Puterea prezentului - Partea VII de Eckhart Tolle publicat la 02.07.2009
Corpul interior
     Fiinta este sinele dvs. profund.
Corpul poate deveni un punct de acces catre lumea Fiintei. Haideti sa vorbim mai pe larg despre acest lucru.
Nu sunt înca foarte siguri ca întelegeti lFiinta?
„Apa? Ce vrei sa spui cu asta? Nu înteleg apa." Asta ar spune un peste daca ar avea o minte omeneasca.
Va rog sa nu mai încercati sa întelegeti Fiinta. Ati avut deja strafulgerari semnificative ale Fiintei, dar mintea va încerca mereu sa încadreze totul într-o cutie pe care sa puna o eticheta. Nu se poate face acest lucru. Nu poate deveni un abiect al cunoasterii. In Fiinta, subiectul si obiectul sunt una.
Fiinta poate fi simtita ca un eu sunt mereu prezent, dincolo de nume si forma. A simti si astfel a sti ca sunteti si continuati sa ramâneti în aceasta stare adânc înradacinata de iluminare este adevarul despre care Isus spune ca va va elibera.
De ce anume va va elibera?
Va va elibera de iluzia ca nu sunteti nimic mai mult decât corpul fizic si mintea dvs. Aceasta „iluzie a sinelui", cum o numeste Buddha, este eroarea fundamentala. Va va elibera de frica, în multiplele ei forme, o consecinta inevitabila a acestei iluzii — frica aceea care va fi agresorul dvs. constant atâta timp cât sentimentul dvs. de sine deriva numai din aceasta forma efemera si vulnerabila.
Si va va elibera de pacat, care este suferinta ce v-o produceti inconstient si dvs., si altora, atâta timp cât acest sentiment iluzoriu de identitate guverneaza ceea ce gânditi, spuneti, faceti.
Priviti dincolo de cuvinte.
De-a lungul secolelor, în jurul unor cuvinte, cum ar fi pacat, s-au acumulat multe puncte de vedere si interpretari gresite din cauza întelegerii gresite, a ignorantei sau a dorintei de a controla, dar ele contin un sâmbure de adevar.
Daca nu puteti privi dincolo de aceste interpretari si nu puteti recunoaste realitatea indicata de acest cuvânt, atunci nu-l folositi. Nu va blocati la nivelul cuvintelor. Un cuvânt nu este mai mult decât un mijloc pentru atingerea unui scop. Este o abstractie. Ca un indicator, arata spre ceva care se afla dincolo de el.
Cuvântul miere nu este mierea. Puteti studia si vorbi despre miere cât doriti, dar nu veti sti într-adevar ce este mierea pâna când nu o veti gusta. Dupa ce ati gustat-o, cuvântul devine mai putin important pentru dvs. Nu veti mai fi atasat de el.
La fel, puteti vorbi sau va puteti gândi la Dumnezeu în permanenta pentru tot restul vietii, dar asta nu înseamna ca stiti ce este sau ca ati avut fie o strafulgerare a acestei realitati pe care o indica cuvântul.
Nu este mai mult decât un atasament obsesiv fata de un indicator, un idol mental.
Si inversul este valabil: daca, indiferent din ce motive, nu v-a placut cuvântul miere, este posibil ca aceasta atitudine sa va faca sa nu o gustati niciodata. Daca aveti o puternica aversiune pentru cuvântul Dumnezeu, care este o forma negativa de atasament, este posibil sa negati nu doar cuvântul, ci si realitatea pe care o semnifica.
Va puteti refuza singur posibilitatea de a trai aceasta realitate. Desigur, toate acestea sunt intrinsec legate de identificarea cu mintea.
Asa ca, daca un cuvânt nu mai functioneaza pentru dvs., abandonati-l si înlocuiti-l cu unul care functioneaza. Daca nu va place cuvântul pacat, atunci numiti-l inconstienta sau nebunie. Asa va veti afla poate mai aproape de adevar, de realitatea din spatele cuvântului, decât prin cuvântul pacat, care a fost folosit gresit atât de mult timp, si veti avea mai putin loc pentru vinovatie.
- Nu-mi plac nici aceste cuvinte. Ele contin presupunerea ca ceva nu este în regula cu mine. Ca as fi judecat.
Sigur ca ceva nu este în regula cu dvs. - dar nu sunteti judecat.
Nu vreau sa va jignesc, dar oare nu apartineti rasei umane, care a omorât peste 100 de milioane de membri ai propriei specii numai în secolul XX?
, Aceasta ar fi o culpabilitate prin asociere?
Nu este o problema de culpabilitate. Dar atâta timp cât sunteti condus de o minte dominata de sinele fals, sunteti parte din nebunia colectiva. Poate ca nu ati analizat prea atent conditia umana dominata de mintea condusa de sinele fals.
Deschideti ochii si priviti frica, disperarea, lacomia si violenta, care apar de peste tot. Observati cruzimea monstruoasa si suferintele, la o scara inimaginabila, pe care oamenii le-au produs si continua sa le produca atât membrilor propriei specii, cât si celorlalte forme de viata de pe aceasta planeta.
Nu este nevoie sa condamnati. Observati doar. Acesta este pacatul. Aceasta este nebunia. Aceasta este inconstienta. La urma urmei, nu uitati sa va observati propria minte. Cautati acolo radacina nebuniei.

     - Ati spus ca identificarea cu forma noastra fizica este parte din aceasta iluzie; deci, cum poate corpul, forma fizica, sa ne faca sa ne dam seama ce este Fiinta?
Corpul pe care îl puteti vedea si atinge nu va poate purta catre Fiinta. Dar acest corp vizibil si tangibil este numai un învelis exterior sau, mai curând, o perceptie limitata si distorsionata a unei realitati mai profunde. În starea dvs. naturala de conectare cu Fiinta, aceasta realitate profunda poate fi simtita în fiecare moment sub forma unui corp interior inviibil, prezenta vie din dvs.
Astfel ca, a-ti „locui trupul" înseamna a-ti simti trupul din interior, a simti viata din acest corp, si în felul acesta a ajunge sa afli ca esti mai mult decât forma exterioara.
Dar acesta este numai începutul unei calatorii interioare, care va va duce din ce în ce mai departe, într-o lume cu multa liniste si pace, si în acelasi timp extrem de puternica si vibrând de viata.
La început, veti avea doar strafulgerari ale acesteia, prin care veti începe sa realizati ca nu sunteti numai un fragment fara sens dintr-un univers strain, suspendat pentru o clipa între nastere si moarte, caruia îi sunt permise numai câteva placeri de scurta durata, urmate de durere si anihilarea finala.
In spatele formei dvs. exterioare, sunteti conectat cu ceva atât de vast, incomensurabil si sacru, încât nu poate fi conceput sau descris în cuvinte — si totusi va vorbesc despre acest lucru acum. Vorbesc despre acesta nu pentru a va oferi ceva în care sa credeti, ci pentru a va arata cum puteti sa-l cunoasteti dvs. însiva.
