Ce nu se stie despre Iisus - Partea II de Lelia Mihail publicat la 16.06.2009
Ce nu se stie despre Iisus - Partea II
ALEXANDRIA

C�nd am ajuns �n Alexandria m-am dus direct la curtea aceea �n care �l vazusem prima data pe IZMOR, ISUS-ul meu cel iubit.
Spre poarta tocmai alerga sa-mi deschida Georgina, cea pura si nobila.
- Bine ai venit, Ioanus! Chiar acum mi-a spus Fiul Meu: �Du-te si deschide, ca a venit prietenul meu!�. Bine ai venit!
Am �ncrucisat m�inile pe piept si m-am �nclinat p�na la pam�nt, sarut�ndu-i poala vesm�ntului.
C�nd am privit-o din nou, am vazut �n jurul ei o aureola de lumina alba, lata de circa 6 coti, iar pe cap purta o coroana �mparateasca;spre �naltimi s-a deschis un drum de lumina, cu o scara parca, pe care coborau c�nt�nd copii de 14-15 ani: �Cinste tie, Stea Curata!�...
Am �ngenuncheat si mi-am scos de pe cap fesul cel galben.
I-am luat m�inile si i le-am sarutat cu respect, zic�ndu-i:
- Bucura-te, Doamna Preacurata, ca din lumina ta se vor �mpartasi cei ce vor alerga la Tine cu credinta! Bucura-te Doamna Preavenerata, care ai fost aleasa cerului, spre a fi mama si sora Celui ce va salva omenirea de �ntuneric! Bucura-te ca vei fi scara celor ce vr�nd sa ajunga la El, vor apela la Tine!
Acestea zic�ndu-i �n extaz, m-am ridicat si, Georgina lu�nd-o �naintea mea, am mers spre modesta casa ce se zarea �n fundul gradinii.
�n usa casei ma astepta IZMOR z�mbind. M-am oprit �n dreptul celor trei scari de la intrare si am �ngenuncheat si un glas de tunet am auzit t�snind din �naltul Cerului:
-�Acesta este Fiul Meu cel iubit VENIT SA �MPLINEASCA VOIA MEA!� si s-au transformat hainele Lui �n foc si pe capul Lui stateau 7 cununi de pietre scumpe, iar �n jurul Lui au aparut PATRU fapturi: una era un vultur cu aripi desfacute, a doua era un leu cu aripile �ntinse, a treia era un taur �naripat, iar a patra era un om cu aripi si toate aripile erau cu ochi multi, caci prin aripi parca acele fiinte vedeau...
- Ce minunata viziune! zise doamna Georgina care �ngenunchease si ea si vedea ceea ce vedeam si eu.
IZMOR stralucea si mii se sc�ntei rapaiau �n jurul Lui.
Veni spre noi, cobor� cele trei trepte si ne ridica pe am�ndoi:
- Hai, dragii mei, nu stati �n genunchi �naintea Mea. Eu sunt prietenul vostru cel bun, voi sunteti adevaratele si singurele mele rude. As fi singur si sarac fara iubirea voastra. Am nevoie de iubirea si prietenia voastra. Mama, adu-i lui Ioanus al nostru ceva de m�ncare si de baut, ca a rabdat tot timpul arz�nd de dorul meu! Hai Ioanus, prietene, hai, iubitul meu fiu!
Eu pl�ngeam �n hohote... Nu stiu de ce... eram coplesit de frumusetea Lui, de maretia Lui, de grandioasa viziune ce-o avusesem, de acea voce ce a rasunat pentru a doua oara pun�nd marturie asupra marelui spirit ce se �ntrupase �n acea casa modesta, l�nga o femeie a carei frumusete si noblete senina �ntrecea orice chip ce l-ar putea plasmui imaginatia...
Am intrat �n casa. Iusups-Asopius ne astepta cu masa �ntinsa.
Era un barbat ca la 60 de ani, un chip de roman cu parul tuns scurt, dar purta barba.
Avea trasaturi severe, barbatesti, se citeau pe fata lui vigoare si hotar�re neclintita.
Mi-a �ntins m�na si s-a �nclinat ur�ndu-mi bun sosit.
Mi-a oferit ospitalitatea casei lui si mi-a spus ca mi-a pregatit o camera unde voi ram�ne p�na la plecare...
- Plecare? Unde vom pleca? am �ntrebat eu.
- Vei afla toate r�nd pe r�nd, �mi spuse Iusups-Asopius.
Am luat masa toti patru �n tacere. Eu am m�ncat pe rupte, caci eram �nfometat si �nsetat.
Izmor abia a gustat niste miere si a baut un suc de fructe. Era absent. Medita, g�ndea, se fram�nta...
Georgina mereu privea la Izmor. Nu zicea nimic. �l privea... m�nca si �l privea. Iusups m�nca tacticos si elegant si din c�nd �n c�nd �mi z�mbea vaz�nd cum �nfulec.
Dupa masa, Izmor m-a trimis sa ma odihnesc, ca dupa aceea sa �ncepem discutia.Am adormit fr�nt de oboseala.
C�nd m-am trezit, Izmor statea l�nga mine si ma privea. Era serios... grav... sever...parca era altul.... Parca era un comandant, un sef suprem de armata.
