Dedeul de Lelia Mihail publicat la 12.08.2009
Dedeul
���� A fost o data un Crai, Craiul Muntilor, supranumit Avram Iancu. Acest Iancu era jurist, avea un cabinet de avocatura la care lucrau mai multi tineri, dar Craiul ....e Crai, adica Rege, initiat I.O. de rang inalt, organizatie, care se pare ca, era inca activa in prima jumatate a secolului XIX. Organizatia pregatea regi-preoti ca in vremurile de demult, cand nu se separasera regii de preoti.

Craiul si-a ales "boierii" dintre flacaii Tarii Motilor. Acestia erau alesi de pustani de insusi Craiul si erau scoliti, in mare majoritate, pe socoteala Craiului.
Apoi erau initiati si deveneau membrii ai Organizatiei Preotului Ioan, fiecare pana la gradul la care era capabil sa acceada.
Miracolul transcenderii de la OI la IO se realiza cu toti acesti flacai. Oamenii le spuneau cu drag "domnisorii" sau "craisorii" de la cancelaria lu' Avramuţ.
Oficial, tinerii erau functionari la biroul de avocatura.
Unul dintre acesti domnisori era si dedeul. Pe numele lui, Dragan Dumitriu, (D.D) era din satul Preluca, sat asezat intre Muntisorul si raul Albac, afluent al Ariesului Mare. Cum, necum, D.D. a ajuns printre domnisorii Avramutului.
Ajungem la '48, are loc si revolutia despre care nu stim mai nimic adevarat,ca despre orice actiune "cunoscuta"(contrafacuta sau de-a dreptul falsa) din istorie; dedeul emigreaza in Regat impreuna cu alti netolerati ai imperiului. Autoritatile romane ii preiau si ii cazeaza in una din cele doua zone destinate imigrantilor romani din diaspora:Valcea si Tulcea.
Dedeul este trimis in Dobrogea si se stabileste la Luncavita, sat situat intre muntii Macinului si bratul Dunarii.
A ajuns in Luncavita cam prin anul 1850 fiind abia trecut de 20 ani si aici si-a petrecut intreaga viata.Dedeul era un barbat foarte frumos, inalt, brunet si a umblat imbracat ca si Craiul, intreaga viata.
Se pare ca organizatia l-a contactat inca de la sosire si i-a oferit sprijinul sau total.
Dedeul ajunge repede un "satean de vaza".
La vremea cuvenita este casatorit, se pare cam fara voie, cu fiica unui "coleg".
Legea acestor oamenii este de a fi cat mai "neinteresanti", de a nu iesi in evidenta pentru nici un motiv. De aceea majoritatea locuiau la sate, acolo era, pe acele vremuri, mult mai usor "sa nu fii vazut".
Dar in satul lui, dedeul nu a reusit sa se faca nestiut. Scandalurile in curtea lui se tineau lant. Permanent isi batea nevasta si o ameninta cu moartea.
Copiii veneau rapid unul dupa altul, poate in speranta de a avea baieti. A avut 3 fete si doar 2 baieti.
Era un om "temut" dar respectat de catre sateni.
Om bogat, solomonarul - asa i se spunea - era sculptor in lemn si piatra, mare constructor de instrumente muzicale fiind cunoscut in toata tara ca specialist in confectionarea cavalului, si mare ghicitor al viitorului si chiar vrajitor, ziceau unii.
La batranete ii moare nevasta si imediat aduce in casa o tanara de varsta fiicei lui celei mari cu care are alti 2 baieti.
Pe ceilalti copii, in varste de 8-18 ani, ii alunga de acasa. Alaturi de aceasta femeie, D.D era un cu totul "alt om".
Dar pana atunci mai este.
Prin anii 1890 - 1895 au loc in Basarabia miscari ale romanilor, conduse de boierii Basarabi, solomonari si acestia.
Sa nu va mire faptul ca marii boieri erau mai toti initiati, erau pregatiti sa devina conducatori si asta nu este o stiinta usoara.
Istoria se repeta. Miscarea este infranta si conducatorii emigreaza in Regat.

Asa ajunge fiica cea mare a dedeului sa fie casatorita cu un imigrant basarabean. Si tot casatorie la comanda. Doar ca fiica a avut o soarta mai buna decat mama.
Dar despre aceasta poveste ...altadata.
Casatoria s-a facut cam prin 1900, cand inca mai traia prima sotie a dedeului, motiv pentru care fata a avut nunta, a primit avere si a plecat la casa ei in "normalitate".
Anul urmator moare sotia dedeului si, desi acesta era batran, si-a adus iubovnica tanara in casa si a mai si facut doi baieti.
Ceilalti 5 copii au crescut fugari si si-au aranjat vietile fara a mai avea vreo legatura cu tatal lor.
Cand fratii lor vitregi erau adulti, s-au intalnit cu unii membrii ai familiei, dar acestia nu au voit sa aiba relatii cu acei doi frati vitregi, insa au aflat cate ceva despre ce s-a mai intamplat dupa alungarea lor.
Copiii dedeului din prima casatorie l-au perceput pe tatal lor ca pe un om rau, spuneau chiar: "fratii nostri si o sora sunt rai ca tata".
Dedeul are foarte multi urmasi, pe care ii rugam, daca au fotografii ale dedeului - stim ca exista- sa ne trimita.
Aceasta a fost povestea unuia dintre "domnisorii" Craiului.
Dar povestea dedeului nu s-a terminat.
Imediat dupa razboi si instalarea comunismului...dedeul se intoarce!
Se reintrupeaza in Ardeal, la Ileanda, judetul Cluj, tot baiat si tot Dragan. Baiat sarac, crescut de o mama singura si neinstruita. Dar suntem in comunism unde totul e posibil pentru un baiat "cu dosar bun".
Toate portile ii sunt larg deschise doar ca...e cam "prostut". Asta nu-l impiedica sa ajunga inginer.
Lumea cu ale ei dar.... karma...nu glumeste.
Se insoara din obligatie cu o femeie divortata care apartine nomenclaturii comuniste. Astfel ca tanarul nostru beneficiaza de "relatiile" sotiei si ajunge mult mai sus pe scara sociala decat prin posibilitatile lui intelectuale. Viata lui de "sef" este un cosmar si o sursa permanenta de suferinte si umilinta, iar acasa e ca si inexistent. Este "prostul satului" chiar si pentru ultimul salariat din grila.
Dar el e multumit, mereu vesel si indatoritor cu toata lumea. Sufletul lui stie ca isi "arde" karma relationala.
Mai toti suntem rude. Expresii ca: "ce faci, tie iti faci" sau "platesti pana la al 9-lea neam" nu sunt deloc intamplatoare.