     Sunteti rupt de Fiinta atâta timp cât mintea dvs. va acapareaza întreaga atentie. Când se întâmpla acest lucru — si se întâmpla permanent pentru majoritatea oamenilor —, nu va mai aflati în corpul dvs. Mintea va absoarbe întreaga capacitate de constientizare si o transforma în creatii ale mintii. Nu puteti sa va opriti din gândit.
Gândirea compulsiva a devenit o boala colectiva. Intregul sentiment de identitate deriva din activitatile mintii. Identitatea care nu-si mai are radacinile în Fiinta devine o structura mentala vulnerabila si mereu nevoiasa, ce creeaza frica drept emotie subterana predominanta.
Atunci, singurul lucru care conteaza lipseste din viata dvs.: constiinta sinelui profund — realitatea dvs. invizibila si indestructibila.
Pentru a deveni constient de Fiinta, trebuie sa va retrageti constiinta din câmpul mintii.
Aceasta este una dintre cele mai importante sarcini ale calatoriei dvs. spirituale. Va eliberati cantitati uriase de constiinta, care mai înainte fusesera prinse în capcana gândirii compulsive si inutile.

     O modalitate foarte eficienta de a face acest lucru este sa nu va mai concentrati asupra gândirii si sa va îndreptati atentia asupra corpului, unde Fiinta poate fi simtita, în prima faza, sub forma unui câmp energetic invizibil, ce da viata acelui lucru pe care îl percepeti ca fiind corpul dvs. fizic.
Va rog, încercati acest lucru acum. S-ar putea sa va fie mai usor daca închideti ochii în timpul acestui exercitiu. Mai târziu, când „prezenta în corp" va deveni naturala si usoara, acest lucru nu va mai fi necesar. Indreptati-va atentia asupra corpului. Simtiti-l din interior. Este viu? Exista viata în palmele, bratele, picioarele si în talpile dvs. - în abdomen, în piept? Puteti simti câmpul energetic subtil care trece prin tot corpul si da o viata vibranta fiecarui organ si fiecarei celule în parte? Îl puteti simti simultan în toate partile corpului ca pe un câmp energetic unic?
Continuati sa va concentrati si sa va simtiti corpul interior câteva minute. Nu începeti sa va gânditi la el. Simtiti-l. Cu cât îi acordati mai multa atentie, cu atât acest sentiment va fi mai clar si mai puternic. Veti simti ca fiecare celula devine mai vie, iar daca simtul dvs. vizual este foarte dezvoltat, este posibil sa va vedeti corpul devenind luminos. Desi o astfel de imagine va poate ajuta temporar, acordati mai multa atentie sentimentului decât imaginii ce poate aparea.
O imagine, indiferent cât de frumoasa sau de puternica ar fi, este deja definita ca forma, asa ca are o capacitate mai mica de penetrare în profunzime.
Simtirea corpului interior este lipsita de forma, de limite, este insondabila. Puteti oricând sa patrundeti mai adânc în el. Daca nu puteti simti prea multe în acest stadiu, fiti atent la tot ceea ce reusiti sa simtiti. Pentru moment, este destul de bine.
Concentrati-va asupra a ceea ce simtiti. Corpul dvs. se trezeste la viata.
     De ce majoritatea religiilor au condamnat sau au negat corpul?
Se pare ca persoanele care doreau sa evolueze spiritual au privit întotdeauna corpul ca pe un obstacol sau chiar ca pe un pacat.
De ce atât de putine dintre persoanele care cautau adevarul spiritual au ajuns într-adevar la el?

     La nivel corporal, oamenii se apropie foarte mult de animale. Toate functiile primare ale corpului — placerea, durerea, respiratia, alimentatia, defecatia, somnul, dorinta de a-si gasi un partener si de a procrea si, desigur, nasterea si moartea — le regasim si la animale.
La mult timp dupa ce au decazut din starea de gratie si unificare în iluzie, oamenii s-au trezit brusc în ceea ce parea sa fie un corp de animal — si au fost foarte tulburati de acest lucru. „Nu te minti singur. Nu esti decât un animal." Acesta parea sa fie adevarul crud. Dar era un adevar prea greu de acceptat.
Adam si Eva au vazut ca erau goi si au început sa se teama. Negarea inconstienta a naturii lor animalice s-a instalat foarte repede. Pericolul de a fi dominati de porniri instinctuale foarte puternice si de a se întoarce la starea de inconstienta completa era într-adevar foarte real.
Rusinea si tabuurile legate de anumite parti ale corpului si de functiile corporale, mai ales de sexualitate, si-au facut aparitia.
Lumina constiintei lor nu era înca suficient de puternica pentru a se putea împrieteni cu natura lor animalica, pentru a-i permite acesteia sa existe si chiar pentru a se bucura de acest aspect al fiintei lor — cu atât mai putin pentru a patrunde mai adânc în ea si a descoperi acolo divinul ascuns, realitatea în iluzie.
Asa ca au facut ce era necesar sa faca. Au început sa se disocieze de corpul lor. Acum se vedeau ca având un corp, în loc sa considere ca sunt corpul lor.
     Când au aparut religiile, aceasta disociere a devenit si mai pronuntata prin credinta ca „nu esti corpul tau".
Nenumarati oameni din Est si din Vest au încercat de-a lungul timpului sa îl gaseasca pe Dumnezeu, sa gaseasca mântuirea sau iluminarea prin negarea corpului.
Acest fapt a luat forma negarii sentimentului de placere si mai ales a negarii sexualitatii, forma postului si a altor practici ascetice.
Oamenii si-au provocat chiar si dureri în încercarea de a slabi trupul si a-l pedepsi, de vreme ce îl considerau pacatos.
În crestinism, aceasta se numea mortificarea carnii.
Altii au încercat sa se elibereze de corp intrând în stari de transa sau cautând experiente care sa le permita decorporalizarea. Multi mai practica înca acest lucru.
Chiar si despre Buddha se spune ca a practicat negarea corpului prin post si prin forme extreme de ascetism timp de sase ani, dar nu a atins iluminarea pâna când nu a renuntat la aceste practici.
Fapt este ca nimeni nu a ajuns la iluminare negându-si corpul, luptând împotriva lui sau prin decorporalizare. Desi o astfel de experienta poate fi fascinanta si va poate oferi o imagine fugara despre starea de eliberare din forma materiala, mereu veti fi nevoiti ca în final sa va întoarceti în corp, unde are loc transformarea esentiala.
Transformarea se produce prin corp, nu în afara lui.
Acesta este motivul pentru care niciun maestru autentic nu a sustinut vreodata lupta împotriva corpului sau parasirea acestuia, desi discipolii lor, axati pe minte, au facut-o deseori.
     Din vechile învataturi despre trup, au supravietuit numai anumite fragmente, de exemplu, afirmatia lui Isus potrivit careia „tot trupul vostru se va umple de lumina"; ele au mai supravietuit si ca mituri, cum ar fi credinta ca Isus nu si-a parasit niciodata corpul, ci a ramas una cu el si s-a ridicat la „ceruri" cu el.