�mi spuse poruncitor:
- Te vei ocupa cu �nvatarea limbii ebraice. Chiar astazi vei merge la Toptes-Varun-Sid, cu care am �nvatat si eu ebraica si-i vei spune ca tu esti cel de care i-am vorbit. �n cel mai scurt timp va trebui sa parcurgi toata geneza din biblia iudaica, Leviticul, Deutoronomul si Proorocii. Trebuie sa o studiezi toata, dar �ndeosebi Psalmii lui David si �ntelepciunile lui Solomon. De studiul tau, de terminarea lui, depinde plecarea noastra �n misiune!
- Dar unde vom merge, Mestere?, L-am �ntrebat eu.
- La cel mai ratacit popor, la cei mai cazuti, la cei mai rataciti. Sunt condusi de preoti care sunt negri ca spirit. Stii ce �nseamna asta? Cea mai grava stare spirituala! Misiunea noastra este sa-i salvam, sa-i aducem pe drumul bun.
Acum mergi la Toptes-Varun si �ncepe imediat ebraica. La lucru!..
S-a ridicat, m-a prins de m�na si m-a str�ns puternic privindu-ma fix �n ochi cu seriozitate.
- Timpul este limitat. Fii binecuv�ntat!
Apoi a iesit si s-a �mbracat, pregatindu-se de plecare.
- Unde te duci, Mestere? L-am �ntrebat eu.
- E ora c�nd am discutii cu cei 70 de initiati. Suntem �n plina problematica mistica. Le aduc lamuririle necesare reformarii religiei egiptene. Totul este secret, deocamdata. Trebuiesc bine lamuriti mai �nt�i initiatii, apoi poporul. Daca �ochii� nu vad... trupul se rataceste. Ochii poporului sunt initiatii, preotii, filosofii, de ei ma ocup acum. Nu am alta cale.
Zic�nd acestea, a iesit pe usa �nclin�ndu-se z�mbitor �n fata Georginei:
- Te las cu bine, scumpa mea mama si sora! Pacea Mea fie cu voi acum si �n veci!...si iesi pe usa. Era ora nou seara, ora c�nd lumea se culca, dar El se ducea sa discute.
Ma g�ndeam daca �l voi mai gasi treaz pe Toptes. I-am sarutat m�na Doamnei Georgina si am plecat. L-am gasit usor si am intrat. Avea �n vizita un preot initiat, dar mai �n v�rsta dec�t mine.
I-am spus cine sunt si m-a �mbratisat bucuros. Apoi mi-a prezentat musafirul.
Se numea Calemnis si era oficiant slujitor al templului lui Horus din Horicanomus, scoala centrala de initiere unde voise tata sa ma �nscrie, dar nu mai erau locuri.
Calemnis venea mereu la Toptes pentru a-i spune despre conferintele pe care le tinea Izmor celor 70 de initiati, pe care �i numea �kerpini�, adica �ochii poporului, care vad si �nteleg�.
Calemnis afla noutatile de la Muoni-Talan, ce facea parte din grupul celor 70 de alesi a fi �kerpini�si care erau de v�rste diferite.
Izmor si-i alesese singur, privindu-i �n ochi. Cine nu rezistase privirilor Lui, era lasat deoparte, sa primeasca �nvatatura de la altii.
Marele necaz al celor 70 era ca �nvatatura lui Izmor nu se putea transpune �n hieroglife.
Izmor crease cuvinte noi, expresii noi, pe care initiatii trebuiau pur si simplu sa le retina, memor�ndu-le.
�nsusi Izmor nu punea pret pe scrieri, spun�nd ca mai t�rziu ucenicul sau Ioanus va fi primul care va pune �n scris �nvatatura Sa.
Calemnis mi-a povestit ca Izmor si-a �nceput conferintele numai cu un an �n urma, la v�rsta de 28-29 de ani. P�na atunci tacuse,dar,mediuma templului Irinius,mereu anunta initiatii sa se pregateasca , cum ca �n cur�nd, �Tainicul�, �Tainuitorul� sau �Taina cea ascunsa� va �ncepe sa spuna ,sa vorbeasca despre adevarata religie.
Primul contact cu initiatii �l avusese cu c�teva luni �nainte. I-a vindecat mai �nt�i pe toti de orice boala suferea fiecare. A mers la patul unui initiat care zacea paralizat de 15 ani si l-a frecat cu m�inile de c�teva ori pe tot corpul si bietul paralizat s-a ridicat din pat si a �nceput sa umble.
Totul s-a petrecut �nsa �n secret si numai �ntre initiati. Spunea ca poporul nu trebuie sa stie deocamdata nimic, nici preotii slujitori, caci nu ar putea �ntelege asa usor o at�t de radicala schimbare.
Initiatii �i pusesera numele de �TARVILIUS� adica �TAINA CEA PERICULOASA�, pentru ca se ferea sa vorbeasca celor neinitiati, caci nu ar fi putut fi �nteles.
M-am bucurat sa aflu aceste noutati si m-am �mprietenit mult de tot cu cei doi. Calemnis mi-era tare drag. �mi marturisea ca, de c�nd Tarvilius �ncepuse sa vorbeasca despre �Tatal, Fiul si Duhul Sf�nt�, atunci c�nd slujeste si pronunta numele vechilor zei, parca i se �mpleticeste limba.
Tarvilius ne-a spus ca Tatal este numele real a lui Horus, care se mai numeste si PARINTELE LUMINILOR. El, IZMOR, este �nsusi Fiul Parintelui Luminilor, cobor�t dintr-o lume cu foarte multi zei �ntelepti si savanti si ca Tatal mai are si alti fii, dar ca El a fost trimis pe pam�nt sa aduca o reforma substantiala, religiei.
