Spovedaniile Basarabiei - Partea I de Ion Stafi publicat la 18.08.2009
Basarabie romāna, mereu prigonita si tradata!
     Dedic rīndurile ce urmeaza patriotilor moldoveni de la rasarit de Prut, din toate timpurile, care au luptat si lupta cu abnegatie pentru supravietuirea si dainuirea neamului romānesc īn Basarabia si Transnistria.
De asemenea, le dedic parintilor mei, maicai mele – Tincuta/ Ecaterina Stafi si tatalui meu – Ion Savin Stafi, precum si bunicului meu – Zaharia Ion Stafi, oameni cinstiti si gospodari harnici, victime nevinovate ale regimului sovietic totalitar.
     Basarabie romāna, mereu prigonita si tradata!
Cine, cum si de ce te prigoneste si te tradeaza de-a lungul anilor?
Cum se rasfrīng aceste acte asupra evolutiei tale?
Ce trebuie sa īntreprinzi pentru a-ti fauri o viata noua, fericita?
La aceste si la alte īntrebari de capetenie īncercam sa raspundem īn paginile cartii de fata. De fapt, abordam probleme esentiale, dezvaluim fapte istorice pe care patriotarzii si lichelele din partea locului se straduiesc fie sa le prezinte eronat, fie sa le treaca cu vederea, fie sa le falsifice īn mod intentionat, cu obraznicie; reactualizam momente, situatii, fapte, atitudini din trecutul tarist al moldovenilor basarabeni; dezvaluim realitati din perioadele sovietica si postsovietica ale Basarabiei, inclusiv conflictul armat din estul Republicii Moldova din primavara si vara anului 1992.
„Nu poti īnlatura raul, fie el social, economic sau politic, daca īl ascunzi, daca nu-l analizezi, daca nu-i promovezi alternativa”, scria īn mod īntemeiat Corvin Lupu īn Revista „Transilvania”.
     Ideea unui teritoriu comun tuturor romānilor este atestata īn sec. XIV, cīnd prima oara se īntīlneste īn documente titlul de „domn a toata Ungrovlahia”, adica de „domn al Valahiei de līnga Ungaria”, si cīnd principatul de la est de Carpati, Moldova, este numit „Moldovlahia”, adica „Vlahia Moldava”
Ideea obīrsiei comune a romānilor este completata de legendele „descalecarii”.
Īn 1816, la Leipzig aparea prima lucrare de istorie veche a tarilor romāne, „Istoria Romāniei”. Autorul ei, istoricul Daniil/Dmitrie Philippide (? – 1833), „a fost primul care a delimitat just teritoriul national al romānilor si a dat, īntr-o lucrare stiintifica, teritoriului locuit de romāni numele de Romānia. El a īntrodus cel dintīi īn istoriografie numele de Romānia.

     De la 1812 īncoace, īn Basarabia unionismul romānesc se confrunta cu trei inamici istorici:
- expansionismul rusesc persistent;
- moldovenismul politic primitiv, care dupa 25 februarie 2001 a capatat rangul de cult politic;
- reactionarismul grupurilor etnice alogene desprinse de tarile de origine si stabilite de-a lungul anilor īn partile locului, concentrate cu precadere īn localitati urbane, asimilate din tata īn fiu de grupul national rusesc, deprinse sa slugarniceasca regimurile coloniale si ajunse, īn noile conditii, īntr-o pozitie sociala si nationala confuza, greu de suportat de catre ele.
Cum ar fi, īn vremea de fata, Asociatia „Patria-Rodina”, condusa de un rusofon sovin, membru al Consiliului Municipal Chisinau, care se poarta cu aroganta, īsi pune candidatura īn toate alegerile din Republica Moldova si da lectii de istorie conform istoriografiei sovietice mincinoase si potrivit vederilor Partidului Comunistilor aflat la putere, cu care face opozitie de fatada.
     Cartea dezvaluie adevaruri despre falsificarea istoriei, despre discriminarea limbii romāne si despre utilizarea limbii ruse īn scopuri imperialiste īn Basrabia tarista, sovietica si postsovietica.
