti cam de statura unui om. Erau 60 de sfinxi, iar �n centru era sfinxul cel mare cu ochi de rubin, �n ochii caruia priveam.
Sfinxul era expresia desav�rsirii, trupul animalic dominat de g�ndire, virtute.
Leul exprima atotputernicia virtutilor initiatului �n viata.
Ochii de rubin care luceau �n noapte exprimau PUTEREA DE A �NTELEGE VREMELNICIA VIETII MATERIALE, DISPRETUL FATA DE VIATA �N TRUP, DISPRETUL FATA DE BUNURILE MATERIALE.
���� Dupa terminarea ultimului an eram cu totii �ntr-o armonie interioara acceptabila.
Urmau anii de �nsingurare.
Plecam din scoala si ne retrageam �n singuratate, intr�nd sub controlul altor initiati.
Eu am fost repartizat la cel mai iscusit dintre cei mai iscusiti initiati pustnici -PARINTELE MACARIUS, care avea titlul de �Korapemus� adica cel ce vede, cel ce patrunde, cel iluminat, cel ce este intrat �nca din trup �n suita lui Horus.
�i spuneam scurt: �Cuvioase Korape�. Avea o barba alba lunga, era uscativ si �nalt, iar �n cap �i straluceau doi ochi vioi si sc�nteietori.
Dupa cum era si obiceiul, am primit si eu o mica coliba �n apropierea cuviosului si am �nceput ultima faza de initiere. Aveam 21 de ani.
Cuviosul Macarius-Korape-ul nostru ne-a �nvatat o serie de formule noi.
De data aceasta, trebuia sa ne concentram, renunt�nd la orice imagine si reprezentare. Totul era mai presus de imagini si reprezentari.
Era vorba de CONTEMPLATIE, INTROSPECTIE PURA, si asteptam sa vedem stralucind �n noi �lumina� sau, cum �i ziceam noi: HRIMIA.
���� Interceptarea Hrimiei si trairea �n ea era treapta cea mai �nalta.
�mi amintesc si acum de ziua si clipele c�nd am vazut cu ochii launtrici Hrimia...
Aducea o stare launtrica de o bucurie fara margini, uitai de tine, uitai de trup, nu mai simteai nici foame, nici sete, nu-ti mai trebuia nimic altceva dec�t �mpartasirea cu �Hrimia�.
Acesta era darul cel mai de pret al lui Horus, semn ca ai intrat �n �mparatia lui si ca erai, de acum, apt sa poti fi calauzitor si altora.
Desigur, putini reuseau repede sa cunoasca Hrimia.
Majoritatea ram�neau ani de zile �n pustie ,�n invocari si formule sacre, pentru a se �nalta, pentru a se purifica de orice g�nd sau datorie trupeasca. Trebuia sa realizezi depatimirea trairii, existenta pura �n afara oricarui g�nd sau preocupare materiala, lepadarea totala de sine, curatirea �n g�nduri si-n simtiri.

���� Veneau la noi oameni �n fiecare seara cu tot felul de daruri. Ne aduceau fierturi de zarzavaturi uscate si tot felul de legume.
Eram cinstiti, pretuiti si chiar venerati de popor.
Poporul avea grija de noi ca �nsingurati. Ne respectau p�na la veneratie, iar �n fata lui Macarius cadeau �n genunchi. Macarius �i ridica, �i binecuv�nta si le dadea sfaturi.
���� Existau si comuniuni formate din barbati laici care voiau si ei sa traiasca �n singuratate. Macarius se ocupa si de acestia si le furniza o �nvatatura speciala.
Laicii retrasi erau grupati �n jurul piramidei.
Macarius le explica cele PATRU laturi ale piramidei ca fiind cele PATRU preocupari de baza ale celui care, retras fiind, voia sa se �mpartaseasca de Hrimia cereasca: discutia cu �ndrumatorul, �nchinarile la RA, zeul Soarelui, postul si invocarile.
Asistam predicile lui ce le facea pentru laici. Avea un deosebit talent de a se face �nteles de cei simpli, dar zelosi si dornici sa se desav�rseasca.
���� Ei,dar �ntr-o zi se petrecu ceva cu totul deosebit.
�n timp ce tocmai terminasem o sedinta de meditatie si introspectie, am simtit ca-mi ard trei degete de la m�na dreapta.