ISIS - spunea Tarvilius - este Lumina Tatalui, adica Duhul Sf�nt...ca acest Duh Sf�nt sunt niste raze nevazute ce patrund �n faptura umana evoluata �n timp ce se concentreaza.
Mai spunea Calemnis ca explicase toate fenomenele pe care le traiesc initiatii c�nd urca treptele INALTEI MISTICI, ca lumina ce o vede �n sine initiatul si bucuria ce o traieste, sunt tocmai efectul razelor DUHULUI SF�NT denumit �n egipteana PENTIAS - TO.
Ne prinsese miezul noptii discut�nd. Calemnis se retrase. Am ramas doar cu Toptes-Varun-Sid care, spre surprinderea mea, mi-a dat un papirus cu toate literele alfabetului ebraic, pe care �l pregatise pentru mine.
Am facut cu el prima silabisire a alfabetului ebraic, am mai repetat de c�teva ori, apoi el mi-a dat un papirus nescris pentru a face exercitii de scriere si-a spus ca pot pleca.
C�nd am ajuns acasa, Izmor nu era venit. Georgina si Iusups dormeau.
Eu m-am apucat sa silabisesc alfabetul de pe papirusul dat de Toptes.
Spre zorii zilei aparu si Izmor, dar nu intra �n casa. Ramase sa se plimbe prin gradina medit�nd. Nu L-am deranjat. C�nd a rasarit soarele, a intrat �n casa serios si grav.
Mi-a facut semn sa-l urmez �n camera Lui, camera sacra a casei. Spre surprinderea mea, si-n camera Sa erau puse la loc de cinste �n PATRU colturi ale camerei PATRU opaite, ca si �n camera mea. Trei pereti erau plini cu rafturi cu o multime de papirusuri. M-am uitat �n c�teva si am vazut o scriere necunoscuta.
- E �n limba greaca, �mi spuse Izmor.
- Ai �nvatat si greaca, Mester?
- Da. Mai putin. Cunosc �nsa la perfectie ebraica. Raftul acesta, �n partea de sus, este toata biblia ebraica. Dincoace sunt copii dupa scrierile lui Xerotemus si Horminus, iar colo, jos, sunt picturi executate de mine acum vreo 3 ani.

M-am uitat curios, desfac�nd un papirus. O pictura splendid colorata �nfatisa pasarea �IBIS�.
�n alt sul, un sfinx cu capul lui ISIS era de o frumusete nemaivazuta, pictat cu o finete rara. -Ia uita-te aici!
�mi dete un sul pe care,c�nd l-am desfacut, am ramas �nmarmurit. O adevarata capodopera. Un Horus cu cap de vultur si cu niste aripi mari, uriase.
Vulturul Horus avea un ochi ROSU iar altul VERDE si statea pe un tron din care t�sneau din toate partile raze pictate cu o desav�rsita precizie.
Am gasit apoi un raft �ntreg cu bolta �nstelata, cu tot felul de notatii, despre care eu stiam ca le cunosc doar specialistii �n astronomie.
Mai facuse proiectul unei duble piramide, adica doua piramide suprapuse, cea de jos mai solida, cea de sus zvelta si cu un cerc sau o sfera �n v�rf.
- Vezi? Acesta este proiectul meu pentru o noua piramida suprapusa, ce se va putea construi �ntr-un viitor apropiat.
O sfera(deci1), o piramida cu PATRU colturi (deci 4) si �nca o piramida cu PATRU colturi (deci �nca un 4).
Rezulta 1-4-4.
Este o cifra �n care vad simbolul �nvataturii mele: o sfera adica PERFECTIUNEA -LUMINA (lumea din care noi am venit),
la care se ajunge prin prima piramida, cea a celor PATRU virtuti fundamentale -�NTELEPCIUNEA, CURAJUL, SLUJIREA si CREATIA;
la aceasta piramida se ajunge printr-o alta piramida, aceea a G�NDIRII, reprezentata prin cele PATRU ipostaze ale g�ndirii 2. MEDITATIA,
3. INTERIORIZAREA,
4. HRIMIA �LUMINOASA BUCURIE A CUNOASTERII.
Izmor �mi explica acestea cu o vie pasiune. Erau rodul meditatiilor lui. Lua apoi sulul de papirus unde era pictat Horus si �mi explica faptul ca si �n simbolul lui Horus se regaseste 1-4-4: adica un vultur, cu doua aripi si doua picioare -PATRU si TRONUL cu PATRU picioare, adica �nca un PATRU.
Mi-a spus sa retin simbolul 1-4-4 ca simbol al �nvataturii Sale si, dupa cum stiti, l-am folosit �n Apocalips, numai ca a fost tradus gresit si ne�nteles. Este drept ca nici eu nu l-am explicat. Intentionat aceasta!
Apoi lua rafturile cu papirusuri si �ncepu sa-mi arate ce a studiat si c�t a meditat.
���� Ebraica am prins-o destul de greu...
Mai usor mi-a fost greaca, caci Izmor �nvatase si greceste si-mi spunea ca voi avea nevoie de aceasta limba.
Exercitiile de tradus si de citit le faceam din Biblie. Erau multe �nc�lceli si ritualuri complicate acolo, dar mi-au atras atentia �ndeosebi proorocirile lui Iezechiel, Isaia si Daniel, care prevesteau pedepsirea iudeilor si a izraelitilor.
Toptes-Varun �mi devenise un bun partener de discutie pe marginea textelor biblice si nu ne puteam retine z�mbetul la �minunile� pe care le facuse Moise, marele prooroc al izraelitilor, popor ratacit �n componenta caruia marea majoritate erau spirite negre, adica luciferieni.