Perceputa de moldovenii contemporani ca mijloc de rusificare si deznationalizare a popoarelor neruse, ca limbaj al falsificarii istoriei popoarelor subjugate, limba rusa nu are dreptul nici macar sa pretinda la statutul privilegiat de limba de stat īn Republica Moldova.
Limba Romāna este cea care merita si trebuie sa īndeplineasca functiile de limba oficiala, de limba de comunicare interetnica, de limba a tolerantei, a respectului reciproc si a bunei īntelegeri īntre locuitorii Basarabiei, indiferent de apartenenta lor nationala.
Lucrarea contine informatii veridice despre comportamentul politic al elitei intelectuale moldovene care, īn virtutea rangurilor īnalte privilegiate si avantajoase pe care membrii ei le detineau īn perioada sovietica īn viata sociala, politica, economica, stiintifica si culturala, si-a arogat dreprul de a stabili statutul politic al Basarabiei postsovietice: acela de stat nomenclaturistic si clientelar independent fata de Vest si dependent fata de Estul postsovietic.
O imensa cantitate de fapte, cazuri, situatii atitudini demonstreaza ca statul Republica Moldova nu are nimic comun nici cu evolutia fireasca a poporului romān īn general, nici cu procesul de devenire a Moldovei istorice īn special; si nici cu vointa populatiei autohtone constiente.
Republica Moldova reprezinta o continuitate a formatiunilor administrativ- teritoriale rezultate din anexarile repetate ale Moldovei dintre Prut si Nistru de catre Rusia Tarista si Rusia Sovietica, si anume: regiunea Basarabia (īnjghebata īn 1813), gubernia Basarabia (īncropita īn 1873), R.S.S.M. (decretata abuziv la repezeala īn 1940), R.S.S.M. (restabilita tot abuziv īn 1944).
     Citind cartea, ne vom da seama cine paraziteaza statalitatea moldoveneasca si cine este nevoit sa suporte consecintele neplacute ale acestui fenomen nefast.
Partea a patra a cartii, „Fenomenul minciunii īn Republica Moldova”, demonstreaza ca īn Moldova de la est de Prut minciuna si falsul au devenit un flagel general ce primejduieste toate laturile activitatii umane: politica, instructia, educatia, moralitatea, mass media, relatiile interumane s.a.m.d.
Aceasta editie a cartii este completata cu doua capitole noi: Capitolul X, ”Basarabia , Protocolul Aditional Secret si Tratatul de Pace de la Paris (1947)” si Capitolul XI, „Ce sīnt „Patriotii Basarabiei” si cum lupta ei īmpotriva unionismului romānesc”.
Personajele pozitive, nominalizate īn lucrare, īntruchipeaza pe moldovenii basarabeni constienti, care au participat, cu sutele de mii, la evenimentele de neuitat din anii 1988 – 1992.
Grigore Vīrtosu si Dumitru Popa reprezinta partea activa a luptatorilor antisovietici, cu viziuni unioniste īntr-adevar clare si constante, īnselata si tradata de guvernarile postsovietice care i-au deturnat si confiscat lupta.
     Timpul trece īn favoarea clicilor politice ariviste, hraparete si tradatoare, care aproape de doua decenii paraziteaza statalitatea moldoveneasca.
Sub regimul moldovenistilor politici, Moldova de la est de Prut se expune permanent pericolului de a fi pierduta chiar de moldovenii īnsisi.
Atitudinea proMoldoveneasca, proEuropeana si proNordatlantica a cerberilor statalitatii moldovene este demagogica, ipocrita si cinica.
Avem nevoie de Legi privind imposibilitatea prescrierii crimelor savīrsite de functionarii statului sovietic totalitar, indiferent de culoarea lor politica actuala.
Lucrarea se adreseaza oamenilor de buna-credinta din toate domeniile si de toate vīrstele. Cartea se īncheie cu un mesaj catre cititori.
Recomandam sa se citeasca capitolele lucrarii īn ordinea īn care sīnt aranjate īn cuprinsul ei.