Pâna în ziua de azi, aproape nimeni nu a înteles aceste fragmente sau sensul secret al anumitor mituri, iar credinta ca „nu suntem corpul nostru" a continuat sa fie universala, ducând la negarea corpului si la încercarea de a scapa de el.
Astfel, nenumarati oameni care au încercat sa gaseasca adevarul au fost împiedicati sa atinga împlinirea spirituala si sa afle „calea".
     Toate învataturile spirituale provin din aceeasi Sursa. In acest sens, exista si a existat întotdeauna un singur maestru, care se manifesta sub mai multe forme diferite. Eu sunt acel maestru si veti fi si dvs. dupa ce veti reusi sa accedeti la Sursa interioara.
Iar calea catre aceasta o reprezinta corpul interior. Desi toate învataturile spirituale provin din aceeasi Sursa, dupa ce ele sunt exprimate în cuvinte si scrise, nu mai reprezinta decât o colectie de cuvinte — si un cuvânt nu este decât un indicator, asa cum am spus mai devreme.
Toate aceste învataturi sunt indicatoare care arata drumul înapoi catre Sursa. Am vorbit deja despre Adevarul ascuns în corpul dvs., dar voi rezuma înca o data învataturile pierdute ale vechilor maestri — chiar daca avem aici un alt indicator. Va rog sa va straduiti sa va simtiti corpul interior în timp ce cititi sau ascultati.
     Ceea ce percepeti ca pe o structura fizica densa, numita corp, supusa bolilor, îmbatrânirii si mortii, nu este ceva real în ultima instanta — nu sunteti dvs.
Este o perceptie gresita a realitatii dvs. esentiale, aflata dincolo de nastere si de moarte, si se datoreaza limitarilor mintii noastre, care, pierzând contactul cu Fiinta, creeaza corpul ca dovada a credintei sale iluzorii în separare si pentru a-si justifica starea de frica.
Dar nu întoarceti spatele corpului, pentru ca în acest simbol al efemerului, al limitarii si al mortii, pe care îl percepeti ca fiind creatia iluzorie a mintii dvs., se afla ascunsa splendoarea realitatii esentiale si nemuritoare.
Nu va îndreptati atentia în alta parte în cautarea Adevarului, pentru ca el nu poate fi gasit în alta parte decât în corp.
Nu luptati împotriva corpului, pentru ca astfel luptati împotriva propriei realitati. Sunteti corpul dvs. Corpul pe care îl puteti vedea si atinge este numai un voal subtire si iluzoriu. In spatele lui se afla corpul interior invizibil, poarta catre Fiinta, catre Viata Nemanifesta.
Prin intermediul corpului interior sunteti conectat inseparabil cu aceasta Viata Unica nemanifesta — nenascuta, nemuritoare, etern prezenta. Prin corpul interior sunteti una cu Dumnezeu pentru totdeauna.
     Cheia pentru a avea radacini interioare adânci este de a ne afla mereu în legatura cu corpul nostru interior — a-l simti în orice moment. Acest sentiment se va adânci rapid si va va transforma viata.
Cu cât va constientizati mai mult corpul interior, cu atât frecventa sa vibratorie va fi mai înalta, ca o lumina ce devine mai intensa pe masura ce întoarceti mai mult comutatorul si mariti alimentarea cu electricitate.
La acest ni¬vel superior de energie, negativismul nu poate sa va mai afecteze si tindeti sa atrageti noi situatii care sa reflecte aceasta frecventa superioara.
Daca va mentineti atentia asupra corpului cât mai mult posibil, veti ramâne ancorat în clipa de fata.
Nu va veti pierde în lumea exterioara si nici în propria minte. Gândurile si emotiile, temerile si dorintele, vor continua sa existe într-o anumita masura, dar nu vor mai prelua controlul.
Va rog sa analizati încotro este îndreptata atentia dvs. în acest moment.
Ma ascultati pe mine sau cititi aceste cuvinte dintr-o carte. Acesta este punctul în care se concentreaza atentia dvs.
De asemenea, sunteti constient periferic de alti oameni, de mediul ambiant s.a.m.d.
Mai mult, poate ca în timp ce cititi sau ascultati cuvintele mele exista si o oarecare activitate mentala legata de continutul lor, vreun comentariu mental.
Si totusi nu este nevoie ca vreuna dintre acestea sa va absoarba toata atentia; încercati ca în acelasi timp sa intrati în contact cu corpul dvs. interior. Pastrati-va o parte din atentie îndreptata spre interior. Nu o lasati sa se concentreze toata în exterior.
Simtiti-va corpul din interior, ca pe un câmp energetic unic. Este ca si cum ati asculta sau citi cu întreg corpul.
Faceti acest exercitiu în zilele si saptamânile urmatoare. Nu va cedati întreaga atentie mintii si lumii exterioare. Incercati neaparat sa va concentrati asupra a ceea ce faceti, dar simtiti-va corpul interior ori de câte ori este posibil.
Ramâneti înradacinat în el. Apoi observati felul în care acest lucru va schimba starea de constiinta si calitatea performantei în activitate.
     De câte ori asteptati ceva, oriunde v-ati afla, folositi acest timp pentru a va simti corpul interior.
Astfel, aglomerarile de trafic si cozile vor deveni foarte agreabile. In loc sa va proiectati mental în afara Clipei de acum, patrundeti mai adânc în prezent, intrând mai adânc în corpul dvs.
Arta intuirii corpului interior se va transforma într-un mod de viata total diferit, într-o stare de permanenta conectare cu Fiinta si va adauga vietii dvs. o profunzime pe care nu ati mai cunoscut-o pâna acum.
Este usor sa ramâi prezent ca observator al mintii proprii când esti profund înradacinat în corpul tau. Indiferent ce se întâmpla în exterior, nimic nu te mai poate tulbura.
Atâta vreme cât nu veti fi prezent —- iar locuirea corpului este mereu un aspect esential al acestei stari —veti continua a fiti condus de minte.
Scenariul înscris în mintea dvs., pe rare l-ati învatat cu mult timp în urma, conditionarea propriei minti, va va dicta gândirea si comportamentul.
Poate ca va veti elibera de ea pentru scurte intervale de timp, dar eliberarea va fi rareori de lunga durata.
Acest lucru este adevarat mai ales atunci când ceva „merge prost" sau atunci când suferiti o pierdere sau aveti o suparare. Reactia dvs. conditionata va fi involuntara, automata si predictibila, alimentata de unica emotie fundamentala afectata la baza starii de identificare cu mintea: frica.
Asa ca, atunci când vor aparea astfel de obstacole, pentru ca apar întotdeauna, faceti-va un obicei din a intra imediat în trup, concentrându-va cât puteti de mult asupra câmpului energetic intern al corpului.
Nu este nevoie sa dureze mult, doar câteva secunde. Dar trebuie sa faceti asta chiar în momentul în care va confruntati cu obstacolul
. Orice amânare va permite aparitia unei reactii mental-emotionale ce poate prelua controlul.