Noapte de noapte, Izmor se ducea sa se �nt�lneasca cu cei 70, iar Calemnis, pe care-l gaseam adesea la Toptes-Varun, ne tinea la curent cu ideile Lui.
Dimineata luam lectii de la Toptes-Varun, dupa-amiezele le petreceam �n meditatie, citind papirusurile pe care le aducea Izmor de la marea biblioteca a orasului.
Cea mai mare pierdere pentru pam�nteni a fost incendiul ce a mistuit toate papirusurile de valoare ale egiptenilor.
Biblioteca avea si Xeropotamus, dar a fost si aceea pradata si incendiata de catre arabi, care, �n fanatismul lor pentru Mahomed, au vrut sa desfiinteze tot ceea ce s-a putut din ceea ce era vechi, fara sa �nteleaga valoarea culturii egiptene.
�ntr-o zi, Izmor mi-a spus ca, la 14 ani, fusese �n Ierusalim �mpreuna cu Georgina si cu Iusups. Mersese �n templu la batr�nii carturari si le vorbise despre scrierile lor, caut�nd sa-i �mpace cu egiptenii, pentru ca izraelitenii �n ura si dispretul lor pentru alte popoare, cei mai ur�ti erau egiptenii.
O reciproca antipatie care este vie si astazi.
���� Trecuse un an si ceva de la venirea mea �n Alexandria, de c�nd studiam ebraica, astfel ca ajunsesem sa conversez cu destula usurinta.
Izmor ma interpela adesea �n ebraica, astfel ca prin conversatie am reusit sa stap�nesc limba.
Izmor ne anunta ,�ntr-o dimineata, ca �n ziua urmatoare vom pleca �n Iudeea.
Georgina voia sa mearga si ea cu noi.
�n seara aceleiasi zile, Izmor ma lua cu El la Marele Templu Haricanomus, sa ma prezinte celor 70 de initiati si sa rosteasca ultimul cuv�nt de ramas bun.
Eu am mers mai �nt�i la unchiul meu, Muoni-Talan, ca sa-mi iau ramas bun. Cu doua seri �nainte, mediuma Irinius din Haricanomus proorocise uciderea lui Izmor de catre iudei, dar initiatii nu-i spusera nimic.
���� C�nd ma g�ndesc c�t de convins era Izmor ca va birui si se va face �nteles de catre iudei!
Pe atunci �nca nu putea sa prevada conflictul cu iudeii si tragicul sau sf�rsit.
Muoni-Talan si cu mine am pornit-o spre Marele templu unde Izmor avea sa vorbeasca pentru ultima data initiatilor.
C�nd am ajuns acolo, Izmor tocmai venise. Discuta cu mediuma Irinius. Aceasta �nsemna ca Irinius primise porunca din partea Cerului sa-i atraga atentia lui Izmor de tragedia ce o va avea de �ndurat �n mijlocul iudeilor. Izmor cazuse pe g�nduri.
�n sf�rsit, se pregati pentru ultimul sau cuv�nt:
-Mult iubitii mei prieteni si venerabili initiati!�ncepu Izmor. Voi, cei ce-L �ntelegeti pe Horus, voi stiti ca trebuie sa aveti ochii launtrici �ndreptati at�t pentru lumea din afara, c�t mai ales pentru cea dinlauntru.
�mparatia Tatalui meu se afla undeva �n acest univers, dar si �n voi �nsiva sta ascunsa. Rostul, sensul existentei Omului este CUNOASTEREA �VEDEREA -�NTELEGEREA.
Horus este �n echilibru perfect pentru ca se sprijina pe PATRU puncte esentiale ale virtutilor umane: �ntelepciunea, curajul, slujirea si creatia.
Aceasta este prima piramida a virtutilor, dar peste aceasta sa ridicati piramida G�NDIRII, prin studiu, prin meditatii si mai ales prin introspectii, ce va vor face apti de a primi HRIMIA, adica razele binefacatoare ale DUHULUI SF�NT ce izvorasc din TATAL.
Realizarile voastre importante: templele, piramidele, sfincsii, vor ram�ne marturii milenare ale adevarului �n care ati trait.
Vreau sa fiti activi, mai activi dec�t ati fost p�na acum.
V-am ales pe voi, 70 de initiati si v-am numit �Kerpini� (apostoli) pentru ca voi sunteti ochii luminatori ai poporului. Veti trece acum, tot �n secret, sa spuneti ceea ce Eu v-am spus si celorlalti initiati, si apoi, pe r�nd, si preotilor lui ISIS si celor ai lui OSIRIS.
Am cobor�t din Cer de la Tatal, EU, FIUL LUMINII, ca sa va aduc FOC. Foc am venit sa va aduc pe pam�nt, pentru ca toti sa va aprindeti si sa ardeti pentru perfectiune si sublim.
Doresc ca tot ceea ce v-am �nvatat, sa �nvatati si voi pe altii.
Va veti ocupa mai �nt�i de tara voastra, apoi veti cauta sa treceti si sa vorbiti de �nvatatura Mea si la alte popoare.
Eu nu am nevoie de jertfele voastre, nici de slujbe, nici de ritualuri, Voia Tatalui Meu este de a nu va mai �nchina la zei, ci la tot ceea ce este adevarat si drept.
Nu am ce corecturi sa va mai aduc. Sunteti asa cum trebuie sa fie un initiat: bl�nd, �ntelept, echilibrat si statornic �n convingerile lui.
Am adus cu mine pe Ioanus, frate initiat de-al vostru si cel mai apropiat prieten al Meu.