     Resping anticipat acuzatiile potrivit carora aceasta carte cu mesaj unionist ar „submina statalitatea moldoveana” si „vitalitatea idealurilor nationale moldovene” (clisee utilizate de cerberii comunisti ai statalitatii moldovenesti), ar „spori romānofobia” īn Republica Moldova, ar „distruge Miscarea de Eliberare Nationala si Miscarea Unionista” din Basarabia si ar „avea efecte inverse”: ar „īndeparta lumea de la ideea Unirii” (fragmente din articolul „Killerii redesteptarii nationale” semnat de N. Dabija, L.A. din 15.04.2004).
     Resping acuzatiile potrivit carora ideile unionismului romānesc, rostite sus si tare, ar īnsemna „antiromānism”, iar cei care le rostesc, le īncurajeaza, le aproba si le simpatizeaza ar fi niste „tipalai”, niste „frontisti”, niste „nimeni” care „lupta īmpotriva celor care pledeaza pentru unirea cu Tara” pe ascuns; resping pseudoconceptia potrivit careia oamenii cu viziuni unioniste, basarabeni deschisi la minte si la vorba ar fi un fel de paria ai societatii moldovene si asa mai departe.
     Le resping pentru ca īn spatele lor se ascund scopuri tainice, crime grave, vicii reprobabile si smecherii politice. Pentru ca ele distrag lumea de la problemele adevarate ale Basarabiei postsovietice.
Pentru ca asemenea sloganuri politice se afla īn totala opozitie cu moralitatea, realitatea si normalitatea.
Pentru ca lucrurile nu se pot īndrepta prin strīmbatate. Pentru ca īn mintile multora dintre moldovenii basrabeni asemenea idei se pot transforma īn repulsie fata de poporul romān.
     VOCABULAR
     Acest mini-vocabular nu are pretentii enciclopedice. Scopul lamuririi termenilor cuprinsi īn el este de a-i ajuta pe cititori sa īnteleaga textul lucrarii fara sa consulte dictionare explicative cuprinzatoare.
     Basarabia
1. (Īnainte de mijlocul secolului 14) Numele Tarii Romānesti / al Munteniei.
2. (Īnainte de anul 1812) Portiunea de sud-est a Moldovei istorice, numita si Bugeac.
3. (Dupa anul 1812) Moldova dintre Prut si Nistru, anexata si rebotezata īn acest chip de catre Rusia tarista.
4. (Īntre anii 1918-1940) Parte componenta a Romāniei.
5. (Actualmente) Republica Moldova fara raioanele sale de la rasarit de Nistru (Transnistria).
     „Coloana a cincea”
denumire generica pentru tradatorii folositi de catre imperialisti pentru a organiza diversiuni, acte de sabotaj si īn general pentru a haotiza viata interna si externa a unei tari.
Prima oara s-a folosit aceasta expresie īn anii razboiului civil din Spania (1936-1939), cīnd generalul fortelor fasciste (sustinatoare ale regimului monarhic) Mola, care īnainta cu patru coloane īmpotriva fortelor din Madrid ce luptau pentru instituirea formei de guvernare republicane, a spus ca el mai are o a cincea coloana īn interiorul Madridului (referire la fascistii care se aflau īn oras si care-i īndeplineau ordinele īn spatele frontului republican).

     Ciuhoni
porecla data de rusii din perioada tarista finlandezilor, mai rar estonilor, letonilor si lituanilor.
     Endosmoza
proces de trecere a unui fluid printr-o membrana din mediul exterior spre spatiul īnconjurat de ea.
     Exosmoza
proces de trecere a unui fluid printr-o membrana din spatiul marginit de ea catre mediul dimprejurul ei. Īn citat, termenii au sensul de rusificare prin ocuparea unor teritorii straine si colonizarea lor cu rusi si rusificati din alte regiuni ale imperiului, prin amestecarea etniilor si asimilarea elementelor etnice neruse, pe care aceste procese le fac sa-si piarda trasaturile caracteristice proprii (limba, cultura, obiceiurile, demnitatea nationala, constiinta propriului trecut etc.).