Când va concentrati asupra interiorului si va simtiti corpul interior, deveniti imediat calm si prezent, pentru ca va retrageti constiinta din minte.
Daca în aceasta situatie este nevoie de un raspuns, acesta va aparea de la nivelul profund la care va aflati.
Asa cum Soarele este infinit mai stralucitor decât flacara lumânarii, tot asa exista infinit mai multa inteligenta în Fiinta decât în mintea dvs.

     Atâta timp cât va aflati într-un contact constient cu corpul interior, sunteti ca un copac adânc înradacinat în pamânt sau ca o cladire cu o fundatie adânca si solida.
Ultima analogie a fost folosita de Isus în parabola gresit înteleasa a celor doi oameni care construiau o casa. Unul dintre cei doi oameni o construieste pe nisip, fara fundatie, iar, când vin furtunile si inundatiile, casa este luata de ape. Celalalt sapa adânc, pâna când ajunge la stânca si apoi îsi construieste casa, pe care apele revarsate nu o pot muta din loc.
     - M-am simtit foarte incomod când am încercat sa îmi mut atentia asupra corpului interior. Am avut o senzatie de agitatie si de greata. Asa ca nu am putut trai lucrul despre care vorbiti.
Ceea ce ati simtit a fost o emotie reziduala, de care probabil nu ati fost constient pâna când nu ati început sa fiti mai atent la corpul dvs.
Daca nu îi acordati putina atentie la început, emotia respectiva va va împiedica sa dobânditi accesul la corpul interior, aflat la un nivel mai profund, în spatele sau.
A-i acorda atentie nu înseamna sa începeti sa va gânditi la ea; înseamna sa observati pur si simplu emotia, sa o simtiti pe deplin si astfel sa o recunoasteti si sa o acceptati ca atare.
Unele emotii sunt usor de identificat: furie, frica, durere s.a.m.d.
Altele pot fi mai greu de etichetat — sentimente vagi de disconfort, greutate sau constrângere, la jumatatea drumului între o emotie si o senzatie fizica.
In orice caz, ceea ce conteaza nu este daca puteti sau nu sa îi atasati o eticheta mentala, ci daca puteti aduce sentimentul cât mai mult în constiinta.
Atentia este cheia transformarii — si o atentie totala implica de asemenea acceptarea. Atentia este ca o raza de lumina — puterea concentrata a constiintei care transforma totul în ea însasi.
     Intr-un organism complet functional, o emotie are o durata de viata foarte scurta. Este ca un val sau ca o unda de moment la suprafata Fiintei.
Când nu sunteti în corpul dvs., totusi, o emotie poate supravietui în dvs. timp de zile ori saptamâni întregi sau se poate alatura altor emotii cu o frecventa similara, care, dupa ce au aparut, au format corpul-durere, un parazit ce poate trai în interiorul dvs. ani la rând, alimentându-se cu energia dvs., conducând la boli fizice si facându-va nefericit .
Concentrati-va, asadar, atentia asupra simtirii emotiei si verificati daca mintea nu s-a atasat cumva de un tipar de suferinta, ca, de exemplu, învinovatirea, autocompatimirea sau resentimentele — toate acestea alimentând emotia.
Daca este asa înseamna ca înca nu ati iertat.
Lipsa iertarii vizeaza deseori o alta persoana sau chiar pe dvs., dar poate viza la fel de bine o situatie sau o stare de fapt — trecuta, prezenta sau viitoare — pe care mintea refuza sa o accepte.
Da, lipsa iertarii se poate manifesta chiar si cu privire la viitor. Aceasta denota refuzul mintii de a accepta incertitudinea, de a accepta ca viitorul se afla, în ultima instanta, în afara controlului ei.
Iertarea înseamna abandonarea nemultumirilor, si astfel renuntarea la durere. Ea se produce de la sine dupa ce realizati ca pretentiile dvs. nu fac decât sa întareasca un fals sentiment de sine.
Iertarea înseamna sa nu mai opunem rezistenta vietii — sa îi permitem sa traiasca prin noi.
Alternativele sunt durerea si suferinta, o restrângere a fluxului de energie vitala si, în multe cazuri, îmbolnavirea fizica.
În momentul în care iertati cu adevarat, va retrageti puterea de sub dominatia mintii. Risipa iertarii este chiar natura mintii, asa cum sinele fals, construit de minte, nu poate supravietui fara lupta si conflict. Mintea nu poate ierta. Numai dvs. puteti.
Deveniti prezent, intrati în corpul dvs., simtiti pacea si linistea: vibranta revarsate de Fiinta. De aceea Isus a spus: „înainte de a intra în templu, iertati".
     Prezenta este constiinta pura — constiinta care a fost retrasa din minte, din lumea formei.
Corpul interior este legatura dvs. cu Nemanifestul, iar în cele mai profunde aspecte ale sale chiar este Nemanifestul: Sursa din care se revarsa constiinta, asa cum lumina se revarsa de la Soare. Constiinta corpului interior este amintirea constientizata a originii sale si întoarcerea la Sursa.
Cuvântul Nemanifest încearca, printr-o definire negativa, sa exprime Ceea ce nu poate fi spus, gândit sau imaginat. Indica ceea ce este spunând ceea ce nu este. Fiinta, pe de alta parte, este un termen pozitiv. Va rog sa nu va atasati de niciunul dintre aceste cuvinte si nu începeti sa credeti în ele. Si ele nu sunt mai mult decât simple indicatoare.
- Ati spus ca prezenta este constiinta retrasa din minte, Cine opereaza aceasta retragere?
Dvs. faceti asta. Dar pentru ca în esenta sunteti constiinta, am putea la fel de bine sa spunem ca este o trezire a constiintei din visul formei.
Asta nu înseamna ca propria dvs. forma va disparea instantaneu într-o explozie de lumina. Puteti continua sa existati având forma dvs. prezenta si fiind totusi constient de profunzimea fara forma si fara moarte din dvs.
     - Trebuie sa recunosc ca toate acestea depasesc cu mult puterea mea de întelegere si totusi, la un nivel mai profund, mi se pare ca stiu despre ce vorbiti. Este mai curând un sentiment decât altceva. Ma pacalesc singur?
Nu, nu va pacaliti singur. Ceea ce simtiti va va conduce mai aproape decât gândirea de cel care sunteti cu adevarat. Nu pot sa va spun nimic ce sa nu cunoasteti deja în adâncul sufletului. Ajungând la un anumit stadiu de conectare interioara, recunoasteti adevarul, când îl auziti.
Daca nu ati ajuns înca la acest stadiu, practicarea constientizarii corpului va produce profunzimea necesara.
     Între timp, constiinta corpului interior aduce o serie de beneficii în plan fizic.
Unul dintre acestea este o reducere semnificativa a procesului de îmbatrânire a corpului fizic.
