Mandria de Român de Ben Todica publicat la 22.09.2009
Mandria de Român
���� MOTTO:
Sunt român si ca român ma socot buricul pamântului.
C� dac� n-as fi rom�n n-as fi nimic.
Nu m� pot imagina francez, englez, german, adic� nu pot extrapola substanta spiritului meu la alt neam.
Sunt rom�n prin vocatie, c� altfel nu pot s� ies.
Tot ceea ce g�ndesc devine rom�nesc�.(Petre Tutea)
���� Diaspora
���� O poveste senzational� - identific�ndu-m� ca rom�n � o explozie cu mult� lumin� si sc�ntei?
Nu a fost... Mai mult, pot spune c� toat� perioada de 27 de ani petrecut� �n Australia a fost luminat� precum licuriciul lumineaz� �ntunericul pe ici, pe colo, puls�nd si permanent t�ind bezna �ntr-un pl�ns nedefinit.
Lumea m� cunostea, �mi cunoastea existenta, privind undeva dincolo de fiinta mea... Eram constient de tot ce se �nt�mpla �n jurul meu...
Nu am fost de acord cu multe lucruri �n cadrul comunit�tii, nu puteam r�m�ne indiferent, �ns� nimeni nu s-a sinchisit s�-mi cear� p�rerea.
Am suferit �n t�cere.
Nep�sarea lor, era am�r�ciunea mea.
Am suferit la �nceputuri. Am suferit �n Italia c�nd dup� sase luni de lag�r m-am trezit c� nu mai am TAR�. Am suferit c�nd pentru prima dat� de Ziua National� a Rom�niei, la Ambasada din Canberra ni s-a spus c� noi rom�nii din Australia suntem o ramur� a Rom�niei.
Sigur NU! Mi-am zis. Erau �ramuri� poate cei care erau trimisi s� lucreze �n str�inatate, prin Irak, prin Siria etc. nu noi cei care am fost luati de v�ntul sortii si acolo unde am fost asezati am prins r�d�cini si am devenit vl�stare noi: �Mini Rom�nii�, si nu sunt de acord nici ast�zi c�nd ni se cere nou� rom�nilor precum alcoolicilor s� recunoastem c� am fost �adicted la comunism� si, prin �minune� trebuie s-o facem pentru c� vindecarea �ncepe cu recunoasterea � asa spune Freud.
Rom�nii n-au fost comunisti. Ei au fost �ntodeauna ceea ce sunt si vor fi �n veci si faptul c� au tr�it sub sistemul impus din afar� si i s-au adaptat lui �aparent�, nu �i face handicapati sau cersetori.
Deci: de ce s� recunoasc� o crim� dac� nu sunt ei criminalii, si cui s�-si cear� scuze si pentru ce?
P�rintii nostrii au fost niste oameni extraordinari care nu au avut de ales si care ne-au crescut asa cum au stiut ei mai bine, �n dragoste si �n credinta de bine.

���� Rom�nia viitorului e a tuturor rom�nilor.
�n orice loc de pe p�m�nt unde e un rom�n e o micut� Rom�nie si totalitatea lor o formeaz� ca un �ntreg.
Esenta am descoperit-o �n diaspora. Mi-am redescoperit TARA si cu fiecare descoperire m�ndria mea de rom�n a crescut. N-a fost usor pentru c� �ntodeauna a existat pericolul de a-ti pierde aripile si, precum licuriciul, m-am strecurat prin �ntuneric, cum am stiut mai bine.
Cu credint� si respect pentru lumin�.
Graiul nostru
As dori s� prezint din c�nd �n c�nd poeti b�n�teni, ��n graiul lor� care se bucur� de atentia comunit�tii noastre din Melbourne si din Australia �n general.