     Gagauzi
Populatie de origine si de limba turca si de religie crestina de rit ortodox, stramutata dupa 1812 (anul anexarii Basarabiei de catre Rusia) din Peninsula Balcanica (nordul Bulgariei de azi) īn sudul Guberniei Basarabia, de catre autoritatile coloniale ruse pentru a modifica structura demografica a provinciei īn defavoarea autohtonilor de limba si origine romāna, unde ulterior a fost rusificata.
Conform recensamīntului realizat īntre anii 1816-1817, populatia Guberniei Basarabia era de aproximativ 500.000 de locuitori; din acest numar autohtonilor revenind circa 85%, iar gagauzilor aproximativ 0,2%. Īn anul 1970, īn Basarabia locuiau 125.000 de gagauzi (potrivit statisticii sovietice).
     Hoholi
(Īn timpul regimului tarist), porecla data malorosilor, ucrainenilor.
     Katapi
(Īn timpul Rusiei tariste), porecla data velicorosilor de catre malorosi; īn partile noastre termenul se foloseste si cu sens de „rus ortodox de rit vechi”.
     Krīnitia
Īn limba ucraineana īnseamna „izvor”;

     Malorosia
(Īn Imperiul Rus), denumire a Ucrainei, īntrebuintata īn actele oficiale, īn izvoare istorice si īn istoriografia velicorosa.
     Malorosi
(Īn timpul tarismului), denumire a ucrainenilor.
     Legenda Mancurtului (fragment din cartea cu acelas titlu, „Literatura artistica”, Chisinau 1989; text de Cinghiz Aitmatov, talmacire din limba rusa de Ala Cupcea).
Mare de tot era largul stepei. Odinioara prin aste locuri haladuiau juanjoanii cei de amarnica pomenire, niste venetici ce cotropisera de īndelungata vreme aproape tot meleagul Sarozeci.
Vietuiau prin partea locului si alte semintii nomade, si īntre ele necontenite razboaie se iscau pentru pasuni si fīntīni. Ieseau biruitori ba unii, ba altii...
Zise dintru īnceput legenda ca juanjoanii se purtau nemaipomenit de crunt cu ostasii ce le cadeau īn prinsoare... Mai īntīi erau rasi pe cap pīna la piele... Taind pielea de pe grumazul unei camile īnjunghiate īn bucati, le trageau, aburinde īnca, pe capetele rase ale prinsilor, de se lipeau pe data ca niste cataplasme. Asta se chema „a pune sire”. Cel ce era supus unei asemenea proceduri fie ca murea, neputīnd sa īndure cazna, fie ca-si pierdea pentru toata viata memoria, transformīndu-se īn mankurt-rob ce nu-si tinea minte trecutul...
Dupa ce i se tragea pe cap acel sire, gītul oricarui osīndit era cetluit īntr-un butuc, pentru ca acei pusi la īncercare sa nu se poata atinge cu capul de pamīnt... Osīnditii erau dusi cīt mai departe de salasele omenesti, ca sa nu li se auda racnetele sfīsietoare, si erau lepadati īn bataia soarelui, fara apa si mīncare, cu mīinile si picioarele legate...
Din 5-6 ramīneau cu zile unul sau doi mankurti. Nu piereau de foame si de sete, ci numai din acele neomenesti chinuri, pe care le pricinuia acea piele cruda de camila, cīnd se usca si se strīngea...
Numai īn a cincea zi veneau juanjoanii sa vada de a ramas īn viata vreunul din cei osīnditi...
Celor ramasi īn viata li se dadea de baut si de mīncat, īntorcīndu-li-se astfel puterile.
Acesta era robul-mankurt, lipsit cu sila de memorie, si anume de atīta nespus de scump, pretuind cīt zece robi sanatosi...
Mankurtul nu stia cine este el, din ce neam se trage, nu-si cunostea numele, nu-si tinea minte copilaria, tatal si muma, īntr-un cuvīnt nu se simtea a fi faptura omeneasca. Lipsit de īntelegerea propriului „eu”, mankurtul prezenta un sir de avantaje din punct de vedere gospodaresc. Fiind adus la starea de dobitoc, era cu desavīrsire supus si neprimejdios. Nici prin gīnd sa-i treaca vreodata ca ar putea fugi... Mankurtul nu se cerea sa-l supraveghezi, sa-l tii īn paza... Asemeni unui cīine, mankurtul īsi cunostea numai stapīnul... Toate nazuintele lui se reduceau la saturarea pīntecului. Alte griji n-avea...