Prieteni am fost �n lumea noastra, prieteni vom fi si acum, c�nd se apropie cea mai dificila parte a misiunii Mele.
Plec, de acum, �n mijlocul unui popor schilod, orb si dusmanos. Un popor traieste �n minciuna si-si justifica crimele prin cartile lui.
Irinius mi-a adus la cunostiinta cum ca iudeii ma vor ucide. Nu �nteleg �nca ce motive i-ar determina sa o faca. Recunosc ca am presimtiri sumbre. Voi �ncerca sa nu-i supar cu nimic, spre a ma �ntoarce la voi. As dori ca aici, �n Egipt, sa parasesc corpul pam�ntesc, dar Voia Tatalui este sa merg p�na la jertfa cea din urma, pentru dovedi adevarul celor spuse de Mine (mediumul este calugar crestin ortodox - n.n).
Iudeii �n marea lor majoritate sunt negri ca spirit. Stiu ca voi avea dificultati cu ei, ca sunt deformati la maximum, dar eu sunt venit sa �ncerc biruirea imposibilului. V-am spus ca, �n Atlantida, trimisii nostri nu au putut face nimic pentru a-i schimba.
SUNT TRIMIS SPECIAL PENTRU A ADUCE FOC SI PENTRU VOI SI PENTRU EI.
Ultima mea dorinta este sa iesiti din carapacea voastra si sa mergeti �n mijlocul poporului.
Initierea voastra, tainele voastre, sa le aduceti �n mod deschis �ntregului popor.
Acordati-le �ncredere si fiti convinsi ca LUMINA TATALUI VA LUMINA SI PE VOI SI PE EI.
Scolile dezvoltati-le, largiti si mai mult posibilitatea studiului.
�nvatati pe toti preotii lui Osiris ca TATAL NU ARE TREBUINTA DE SJUJBE SI RITUALURI. Simplificati slujbele si ritualurile. Nu zic sa va rupeti de traditie, ci s-o transfigurati, reform�nd-o substantial.
Daca destinul meu va primi pecetea tragicului, daca voi fi silit sa accept moartea, o voi face! �n acest caz Ioanus se va �ntoarce la voi si va va ajuta �n transformarea ritualurilor.
Adunati toate statuetele lui Horus si Isis si pastrati-le cu grija pentru urmasii vostri.
Nu uitati ca munca, efortul si continua activitate pot apropia de lumina. Numai prin efort puteti ajunge si voi zei asemeni TATALUI.
Tatal ar vrea sa va faca pe toti zei, dar nu se poate! Trebuie ca voi �nsiva sa va luptati sa fiti desav�rsiti.
FOC am venit sa aduc pe pam�nt si doresc ca toti sa ardeti �n g�nduri si-n simtiri!
Feriti-va de comoditate, nu stagnati!
Fiti mereu activi, �n voi �nsiva �n primul r�nd, apoi cu cei ce au nevoie de �nvatatura.
Nu dispretuiti poporul ca si cum nu ar putea �ntelege. Poporul trebuie sa simta si sa vada ca initiatii au �ncredere �n ei.
Nu va multumiti sa fiti numai voi �ntre voi de folos unul altuia. �Initiatul� sa slujeasca poporului! Mergeti �n mijlocul poporului si dati-le din FOCUL cu care v-am aprins pe voi!
Simt durerea acestei despartiri...o ceata rau prevestitoare ma face sa cred ca nu Ma veti mai putea vedea. Presimt ca negrii ma vor birui. Simt ca negrii sunt rautatea si minciuna �ntruchipate, dar tot nu-mi vine sa cred ca voi pleca �nfr�nt.
Daca nu Ma mai veti vedea, sa pastrati �n cinstea Mea amintirea acestei ultime seri.
Aduceti-mi o turta rotunda din gr�u, o cupa cu vin si o masa pe care sa le pun. �ndata au fost aduse o masa, turta si cupa ceruta. A ridicat m�inile catre Cer si a zis:
- TATA, binecuv�nteaza cina aceasta!
Toti am auzit �n clipa aceea o voce din vazduh zic�nd:
�ACESTA ESTE FIUL MEU CEL IUBIT, VENIT SA �MPLINEASCA VOIA MEA!�
Apoi, Izmor a luat turta de gr�u si a fr�nt-o �n 70 de bucati, dupa numarul lor, zic�nd:
- P�inea aceasta este simbolul TRUPULUI MEU care se �mparte voua, ca si voi sa puteti �ntelege cele ce sunt de �nteles!
A luat apoi cupa de aur cu vin si binecuv�nt�nd-o, a zis:
- Beti toti din aceasta cupa, caci vinul este simbolul S�NGELUI MEU, al �nvataturii Mele, care se varsa pentru voi spre a fi una cu Mine �n G�ND si FAPTA!

Asa cum s�ngele da viata trupului, tot asa �nvatatura Mea sa va uneasca pe toti, sa fim toti Una
. Asa cum Tatal este �UNA� cu Mine, si voi, prin TRUPUL si S�NGELE MEU SA VA LUPTATI SA FITI UNA CU MINE!
Nimeni nevrednic sa nu cuteze de a participa la taina voastra.
Acest ritual vi-l las sa-l faceti si voi �n amintirea Mea.
�nvatati poporul putine rugaciuni, cu putine cuvinte, dar sa se roage continuu. Sa se roage, dar sa nu creada ca lumina se daruieste, LUMINA SE CUCERESTE si numai cei activi se �mpartasesc cu lumina.