În timp ce corpul exterior pare sa îmbatrâneasca în mod obisnuit si sa se ofileasca destul de repede, corpul interior nu se schimba în timp; puteti doar sa îl simtiti mai bine si sa patrundeti în el mai profund.
Daca acum aveti 20 de ani, câmpul energetic al corpului interior va fi simtit la fel si la 80 de ani. Vivacitatea lui va fi la fel de vibranta.
Imediat ce starea dvs. obisnuita nu mai înseamna existenta în afara corpului, prins în capcana mintii, ci existenta în corp si prezenta „aici si acum", corpul dvs. fizic se va simti mai usor, mai curat si mai viu. Pe masura ce în corp exista mai multa constiinta, structura sa moleculara devine mai putin densa. Mai multa constiinta înseamna reducerea iluziei materialitatii.
Când va identificati mai mult cu corpul interior atemporal decât cu corpul exterior, când prezenta devine modul dvs. normal de constiinta, iar trecutul si viitorul nu va mai domina atentia, nu mai acumulati timp în psihicul dvs. si în celulele corpului.
Acumularea timpului ca povara psihologica a trecutului si a viitorului reduce foarte mult capacitatea celulelor de a se reînnoi. Asa ca, daca va locuiti corpul interior, corpul exterior va îmbatrâni mult mai încet; si chiar si atunci când aceasta se va întâmpla, esenta dvs. atemporala îsi va transmite stralucirea prin intermediul formei exterioare si nu veti da impresia unei persoane batrâne.
     Atunci când veti începe sa va locuiti corpul, veti observa alt beneficiu al acestei practici, vizibil în lumea fizica, si anume o fortificare considerabila a sistemului imunitar. Cu cât aduceti mai multa constiinta în corp, cu atât sistemul imunitar devine mai puternic.
Este ca si cum fiecare celula se trezeste si se bucura. Corpul iubeste atentia acordata. Este si o puternica forma de auto vindecare.
Cele mai multe boli se strecoara pe nesimtite înauntru atunci când nu sunteti prezent în corp.
Daca stapânul nu este acasa, aici se instaleaza tot felul de caractere dubioase. Când va locuiti corpul, oricarui oaspete nedorit îi va fi greu sa patrunda acolo.
Dar nu se fortifica doar sistemul imunitar fizic; si sistemul imunitar psihic devine mai puternic.
Acesta din urma va protejeaza de câmpurile energetice mental-emotionale negative ale altor persoane, care sunt de altfel extrem de contagioase.
Locuirea corpului nu va protejeaza prin ridicarea unui scut, ci prin ridicarea frecventei vibratorii a întregului câmp energetic, astfel încât orice lucru care vibreaza la o frecventa mai mica, de exemplu, frica, furia, depresia s.a.m.d., exista acum în ceea ce este de fapt o ordine diferita a realitatii.
Toate acestea nu mai patrund în câmpul constiintei dvs., iar, daca se întâmpla asta, nu mai trebuie sa le opuneti niciun fel de rezistenta, pentru ca trec fara sa lase urme.
     Va rog sa nu acceptati si nici sa respingeti din start ceea ce va spun. Testati informatiile.
Exista o tehnica simpla, dar foarte puternica de meditatie pentru autovindecare, pe care o puteti practica ori de câte ori simtiti nevoia sa va fortificati sistemul imunitar.
Este extrem de eficienta atât daca o folositi chiar de la primele simptome ale bolii, cât si în cazul bolilor care s-au instalat deja, cu conditia sa o folositi frecvent si concentrându-va intens.
Ea va contracara orice întrerupere în câmpul dvs. energetic, produsa de o forma sau alta de negativism. Totusi, nu este un substitut pentru practica permanenta a prezentei în corp; altfel, efectul sau va fi doar temporar.
Iata despre ce este vorba.
Când aveti câteva minute libere, mai ales seara la culcare si dimineata la trezire, înainte de a va ridica din pat, „inundati-va" corpul cu constiinta.
Închideti ochii. Stati întins pe spate. Alegeti diferite parti ale corpului asupra carora la început va veti concentra foarte putin timp: palmele, talpile, bratele, picioarele, abdomenul, pieptul, capul s.a.m.d.
Simtiti energia vietii din interiorul acestor parti cât puteti de intens. Ramâneti concentrat asupra fiecarei parti timp de 15 secunde.
Apoi lasati-va atentia sa traverseze corpul, ca un val, de câteva ori, de la picioare spre cap si invers.
Aceasta traversare nu trebuie sa dureze mai mult de un minut.
Dupa aceea, simtiti-va corpul interior în întregime, ca pe un câmp energetic unic.
Pastrati acest sentiment timp de câteva minute. În tot acest timp, fiti prezent cu intensitate în fiecare celula a corpului.
Nu va îngrijorati daca mintea reuseste ocazional sa va atraga atentia în afara corpului, pierzându-va astfel în gânduri. Imediat ce ati observat ca se întâmpla acest lucru, întoarceti-va atentia asupra corpului interior.
- Uneori, când mintea mea este foarte activa, dobândeste o asemenea forta, încât îmi este imposibil sa-mi mut atentia de la ea si sa-mi simt corpul interior. Acest lucru se întâmpla mai ales atunci când intru într-un tipar de îngrijorare sau de anxietate.
Puteti sa-mi sugerati ce sa fac?
Daca la un moment dat descoperiti ca va este greu sa intrati în legatura cu corpul interior, este mai usor sa începeti prin a va concentra asupra respiratiei. Respiratia constienta, care este de altfel o meditatie foarte puternica, va va aduce treptat în contact cu corpul. Urmariti-va respiratia cu atentie, în timp ce aerul intra si iese din corp. Inhalati, simtiti cum abdomenul se dilata si se contracta usor, la fiecare inspiratie si expiratie. Daca va este mai usor sa vizualizati, închideti ochii si imaginati-va scaldat în lumina sau scufundat într-o substanta luminoasa — o mare de constiinta.
Apoi inspirati aceasta lumina. Simtiti cum aceasta substanta luminoasa va umple corpul, facându-l si pe el luminos. Apoi treptat, concentrati-va mai mult asupra a ceea ce simtiti. Acum sunteti în corp. Nu va atasati de nicio imagine vizuala.
     Daca aveti nevoie sa va folositi mintea pentru un scop anume, folositi-o în conjunctie cu corpul interior. Numai daca veti reusi sa fiti constient fara a avea gânduri va veti putea folosi mintea în mod creativ, iar cea mai usoara cale de a intra în aceasta stare este prin corp.
Ori de câte ori aveti nevoie de un raspuns, de o solutie sau de o idee creativa, încetati sa gânditi pentru un moment, îndreptându-va atentia asupra câmpului energetic interior. Constientizati calmul.
Când va reluati sirul gândurilor, ele vor fi proaspete si creative.
In orice activitate mentala, obisnuiti-va sa oscilati la fiecare câteva minute între gândire si un mod de ascultare interioara, un calm interior. Am putea spune: nu gânditi doar cu mintea, gânditi si cu corpul.