     Mankurtizare
aici termenul are sensul de deznationalizare a moldovenilor; īn sens mai larg, termenul exprima starea popoarelor deznationalizate da marea putere coloniala din rasarit, starea oamenilor lipsiti de constiinta nationala sau cea a persoanelor cu constiinta nationala deformata – stari la care se ajunge prin aplicarea unor politici coloniale speciale.

     Mankurt
persoana supusa acestui proces. (īn Republica Moldova, ultimii doi termeni au īnceput sa se raspīndeasca pe cale orala si scrisa prin anii 1988-1989 si reprezinta o inspiratie din romanul scriitorului kirghiz Cinghis Aitmatov – „Ziua trage dupa sine drumul secolului” – īn care la un moment dat se povesteste despre mankurti: oameni rapiti si transformati īn scavi, carora prin tortura li se stergea amintirea propriului trecut si li se lua facultatea de a gīndi si actiona īn mod independent).
     Moldovenism politic
1. Curent de gīndire politica, consecvent antiromāneasca, care s-a conturat mai īntīi īn Transnistria si s-a extins apoi, dupa 1812, īn Moldova dintre Prut si Nistru, curent care neaga trasaturile romānesti ale moldovenilor basarabeni si transistrieni, consimilitudinea lor etnica, lingvistica si spirituala cu moldonenii din Moldova de la asfintit de Prut si cu romānimea din celelalte zone istorice romānesti, cu scopul de a īnstraina Basarabia de Romānia si de a mentine provincia īn sfera de interese geopolitice ale Rusiei tariste, sovietice si post-sovietice.
2. Ramura a moldovenismului politic basarabean, ai carei adepti recunosc comunitatea romānilor de pretutindeni, dar se īmpotrivesc unirii national-statale a Basarabiei cu natiunea romāna si statul romān.
3. Idee īmpartasita si propagata de pīlcuri razlete de intelectuali basarabeni, potrivit carora restabilirea Moldovei istorice ar trebui realizata prin alipirea Moldovei dintre Prut si Carpati la Republica Moldova.
     Moldovenist
adept al moldovenismului politic (īn toate acceptiile).
     Nomenclatura comunista /sovietica /autohtona
grup social īn R.S.S.M. īnvestit cu prerogative totalitare, eterogen din punct de vedere intelectual si profesional, compus din demnitari de stat si activisti de partid, savanti si scriitori, sefi de unitati economice, de institutii si de organizatii obstesti care īn perioada destramarii U.R.S.S. fie ca a reprimat manifestatiile publice antisovietice, fie ca a facut politica antiromāneasca, fie ca a stat īn expectativa, īncercīnd astfel sa salveze Uniunea Sovietica, si care dupa prabusirea acesteia a creat īn teritoriul R.S.S.M. statul nomenclaturistic si clientelar Republica Moldova, pe care-l conduce tot el – grupul cu prerogative exceptionale, prin tertipuri politice.
     Suveranitate
Atribut fundamental al statului ce se caracterizeaza prin deplina independenta a puterii de stat fata de orice alt stat si care īsi gaseste expresia īn dreptul statului de a-si stabili si īnfaptui īn mod liber si potrivit vointei sale politica externa si interna, fara nici un amestec din afara, dar si prin obligatiunea statului de asi īntari si apara suveranitatea si independenta prin toate mijloacele.
Suveranitatea este inalienabila si indivizibila. Īncalcarea integritatii teritoriale a statului constituie o violare brutala a suveranitatii acestuia.

     Velikorosi
(Īn timpul regimului tarist), denumire a rusilor, care a capatat o larga raspīndire īncepīnd cu mijlocul secolului 19.
     Zwei mal Zwei
Īmbinare de cuvinte germane cu sensul de „doi ori doi” sau „de doua ori cīte doi”.

 
 Home   |   Despre Noi   |   Contact