De veti dori sa fiu cu voi, mereu voi fi cu voi.
De Ma veti �ntreba ceva, Eu va voi raspunde. De Ma veti cauta cu s�rguinta, Eu voi veni si va voi �nvata cum si ce trebuie sa faceti. Eu sunt tulpina, voi mladitele.
De veti ram�ne �n tulpina ce-am sadit-o Eu, veti aduce rod si-n Cer si va veti bucura.
Veti merge la alte popoare,bateti la usile tuturor si vestiti-le ca judecata acestui pam�nt este aproape.
Fiti judecatorii pacatelor si ,de veti considera ca greseala trebuie iertata, sa iertati, dar daca omul este �mpietrit si nu vrea sa
Voi, �nsa, sa-i chemati pe toti la faptele iubirii si mai ales la arderea �n g�nduri.
Cine e legat de lumea aceasta nu-Mi este prieten,dar Cel ce se leapada de tot,acela vrednic va fi de Mine si aici si �n Cer.
Chemati cu s�rg Lumina Mea si ea va veni. Lumina Mea e vie si ea se coboara numai �n cei ce sunt vii.
Pe cei ce sunt morti la suflet cautati sa-i �nviati, pe cei schilozi la minte cautati sa-i vindecati. Orice oaie ratacita trebuie cautata si adusa �n staul.
Fiti pastori activi si feriti turma voastra de lupi. Adevaratul pastor se jertfeste pentru oile sale. Asa sa va jertfiti si voi pentru cei nevoiasi si sarmani. M�ng�iati pe cei nevoiasi, �mbarbatati pe cei sarmani.
Si cei simpli au locul lor �n �mparatia Cerului, doar ca au nevoie de sprijinul vostru, de �ndemnul vostru.
Chiar de veti fi omor�ti pentru cuv�ntul Meu, voi sa nu va temeti, caci cei ce se sacrifica vor intra dincolo �n cel mai �nalt strat si vor primi pecetea celei mai nobile lumini. Fiti trezi si activi. Sa fiti asemeni unui opait care nu se stinge niciodata.
Acum plec! Presimt ca nu ne vom mai vedea! Regret! Cu voi M-am simtit ca �n mijlocul unor frati si adevarati prieteni. Aici am ales 70 de ucenici, �n Iudeea vor fi mult mai putini si nici unul nu va fi ca voi.
Voi sunteti lumina pam�ntului, tortele care mereu trebuie sa arda.
V-am vorbit despre FOC si FOC v-am dat. Fie ca FOCUL acesta sa arda �n voi, acum si �n vecii vecilor!
Si, ridic�nd m�inile spre Cer, striga cu glas mare:
- Parinte, binecuv�nteaza pe acestia, da-le lor putere sa vada si sa �nteleaga, sa lege si sa dezlege, sa vindece si sa �nvie!
Deodata, deasupra fiecaruia se cobor� o flacara din Cer si intra �n ei. Toti initiatii au �ngenuncheat si, �ntr-un glas, au �nceput sa c�nte o c�ntare plina de �nteles.
Apoi Izmor a mai ridicat o data m�inile spre ei si, din degetele Lui, au t�snit fire de lumina ce au intrat �n cei 70.
Se �ndrepta spre usa salii, se mai �ntoarse o data catre ei si zise:
- Sa-l ascultati pe Ioanus c�nd va veni la voi iara! Sa fiti una cu el asa cum ati fost cu Mine. Ram�neti cu totii �n Pacea Mea!... si pleca.
Dar apostolii iesira cu totii afara si-L urmara, �nsotindu-L p�na acasa.
- Acum puteti pleca, le spuse Izmor...
Dar lume multa-multa venea din toate partile.

���� Era �n plin miez de noapte si sute de opaite se apropiau de casa unde locuiam noi.
Toata strada se umplu de oameni de toate categoriile si toate v�rstele: femei si barbati, copii si batr�ni.
Cei 70 �ncepura din nou sa c�nte.
Lumea pl�ngea, caci deasupra casei si gradinii cobora un torent de lumina pe care o vedeau toti, absolut toti.
Vazduhul se umplea de scarabeusi si pasari veneau �n zbor c�nt�nd trilurile lor.
���� Printre cei adunati erau si c�tiva romani.
Deodata, lumea se dadu �n laturi fac�nd loc guvernatorului roman, urmat de un centurion de soldati, toti fara arme, dar cu torte �n m�ini.
Guvernatorul adusese o caruta plina cu flori pentru Georgina.
Ne-am luat desagii, i-am pus pe un asin si am pornit la drum. Toti ne urmau.
Torentul de lumina continua sa ne lumineze calea.
Asa am mers p�na la malul marii cu preotii, mult popor si cu legiunea de romani...
���� Iertati-ma ca am uitat sa va spun ca era si Gazetis cu noi.
Venise cu doua luni �n urma si statuse �n camera cu Doamna Georgina, iar Izmor �ncuviintase sa vina cu noi, �n Iudeea.
�n sf�rsit, la malul marii ne-am oprit, fac�ndu-le semne de ramas bun tuturor.
�n clipa aceea, marele preot Arcanomus cazu �n genunchi.
Alaturi de el, guvernatorul roman �ngenunche si el, si odata cu el �ntreaga multime �ngenunche si �ncepu sa pl�nga.
Izmor, impresionat, ridica m�inile spre Cer si, �ngenunchind si El, striga din rasputeri:
- PARINTE AL MEU! BINECUV�NTEAZA-I! si, zic�nd acestea, iata ca deasupra �ntregii multimi aparura niste fulgi de zapada.