     Când ascultati o alta persoana, nu o ascultati doar cu mintea, ascultati-o cu tot corpul. Simtiti câmpul energetic al corpului dvs. interior în timp ce o ascultati. Acest sentiment deviaza atentia de la gândire si creeaza un spatiu de calm, ce va va permite sa ascultati efectiv, fara interventia mintii.
Ii acordati celui din fata dvs. un spatiu — în care sa existe.
Este cel mai pretios dar pe care i-l puteti face.
Majoritatea oamenilor nu stiu sa asculte pentru ca cea mai mare parte a atentiei lor este absorbita de gândire. Sunt mai atenti la gândurile lor decât la ceea ce spune celalalt si nu sunt deloc atenti la ceea ce conteaza într-adevar: Fiinta celeilalte persoane, Fiinta aflata în spatele cuvintelor si al gândurilor.
Desigur, nu puteti simti Fiinta altei persoane decât prin intermediul propriei Fiinte. Acesta este începutul realizarii unificarii, care este iubirea.

     La cel mai profund nivel al Fiintei sunteti una cu tot ceea ce exista.
Cele mai multe relatii umane presupun în principal minti aflate în interactiune, nu fiinte umane ce comunica unele cu altele, fiinte aflate în comuniune. Nici o relatie nu poate înflori în acest fel. Acesta este motivul pentru care exista atât de multe relatii conflictuale. Când mintea va conduce viata, conflictul, luptele si problemele sunt inevitabile. Legatura cu corpul interior creeaza un spatiu gol unde mintea nu exista si în care o relatie poate înflori.
     - Îmi pot simti energia din corp, mai ales în brate si în picioare, dar nu reusesc sa merg mai departe, asa cum ati sugerat dvs. mai devreme.
Faceti urmatorul exercitiu ca pe o meditatie. Nu este nevoie sa dureze mult. Zece pâna la 15 minute sunt suficiente.
Asigurati-va mai întâi ca nu exista factori externi care sa va tulbure, cum ar fi soneria telefonului sau persoane care ar putea sa va întrerupa.
Asezati-va pe un scaun, dar nu va lasati pe spate. Mentineti-va coloana vertebrala dreapta. Aceasta va va ajuta sa ramâneti vigilent. Sau luati pozitia dvs. favorita de meditatie.
Asigurati-va ca aveti corpul relaxat. Închideti ochii. Respirati profund de câteva ori.
Simtiti-va respiratia în partea inferioara a abdomenului, ca si cum ar fi acolo. Observati cum aceasta se dilata si se contracta usor, în timp ce aerul intra si iese din corp.
Apoi constientizati întregul câmp energetic interior al corpului. Nu va gânditi la el, încercati sa-l simtiti. Facând aceasta, va retrageti constiinta din câmpul mintii.
Daca vi se pare utila, folositi vizualizarea „luminii" pe care am descris-o mai devreme.
Când va veti putea simti clar corpul interior ca pe un câmp energetic unic, abandonati, daca este posibil, orice imagine vizuala si concentrati-va exclusiv asupra a ceea ce sunteti.
Daca puteti, abandonati inclusiv orice imagine mentala ati mai avea înca despre corpul fizic.
Tot ceea ce ramâne este un sentiment de prezenta sau de „fiintare" învaluitor, iar corpul interior este simtit ca si cum nu ar avea granite
Apoi adânciti-va si mai mult atentia în acest sentiment. Deveniti una cu el. Contopiti-va cu câmpul energetic, astfel încât sa nu mai percepeti vreo dualitate între observator si observat, între dvs. si corpul dvs.
Distinctia dintre interior si exterior se dizolva si ea acum, astfel încât u mai exista un corp interior.
Adâncindu-va si mai mult în corp, transcendeti în sus trupul.
Ramâneti în aceasta arie a Fiintei pure cât timp va simtiti bine; apoi deveniti din nou constient de corpul fizic, de respiratie si de simturile fizice, deschideti ochii.
Timp de câteva minute, priviti ceea ce va înconjoara într-un mod meditativ — adica, fara a atasa mental etichete — si continuati sa va simtiti corpul interior în tot acest timp.
     Accesul la aceasta lume lipsita de forme este eliberator. Va elibereaza de legatura cu forma si de identificarea cu ea. Este viata în starea ei nediferentiata, dinainte de fragmentarea ei în multiplicitate. O putem numi Nemanifestul, Sursa invizibila a tuturor lucrurilor, Fiinta din toate fiintele.
Este o lume a calmului si a pacii profunde, dar si a bucuriei si a vitalitatii intense. Ori de câte ori sunteti prezent, deveniti într-o anumita masura „transparent" pentru lumina, pentru constiinta pura izvorâta din aceasta Sursa.
Veti realiza de asemenea ca lumina nu este separata de fiinta dvs., ci constituie însasi esenta dvs.
     Nemanifestul este sursa energiei chi. Chi este câmpul energetic interior al corpului dvs. Este puntea dintre eul dvs. exterior si Sursa. Se afla la jumatatea drumului dintre manifest, lumea formei, si Nemanifest.
Chi poate fi comparat cu un râu sau cu un flux de energie. Daca va concentrati constiinta din ce în ce mai adânc asupra corpului interior, urmati cursul acestui râu înapoi catre Sursa lui.
Chi este miscare; Nemanifestul este linistire.
Când ajungeti în punctul linistirii absolute, care în acelasi timp vibreaza de viata, ati lasat în urma corpul interior si pe chi si ati ajuns la Sursa însasi: Nemanifestul.
Chi este legatura dintre Nemanifest si universul fizic.
Asa ca, daca va îndreptati atentia din ce în ce mai profund în corpul interior, s-ar putea sa ajungeti în acest punct unic, în care lumea se dizolva în Nemanifest, iar Nemanifestul ia forma fluxului de energie chi, care devine apoi lumea.
Acesta este punctul nasterii si al mortii.
Când constiinta dvs. este orientata spre exterior, îsi fac aparitia mintea si lumea.
Când este orientata spre interior, îsi da seama de propria Sursa si se întoarce înapoi în Nemanifest.
Apoi, când constiinta revine în lumea manifesta, va reluati identitatea de forma pe care temporar ati abandonat-o.
Aveti un nume, un trecut, o situatie de viata, un viitor. Dar, dintr-un punct de vedere fundamental, nu mai sunteti persoana dinainte: aveti o imagine a unei realitati interioare care nu apartine „acestei lumi", desi nu este separata de ea, asa cum nu este separata nici de dvs.
     Acum, adoptati urmatorul exercitiu ca practica spirituala zilnica:
pe masura ce avansati în viata, nu acordati niciodata 100% din atentia dvs. lumii exterioare si mintii.
Pastrati o parte din ea în interior. Am vorbit deja despre acest lucru.
Simtiti-va corpul interior chiar si atunci când va angajati în activitatile zilnice, mai ales într-o relatie cu o alta persoana sau cu natura. Simtiti linistea din adâncul fiecareia. Pastrati poarta deschisa.
