La ce folosesc povestile - Partea I de Lelia Mihail publicat la 27.07.2009
Povestea lui Harap - Alb - Partea I
     "Amu, cica era odata, intr-o tara un crai care avea 3 feciori. Si craiul acela avea un frate mai mare care era imparat intr-o tara indepartata, la capatul celalalt al pamantului.
Imparatul Verde nu avea mostenitori caci avea 3 fete. Cum cei 2 frati nu se vazusera de multa vreme , nu-si cunosteau nepotii si nici verii nu se cunosteau intre ei....."

     Deci cadrul preexistent in care se desfasoara basmul este o lume haotica, primitiva, cazuta in dezordine.
Legatura dintre frati era slabita din cauza dezordinii dinafara.
Cei 2 frati se afla ierarhic asezati pe planuri diferite: unul e imparat, celalalt rege (crai).
In simbolismul geometric imparatul se afla in centrul cercului, pasiv si contemplativ. Craiul se afla pe circumferinta, este activ si are functia de a-l ocroti pe imparat.
Se spune ca in lume erau "razboaie grozave" si de asta nu s-au intalnit verii niciodata.
Razboaiele sunt acea dezordine, razboiul intre casta sacerdotala si casta razboinicilor.
Calitatile active ale razboinicilor nemaifiind guvernate de principiul imobil, clasa sacerdotala, calitatile lor sunt proiectate intr-un vid, intr-o genune. Cand craiul primeste rugamintea fratelui sau mai mare (care ar fi trebuit sa fie un ordin) de a trimite un fiu sa mosteneasca imparatia, primeste, nu se opune fatis, dar face tot ce poate ca sa impiedice plecarea fiului. Dar tot raul spre bine, opuozitia craiului determina o selectie, o intarire si o slefuire a odraslei destinate sa-si depaseasca parintele si sa ajunga imparat.

     Intai pleaca fiul cel mare al craiului. Tatal se deghizeaza in urs si se furiseaza sub un pod de unde il sperie pe fiu pana ii piere acestuia cheful de domnie. La fel procedeaza si cu fiul mijlociu.
La intoarcere, cei doi fii sunt prost tratati de tatl lor, craiul caci mediul nu este generos cu cel ce revine invins in el.
     Fiul cel mic, suparat de cele vazute si auzite iese in gradina sa-si adune gandurile.
" Si cum sta el pe ganduri si nu se dumirea, ce sa faca pentru a scapa de rusine, numai iaca, se trezeste in fata lui cu o baba garbova de batranete, care umbla dupa milostenie......" Batrana este "Batrana Timpurilor, e principiul feminin al lui Manu, e arhanghelul Mihail, Sfanta Dumineca.

     Aspectul umil al principiului divin nu este o smerenie ci un sir de plusuri si minusuri obligatorii atunci cand Unitatea principiala se se propaga in dualitate.
Genul uman decazut nu poate avea legatura cu Arhanghelul decat prin intermediul aspectului umil al acestuia.
Pomana pe care o cere Sfanta Dumineca este puntea intre Cer si Pamant. Polul spiritual se arata in omenire ca cersetor sau negustor ambulant (harabagiu).
Abjectia entitatii spirituale este un aspect pe cand cea a omului cazut este un jeg, o exema, o plaga.
De altfel, "baba" se desconspira cand spune ca stie gandurile celor care conduc pamantul si rade de necunoasterea lor.
"Putin mai este si ai sa ajungi imparat, care n-a mai fost altul pe fata pamantului, asa de iubit, slavit si puternic.." - prezice baba.
Craisorul, dupa ce va deveni Harap - Albe va fi:
iubit in lumea psihica
slavit in planul cauzal
puternic in lumea fizica.
Sfanta il invata sa ceara de la tatal sau, oricat s-ar impotrivi, calul, armele si hainele cu care a fost el mire.
     Fiul cere de la Crai, cum l-a invatat Sfanta, obicte ponosite si aparent inutile. Asta subliniaza faptul ca erau talismane care trebuie reactivate.
Regele, mai de voie, mai de nevoie, consimte.
"Fiul de crai se suie in pod si coboara de acolo un capastru, un frau, un bici si o ša, toate colbaite, sfarogite si vechi ca pamantul.
Apoi mai scoate un strai foarte vechi, un arc, niste sageti un palos si un buzdugan ruginite pe care incepe sa le curete.
Umple o tava cu jaratec si merge la herghelie si o pune jos intre cai. Si atunci iaca, numai ca iese o rapciuga de cal, de-i numarai coastele si venind la tava ia o gura de jaratec..."

     Suparat, Craisorul il loveste de 3 ori cu fraul in cap si aceasta produce intinerirea calului. Tema regenerarii calului este foarte importanta; ea prefigureaza regenerarea eroului.
Calul este de natura solara ca si Sfanta Dumineca. Este darul de investire a Craisorului ca viitor fiul al luminii.
De ce l-a lovit cu fraul in cap? Ca sa biciuiasca sarpele Kundalini, responsabil cu procesul de revigorare.
De ce a mancat jaratec? Pentru ca fiind animal solar se hraneste cu foc, este Merkaba, CARUL DE FOC AL KABALEI.
     Craisorul incalica si calul urca in cer in cateva secunde.
" - Ei, stapane, cum ti se pare, spuse calul? Gandit-ai odata ca o sa ajungi:
Soarele
cu picioarele
Luna cu mana
si prin nori sa-ti cauti Cununa?
" Craisorul devine invers decat "omul normal". Sta cu picioarele pe soare ca pe o podea si cu capul in nori.

     Este omul regenerat, printul, care se sustrage puterii gravitatiei, centrul lui de greutate fiind Cerul, si nu pamantul ca pentru omul adormit, cazut in dizgratie, care se mai si lauda ca e cu "picioarele pe pamant". Asta a devenit o lauda. Omul se lauda cu caderea lui din gratie.
Pentru a fi cu picioarele pe soare, cu bustul pe luna si cu capul in nori trebuie ca in prealabil zeii sa-ti fi acordat un nou "domiciliu". Fiul craiului trebuie sa corporifice puterile pe care le-a castigat si sa le manifeste pe pamant, in lumea care i-a fost punct de plecare si sprijin initial.
Calul intreaba:
" Cum sa te duc , ca gandul ori ca vandul?
De m-ai duce ca gandul, tu m-ai prapadi, de m-ai duce ca vantul, tu mi-ai folosi." Printul este la inceputul devenirii sale, nu este inca "omul clipei" asa ca cere calului sa foloseasca doar puterea vantului, putere ce face materia "aerata", diafana, o apropie de transcendenta.
     Printul pleaca la drum, tatal ii iese si lui in cale dar nu-l invinge. Atunci se desconspira si il sfatuieste: " in calatoria ta ai sa ai trebuinta si de rai si de buni, dar sa te feresti de omul rosu si mai ales de cel span, cat ii pute, sa n-ai de-a face cu dansii, ca-s foarte sugubeti..... Na-ti acum si pielea de urs, ca ti-ar prinde bine vreodata."

     Fiul craiului o ia la drum spre destinul sau, investit, cu pielea de urs, "absolvent" al initierii razboinice nordice, al carui simbol este ursul. Din acel moment devine Print, candidat la Imparatie.
     selectie din lucrarea lui V. Lovinescu inspirata din basmul lui I. Creanga