Izmor se ridica si grai astfel:
�ACUM PLEC! PLEC SI NU MA VOI MAI �NTOARCE. VOI PLECA, DAR PESTE SECOLE IARASI VOI VENI. V-AM ADUS ACUM FOC, DAR C�ND PESTE SECOLE MA VOI �NTOARCE, VA VOI ADUCE LUMINA!
O singura porunca va dau:
IUBITI-VA UNUL PE ALTUL CUM SI EU V-AM IUBIT PE VOI!
Acum plec si nu ma voi mai �ntoarce. Dar c�nd voi cobor� iar pe pam�nt si voi judeca pe fiecare dupa focul ce arde �n el, atunci, celor ce ard le voi da din LUMINA MEA si aceia vor cunoaste ca toate cele ce le-am spus sunt adevarate.
Am stat si am vorbit cu preotii vostri, cu luminatorii vostri. Iata, ei, ascult�ndu-mi sfatul, vor veni �ntre voi sa va spuna ceea ce le-am spus Eu lor. Sa-i ascultati si sa le urmati sfatul, exemplul.
Va �ncepe pentru voi o viata noua, iar pentru �ntregul pam�nt, o era noua.
Acum, fiecare popor are religia lui.
Eu am pus aici bazele unei religii noi, care sa fie valabila pentru toate popoarele.
Voi veti fi primii adepti ai religiei instaurata de Mine, dar, pe r�nd, toate popoarele se vor uni �ntr-o unica religie, �ntr-o unica credinta.
Nu am venit sa va surp zeii, ci sa va traduc ceea ce �nseamna fiecare.
Horus al vostru va fi de acum TATAL -PARINTELE LUMINILOR, iar voi, copiii Lui.
Cui �i este sete, sa vina sa bea �nvatatura Mea. Celui �nfometat i se va da o p�ine noua. �nvatatura Mea este p�ine si vin, caci TRUPUL MEU ESTE P�INEA VOSTRA, IAR S�NGELE MEU ESTE LUMINA VOASTRA.
Aveti grija ca inimile voastre sa fie opaite ce niciodata nu se sting.
Iubiti-va unul pe altul. Fiecare sa fie slujitorul celui de l�nga el.
Cel mai mare sa-l slujeasca pe cel mai mic, cel mai �nvatat sa se ocupe de cel sarac.
Fiti simpli si curati, caci numai cei simpli si curati �l vor putea �ntelege pe Tatal.
Rugati-va de acum Tatalui! TATAL nu are nevoie de ceremonii si ritualuri. De acestea aveti voi nevoie.
Tatalui sa-i aduceti fapte bune. Cu c�t veti face mai multe fapte bune, cu at�t veti fi mai iubiti de Tatal.
�NVATATI, STUDIATI, CERCETATI! SA STITI TOATE SI TOTUL!
Cinstiti-va �nvatatorii si-i ascultati cu sfintenie, caci, de nu ar fi ei cu voi, singuri fiind, veti rataci �n greseli si �ntuneric.
Fugiti de �mbuibare, dormiti cu masura, caci numai cei activi vor cunoaste lumina Mea. Nu va str�ngeti averi,nu va fie teama de saracie, fiti milostivi cu cei neputinciosi.
Eu as avea multe de spus, dar timpul este masurat. Bogatia Mea am dat-o spre pastrare initiatilor vostri. Ei va vor spune ceea ce Eu as avea sa va spun.
Lor le-am dat o bautura tare, pe care voi nu o puteti �nca bea.
Ei �nsa, va vor da apa Mea cea vie si va vor hrani cu trupul Meu.
Iata, plec, si nu ma mai veti vedea.
Plec, dar, de Ma veti urma, Ma voi arata voua, caci alaturi de voi am sa fiu p�na la sf�rsitul veacurilor.
Pacea mea o dau voua!
Pacea mea o las voua!
Traiti �n pace si buna �ntelegere chiar de va veni peste voi semiluna. P�na atunci fiti far pentru Grecia si Roma.
Focul ce l-am aprins �n voi sa ajunga pe toate malurile acestei tari care va scalda tarmul.
Ram�neti �n pace! �
Era dimineata. Soarele nu iesise �nca. Se adunasera peste 6000 de oameni de toate v�rstele si, c�nd am pornit-o la drum, erau �n genunchi si �n genunchi au ramas p�na ce nu i-am mai vazut...
���� NOUA RELIGIE
Noi, �n fond, nu avem nevoie de �nchinatori la forme... avem nevoie ca toti sa fie niste filosofi.
Dar, din pacate, pam�ntenii sunt foarte redusi, extrem de �napoiati mental, astfel ca, vrem,nu vrem, trebuie sa punem bazele si unei noi religii. Este marele Meu regret, dar... asta e!
- Ai spus, Mester, ca iar vei veni... Chiar mai ai de g�nd sa mai cobori o data pe pam�nt?
- N-as mai vrea, spuse Izmor, dar pam�ntenii o cer. Noi vom reusi sa cladim o noua religie... dar va fi o simpla religie si at�t.
Va fi o BISERICA EXTERIOARA A TRUPULUI MEU, LEGATA DE SLUJBE SI RITUALURI CARE, DE-A LUNGUL VEACURILOR, VA SLABI, SE VA GOLI DE �NTELES, IAR OAMENII VOR AJUNGE SA NU MAI �NTELEAGA SENSURILE SI SIMBOLURILE...si-atunci VA TREBUI SA VIN DIN NOU, SA IAU DIN NOU TRUP PAM�NTEAN SI SA FORMULEZ �FILOSOFIA S�NGELUI MEU�.