Este foarte posibil sa fiti constienti de Nemanifest pe tot parcursul vietii.
Il veti simti ca pe un sentiment profund de pace undeva în fundal, ca pe o stare de linistire ce nu va paraseste niciodata, indiferent ce se întâmpla în exterior. Deveniti o punte între Nemanifest si manifest, între Dumnezeu si lume. Aceasta este starea de conectare cu Sursa pe care o numim iluminare.
Nu ramâneti cu impresia ca Nemanifestul este separat de manifest. Cum ar putea fi? El este viata ce anima orice forma, esenta interioara a tot ceea ce exista.
     Dvs. faceti o calatorie în Nemanifest în fiecare seara, când intrati în faza somnului profund, fara vise. Deveniti una cu Sursa. De aici va luati energia vitala ce va sustine pentru o vreme atunci când va întoarceti în lumea manifesta, lumea formelor separate. Aceasta energie este mult mai vitala decât mâncarea: „Omul nu traieste numai cu pâine".
Dar în timpul somnului fara vise nu patrundeti în el în mod constient. Desi functiile corporale înca se pastreaza, „dumneavoastra" nu mai existati în aceasta stare.
Va puteti imagina cum ar fi sa intrati în somnul fara vise pastrându-va o constiinta deplina?
Este imposibil de imaginat, pentru ca aceasta stare nu are continut. Nemanifestul nu va elibereaza pâna când nu patrundeti aici în mod constient. Acesta este motivul pentru care Isus nu a spus: „Adevarul va va elibera", ci: „Veti cunoaste adevarul si adevarul va va elibera".
Acesta nu este un adevar conceptual. Este adevarul vietii eterne, de dincolo de forma, pe care ori îl cunoastem direct, ori nu-l cunoastem deloc.
Dar nu încercati sa ramâneti constient în timpul somnului fara vise. Este foarte putin probabil sa reusiti. Cel mult, ati putea sa ramâneti constient în timpul visului, dar nu mai mult de atât. Acest lucru se numeste visare lucida, care poate fi o stare interesanta si fascinanta, dar nu eliberatoare.
Asa ca folositi-va corpul interior ca poarta prin care sa intrati în Nemanifest si pastrati deschisa aceasta poarta ca sa ramâneti conectat la Sursa tot timpul.
Pentru corpul interior nu conteaza daca corpul dvs. fizic este tânar sau batrân, slab sau puternic. Corpul interior este atemporal. Am vorbit deja destul de mult despre unele, dar voi relua aici totul pe scurt.
     Clipa de acum poate fi considerata poarta principala.
Este un aspect esential al fiecareia dintre celelalte porti, inclusiv al corpului interior. Nu puteti fi prezent în corpul dvs. fara a fi intens prezent în clipa de fata. Timpul si manifestul sunt inexorabil legate întocmai ca prezentul atemporal si Nemanifestul.
Când dizolvati timpul psihologic prin constiinta intensa a momentului prezent, deveniti constient de Nemanifest atât direct, cât si indirect.
In mod direct, îl veti simti sub forma iradierii si puterii prezentei dvs. constiente — fara vreun continut, doar prezenta.
Indirect, sunteti constient de Nemanifest în si prin lumea senzoriala. Cu alte cuvinte, simtiti esenta lui Dumnezeu în fiecare creatura, în fiece floare, în fiece piatra si va dati seama de faptul ca: „Tot ceea ce exista este sfânt".
Din acest motiv, Isus, vorbind în întregime din esenta sau din identitatea sa cu Cristos, spune în Evanghelia dupa Toma: „Despicati o bucata de lemn; eu sunt acolo. Ridicati o piatra si ma veti gasi acolo".
O alta poarta catre Nemanifest este creata prin oprirea gândirii.
Acest proces poate începe cu un lucru foarte simplu, ca, de exemplu, respiratia constienta sau privitul unei flori, într-o stare de vigilenta intensa, astfel încât sa nu existe niciun comentariu mental în acest timp.
Exista multe feluri de a crea o întrerupere în fluxul nesfârsit al gândurilor. Meditatia vizeaza tocmai acest lucru. Gândurile fac parte din lumea manifesta. Activitatea mentala continua va tine prizonier în lumea formei si devine un ecran opac, ce va împiedica sa deveniti constient de Nemanifest, constient de esenta divina atemporala si lipsita de forma, aflata în dvs. si în toate celelalte lucruri si creaturi.
Când sunteti intens prezent, nu trebuie sa va mai preocupe gasirea unei modalitati de oprire a gândirii, pentru ca mintea se opreste automat. Acesta este motivul pentru care am spus ca prezentul este un aspect esential al tuturor celorlalte porti.
Abandonarea — înlaturarea rezistentei mental-emotionale în fata a ceea ce exista - devine si ea o importanta cale de acces catre Nemanifest.
Motivul este simplu: rezistenta interna va izoleaza de ceilalti, de dvs. însiva, de lumea din jur. Ea amplifica sentimentul de separare, de a carui supravietuire depinde sinele fals. Cu cât sentimentul separarii este mai puternic, cu atât sunteti mai legat de lumea manifesta, de lumea formelor separate. Cu cât sunteti mai legat de lumea formei, cu atât identitatea dvs. ca forma devine mai impenetrabila.
Poarta este închisa si sunteti izolat de dimensiunea interioara, dimensiunea profunzimii.
In starea de abandonare, identitatea dvs. de forma slabeste si devine, într-o anumita masura, „transparenta", astfel ca Nemanifestul îsi poate trimite razele prin ea.
De dvs. depinde deschiderea acestei porti în viata dvs., care va va aduce accesul constient catre Nemanifest. Stabiliti contactul cu câmpul energetic al corpului interior, fiti prezent intens, scapati de identificarea cu mintea, abandonati-va în fata a ceea ce exista; acestea toate sunt porti ce pot fi folosite — dar nu este nevoie sa folositi decât una.
- Iubirea trebuie sa fie una dintre aceste porti?
Nu. Imediat ce una dintre porti s-a deschis, iubirea este prezenta în dvs. prin „sentimentul-realizare" al unificarii.
Iubirea nu este o poarta; este ceea ce patrunde prin poarta în aceasta lume.
Atâta timp cât sunteti prins în capcana identitatii de forma, nu poate exista niciun fel de iubire.
Sarcina dvs. nu este sa cautati iubirea, ci sa gasiti o poarta prin care sa poata intra iubirea.
     Nemanifestul nu este separat de manifest. Lumea este îmbibata de Nemanifest, dar este atât de bine ascuns, încât aproape nimeni nu reuseste sa-l sesizeze. Daca ati sti unde sa cautati, l-ati gasi peste tot. In fiecare moment se deschide câte o poarta.
Auziti câinele care latra în departare? Sau masina care trece? Ascultati cu atentie. Puteti simti prezenta Nemanifestului în ele? Nu puteti?
Cautati-l în linistea din care vin sunetele si în care se întorc. Acordati mai multa atentie linistii decât sunetelor.