Instinctiv si fara sa vreau am �nchis ochii si, ce credeti? ... �mi aparu �n ecran IZMOR, t�narul din Alexandria, �alesul�, �trimisul�, care-mi spune:
- Ai stat destul cu Macarius, ai �nvatat tot ceea ce era nevoie sa stii... acum vino la mine; se apropie ora �nceperii misiunii mele si am nevoie de tine!
Apoi disparu.
Am alergat �n graba la Macarius si i-am povestit totul.
Macarius stia despre mine de la Radius-Stotes, ca voi fi marele reformator al egiptenilor.
Ma privi cu luare-aminte, �mi puse m�inile pe cap si ma binecuv�nta zic�nd: �...Mergi de-L �nt�lneste pe Cel ce este Steaua cea Luminoasa a diminetii acestei lumi. Mergi sa-i fii bun camarad si nedespartit prieten.
Nu uita ca, atunci c�nd vei reveni �n Egipt, sa treci si pe la mine. Ma vei prinde �nca �n viata si vreau sa �mplinesc si eu Voia Lui.�
���� Mi-am luat ramas bun de la prietenii mei si am luat-o spre Alexandria. Am trecut prin orasul Xeropotamus, pe la profesorii mei, spun�ndu-le ca sunt chemat de Marele Trimis, �IZMOR�.
Radius-Stotes si cu Danit-Moclan mi-au dat binecuv�ntarea lor. Apoi am mers la Gazetis, buna mea prietena, sa-mi iau ramas bun. Gazetis a pl�ns si s-a bucurat.
Mi-a povestit zeci de vise profetice. �l vazuse �n vis pe Marele Trimis predic�nd, fac�nd minuni, vindec�nd bolnavi si �nviind morti, dar �n acelasi timp un vis �i anunta ca va avea un sf�rsit tragic.
Nu mi-a venit sa cred aceasta. Nu-mi puteam �nchipui cum un misionar sa poata avea un sf�rsit �tragic�... era o imposibilitate.
- Sa stii ca voi veni sa te caut �n Alexandria, �mi mai spuse Gazetis.
Apoi ne-am sarutat pe umeri, am �mbratisat-o cu nespusa iubire si am plecat.
Am trecut si pe la bunii mei parinti sa-mi iau ramas bun.
Mama m-a primit ca pe un �nalt oaspete �n camera sacra unde copilarisem eu. Cele patru opaite ardeau. Mi-am dat seama abia atunci de cele patru trepte ale g�ndirii pe care le parcursesem �n singuratate.
Tata m-a stropit cu apa din Nil �n semn de primire de putere, iar mama m-a uns cu mirodenii.
Cunostiintele si rudele venisera toate pentru a ma vedea �n portul meu de �initiat� �n stihar cu br�u cu pafta de aur si fes galben.
I-am binecuv�ntat pe toti si �nsusi tata a �ngenuncheat sa primeasca binecuv�ntarea mea.
O,voi,egipteni curati la suflet si evlaviosi! O, voi, preoti egipteni sinceri, devotati si cucernici! De ce ati pierit? De ce ati dus odata cu voi credinciosia si �ntelepciunea voastra? De ce?
���� Ce seaca e lumea voastra de azi... ! Ce uscata! Sunteti ca niste crengi uscate si lipsite de seva si de rod! Frunzele sunt vestede si lipsite de vlaga.
Nu aveti lumina, pentru ca a disparut setea de lumina!
Hrimie, de ce ai �ncetat sa mai cobori �n acest arid secol douazeci ?... De ce?... De ce?
Trezeste-te, secol al XX-lea! Desteleneste-ti brazda! Seaca mlastinile si mocirlele �n care te scalzi!
Nu auzi tr�mbitele cum suna? Nu auzi tragicul destin cum �ti bate la portile nat�ngului tau somn?
Va veni si vremea trezirii tale, dar atunci vei pl�nge si te vei t�ngui de nedestoiniciile si uscaciunea ta!
De setea ta blestemata dupa lux, confort si desfr�u!
Atunci sa te vad ! Ce vei zice? Ce motive vei invoca? Cu ce argumente te vei justifica?
Nu vei avea scuze; nu vei fi iertat! Vei fi pedepsit cu asprime!
Vei fi rusinat si azv�rlit �n �ntunericul cel mai din afara,caci nu ai cunoscut FOCUL ce ti-a fost adus de MARELE TRIMIS!...