���� Tu ai vazut ca nu am putut scrie nimic. Limbajul Meu nu s-a putut transpune �n hieroglife. Nici nu vreau sa scriu acum nimic. Totul este provizoriu... �ntelegi!? PROVIZORIU!....
Nu pot, n-am cum sa-mi dezvolt filosofia Mea. Va trebui sa vin a doua oara si atunci nu voi mai fi predicator, ci SCRIITOR!
Acum nu am notiuni sa descriu ce �nseamna �alfa� si ce �nseamna �omega�.
Nu pot explica evolutia, geneza, nu pot spune nimic despre legi si fenomene, despre deosebirea dintre stadiul biologic si cel spiritual.
Oamenii nu au �nca verbul �a g�ndi�, nu au notiunea �extazului�, a �intuitiei�, nu stiu ceea ce este �imaginatia� si �reprezentarea�.
Habar nu au de simbolica formelor, de geometria si armonia legilor universale...Ce le pot spune acum?
Sa-i �ndemn la fapte bune si sa fie asemeni unor opaite si candele!
Nu pot dezvolta logica si ratiunea existentei spiritului si-apoi, ai sa vezi, la egipteni am spus multe lucruri, dar la iudei voi spune mult mai putine lucruri.
Iudeii sunt nu numai �napoiati, ci pur si simplu deformati, schiloditi la minte si au sufletul paralizat de caderea �n pacate.
Egiptenii sunt un popor curat si ascultator, supus si bine intentionat, pe c�nd iudeii sunt spirite patate, neascultatori si �ndaratnici, deformati la maximum, pentru ca urasc tot ceea ce este strain de neamul lor...
- Izmor, crezi ca vei avea dificultati cu iudeii?
- Da! Presimt discutii aprige si controverse scandaloase.
Va trebui �nsa, �n primul r�nd, ca ei sa nu stie ca sunt egiptean, ca suntem egipteni. Egiptenii sunt dusmanii lor de moarte. Pe egipteni, iudeii �i urasc cel mai mult. Te rog, de acum sa nu-mi mai spui Izmor...
���� Noi mergeam �nainte. �n urma noastra veneau Georgina si Gazetis. Izmor se opri si astepta sa se apropie si cele doua,apoi spuse:
- Fiti cu mare atentie cu totii. Trebuie sa nu se stie ca venim din Egipt, fiindca am fi izgoniti sau chiar ucisi. Iudeii �i urasc de moarte pe egipteni si-i socotesc un popor satanic, �nchinator la idoli.
Nimeni sa nu Ma numeasca. Eu voi ram�ne fara nume.
Voi doua veti spune ca va numiti... (se g�ndi putin): Maria, tu vei fi mama Mea, Maria,iar tu, Gazetis, te vei numi si tu Maria...Maria Miriam ,iar tu, prietene, sa nu spui ca te cheama Ioanus, ci Ioan...
���� Astfel ne-am apropiat de Iudeea cu taina noastra. Aveam sa ni se spuna ca suntem si noi niste iudei mai mult sau mai putin reusiti, dar TAINA de atunci a ramas si acum TAINA, ca eu �nsumi, �n textul meu -Evanghelia, am pastrat tainica originea noastra egipteana.
Mergeam catre soare-rasare. Stiam ca, la un moment dat, tarmul marii pe care mergeam va face o cotitura la st�nga si vom mai avea ceva de mers spre nord. Apoi urma sa fim calauziti.
Izmor...ba nu , de acum �i voi spune si eu Iisus...
Iisus ne-a spus ca, pe malurile unui r�u, sta retras si predica un iudeu, un spirit mare din Orasul de Aur, pe nume Ioan Botezatorul si ca el ne va recomanda mamei sale, ca sa gazduiasca �n Ierusalim, cetatea sf�nta a iudeilor.
���� Iisus avea �n plan sa procedeze �n Iudeea exact ca �n Egipt, adica sa str�nga pe toti batr�nii carturari, saduchei, farisei si preoti ai templelor, si sa le vorbeasca doar lor, �n cerc secret, �nchis, sa le destainuiasca adevarul originii Sale Divine, sa le demonstreze puterea Sa de a vindeca si a �nvia mortii si sa si-i faca pe toti apostoli(ca �n Egipt) si ei sa reformeze religia iudaica; iar noi sa plecam �n continuare �n Mesopotamia, Persia si, �n cele din urma, sa poposim �n India.
Dupa aceea, El voia sa ne �ntoarcem pe acelasi drum, sa revenim �n Egipt, unde voia sa-si faca o corabie cu care sa ajunga �n Mexic, la azteci.
Acesta era planul Lui... Visul Lui... sa poata revela �nvatatura Lui c�t mai multor popoare. De acest vis mi-a vorbit tot timpul pe drum, dar era si pentru El un semn mare de �ntrebare, de ce Irinius, �n Egipt, �i prevedea uciderea?
Nu voia sa creada! Era convins ca va reusi, totusi, sa-i cucereasca pe iudei si, sincer sa va spun, era de un optimism cuceritor.
Asa se face ca am ajuns pe pam�ntul iudeilor voiosi si plini de sperante.
Era hotar�t sa procedeze cu carturarii evrei cu tact, sa-i cucereasca cu verva Lui filosofica, cu profundele Sale cunostinte teoretice �n materie de Biblie, pentru ca apoi sa le prezinte - NOUL-...-conceptia Sa.