Faptul ca acordati atentie linistii exterioare creeaza linistea interioara; mintea se linisteste. Se deschide o poarta.
Fiecare sunet se naste din liniste, moare înapoi în liniste si în timpul vietii sale este înconjurat de liniste. Linistea îi permite sunetului sa existe. Este o parte intrinseca, dar nemanifesta a fiecarui sunet, a fiecarei note muzicale, a fiecarui cântec, a fiecarui cuvânt. Nemanifestul este prezent în aceasta lume sub forma linistii.
De aceea s-a spus ca niciun lucru din aceasta lume nu este mai asemanator cu esenta divina decât linistea.
Tot ce trebuie sa faceti este sa-i acordati atentie.
Chiar si în timpul unei conversatii, constientizati pauzele dintre cuvinte, scurtele intervale de liniste dintre propozitii.
În timp ce faceti acest lucru, dimensiunea linistirii va creste în dvs. Nu puteti fi atent la liniste fara ca simultan sa nu se faca liniste si în dvs.
Liniste în afara, liniste în interior. Ati intrat în Nemanifest.
     Asa cum niciun sunet nu poate exista fara liniste, niciun lucru nu poate exista fara nimic, fara spatiul gol care îi permite sa existe. Fiecare obiect fizic sau corp vine din nimic, este înconjurat de nimic si în final se va întoarce în nimic.
Nu numai atât, chiar si în interiorul fiecarui corp fizic exista mult mai mult „nimic" decât „ceva".
Fizicienii ne spun ca soliditatea materiei este o iluzie. Chiar si materia aparent solida, inclusiv corpul dvs. fizic, este aproape 100% spatiu gol — atât de vaste sunt distantele dintre atomi în comparatie cu marimea lor.
Ba si mai mult, chiar în interiorul fiecarui atom în cea mai mare parte exista doar spatiu gol. Ceea ce ramâne este mai mult o frecventa vibratorie decât particule de materie solida, seamana mai mult cu o nota muzicala.
Budistii stiu acest lucru de peste 2.500 de ani.
„Forma este vid, vidul este forma", afirma Sutra Inimii, unul dintre cele mai cunoscute texte vechi budiste. Esenta tuturor lucrurilor este vidul.
Nemanifestul nu este prezent în aceasta lume numai ca liniste; el îmbiba întregul univers fizic ca spatiu — din interior si din exterior.
Este o liniste care poate trece la fel de usor neobservata.
     Toata lumea acorda atentie lucrurilor din spatiu, dar cine este atent la spatiul însusi?
Nimicul — spatiul — este aparenta Nemanifestului sub forma unui fenomen exterior într-o lume perceputa prin simturi.
Cam atât putem spune despre el si chiar si ceea ce am spus este un fel de paradox. Nu poate deveni un obiect al cunoasterii. Nu va puteti face o teza de doctorat pe tema „nimicului". Când oamenii de stiinta studiaza spatiul, îl transforma de obicei în ceva si astfel pierd total din vedere însasi esenta sa.
Nu este de mirare ca ultima teorie despre spatiu afirma ca el nu este gol deloc, ca este umplut de o substanta. Odata ce aveti o teorie, nu este prea greu sa gasiti dovezi care sa o sustina, cel putin pâna când apare o alta teorie.
„Nimicul" poate deveni pentru dvs. o poarta catre Nemanifest numai daca nu încercati sa-l „apucati" sau sa-l întelegeti.
Spatiul nu are „existenta". „A exista" înseamna literalmente „a iesi în evidenta". Nu puteti întelege spatiul pentru ca el nu iese în evidenta.
Desi spatiul în sine nu are existenta, el permite tuturor lucrurilor sa existe.
Nici linistea nu are existenta si nici Nemanifestul.
Ce se întâmpla daca va retrageti atentia de la obiectele din spatiu si constientizati spatiul? Care este esenta acestei camere? Mobila, tablourile s.a.m.d. sunt în camera, dar nu sunt camera.
Peretii, podeaua si tavanul definesc limitele camerei, dar nici ele nu sunt camera. Care este, deci, esenta camerei? Spatiul, desigur, spatiul gol. Nu ar exista nicio „camera" fara el.
Odata ce spatiul este „nimic", putem spune ca ceea ce nu este acolo este mult mai important decât ceea ce este acolo.
Asa ca fiti atent la spatiul din jurul dvs. Nu va gânditi la el. Simtiti-l, asa cum este.
Fiti atent la „nimic".
În timp ce faceti acest lucru, în interiorul dvs. se produce o modificare a constiintei.
Iata de ce. Echivalentul interior al obiectelor din spatiu, ca mobila, peretii s.a.m.d., reprezinta obiectele dvs. mentale: gânduri, emotii si obiecte ale simturilor.
Iar echivalentul interior al spatiului este constiinta care le permite obiectelor mentale sa existe, asa cum spatiul le permite tuturor lucrurilor sa existe.
Deci, daca va retrageti atentia de la lucruri — obiectele din spatiu — automat va retrageti atentia si de la obiectele mentale.
Cu alte cuvinte, nu puteti în acelasi timp sa gânditi si sa constientizati spatiul — sau linistea. Constientizând spatiul gol din jurul dvs., deveniti simultan constient de spatiul non-mental, al constiintei pure: Nemanifestul. Astfel, contemplarea spatiului poate deveni o poarta pentru dvs.
Spatiul si linistea sunt doua aspecte ale aceluiasi lucru, ale aceluiasi nimic. Ele sunt o exteriorizare a spatiului interior si a linistii interioare, care este linistirea: uterul de o creativitate infinita al întregii existente.
     Cei mai multi oameni nu constientizeaza deloc aceasta dimensiune. Nu exista spatiu interior, nu exista linistire. Sunt dezechilibrati. Cu alte cuvinte, ei cunosc lumea, sau cred ca o cunosc, dar nu-l cunosc pe Dumnezeu.
Se identifica exclusiv cu forma lor fizica si psihologica, neconstientizând esenta.
Si, deoarece fiecare forma este extrem de instabila, traiesc cu frica. Aceasta frica genereaza o perceptie extrem de gresita a lor însisi si a altor oameni, o distorsiune în perspectiva lor despre lume.
Daca un dezastru cosmic ar duce la sfârsitul lumii noastre, Nemanifestul ar ramâne total neafectat de acesta.
Cursul miracolelor a exprimat foarte sugestiv acest adevar: „Nimic real nu poate fi amenintat. Nimic ireal nu exista. In aceasta consta pacea lui Dumnezeu".
Daca ramâneti într-o legatura constienta cu Nemanifestul, apreciati, iubiti si respectati profund manifestul si fiecare forma de viata din el ca pe o expresie a Fiintei Unice de dincolo de forma.
Stiti de asemenea ca fiecare forma este facuta sa se dizolve din nou si ca, în ultima instanta, niciun lucru exterior nu conteaza prea mult.
Ati „învins lumea", dupa cum spunea Isus — sau, în cuvintele lui Buddha, ati „trecut pe malul celalalt".