���� Banatul av�nd granita cu Iugoslavia, sigur c� b�n�tenii, mai familiarizati cu �mprejurimile, au avut sanse mai mari, ca num�r, s� ajung� �n vest si respectiv la antipozi, dec�t rom�nii din alte regiuni ale t�rii, si s� nu-i uit�m apoi pe fratii lor, b�n�tenii din cealalt� jum�tate a Banatului, din locul s�rbesc, care sunt �ntr-un num�r foarte mare aici (contopindu-se ca etnie cu noi), toti la un loc form�nd marea noastr� comunitate de cititori b�n�teni.
Exist� o foame pentru graiul b�n�tean si nu numai b�n�tean, exist� dorul dup� toate graiurile t�rii, �ns� avem at�t de putin� literatur� scris� �n ele, si e p�cat. As citi cu drag un text ardelenesc, moldovenesc, oltenesc, osenesc, dobrogean etc., dar nu avem asa ceva �n vest.
Nici �n tar� nu am v�zut asemenea lucr�ri prin libr�rii si nici nu stiu pe cineva care s� se ocupe de transferul lor fonetic.
Singura comoar� etnologic� o mai p�streaz� cei de la tar�, vorbind sau c�nt�nd �n grai, iar dac� nu o salv�m, vom pierde memoria p�rintilor, locurilor. Poate pentru viitor, se vor tip�ri c�t de cur�nd lucr�ri si �n alte dialecte din Rom�nia, precum cel b�n�tean.
�n �fuga� mea �n vest am avut posibilitatea, urm�nd drumul lui Badea C�rtan, s� tr�iesc experienta transport�rii �n timp: de pe b�ncile scolii rom�ne, la viata satului b�n�tean, printre paori, de la b�n�tenii din Iugoslavia la t�ranii italieni din satele din jurul Romei, am avut o c�l�torie �n timp simtind mirosul r�d�cinilor din p�m�nturile de unde venim.

���� Emotional, spiritual, osmotic s-au trezit �n mine simt�minte de leg�tur� cu un neam si o origine comun�, veche, milenar�. Aproape c� am simtit vuietul erodat al locurilor de unde venim cu totii.
M� refer la oameni si nicidecum la zona geografic�. Toat� aceast� experient� era facilitat� de limba si de comportamentul oamenilor.
Cu c�t erau mai vechi cuvintele si obiceiurile cu at�t ele deveneau mai comune.
Aceast� tr�ire vreau s-o �mp�rt�sesc prin promovarea graiului si a obiceiului p�rintilor nostri pentru c� o g�sesc t�m�duitoare si pentru c� d�ruie experienta revelatiei.
���� Valoarea
Valorosul nostru sculptor Constantin Br�ncusi, �nainte de a muri s-a dus la Ambasada Rom�n� din Paris ca s� doneze munca si atelierul s�u t�rii mam�, �ns�, �aceasta�, prin reprezentantii s�i, l-a refuzat �diplomatic�.
Ast�zi atelierul/muzeu Constantin Br�ncusi face parte din tezaurul Frantei.

���� Valoarea este o tem� foarte serioas�, este tocmai vaccinul de care are nevoie atitudinea de azi - pentru a fi schimbat�: redefinirea valorii. Aceast� redefinire poate declansa o revolutie.
���� Noua democratie ne dicteaz� un fel, iar adev�ratul rom�n simte altceva... Ce nu �ntelege Europa este faptul c� dac� natiunile dispar va disp�rea si ea si aceast� directie pune sub semnul �ntreb�rii buna credint� a promotorilor.
Libr�riile lumii au fost arse cu fl�c�ri sau cu indiferenta populatiei privind cultura.
Indiferenta preg�tit�, ca strategie, e o nou� form� de cenzur� pus� autorilor si culturii unui popor pentru a o �nchide.
Oare dorim s� ne transform�m �n viermi de m�tase?
Dac� o mam� �mi vrea binele nu �mi dicteaz�, ci m� ia sub aripa ei ocrotitoare si m� iubeste pentru ceea ce sunt si se m�ndreste cu mine.
Rom�nia poate contribui la succesul EUROPEI R�M�N�ND ROM�NIA. T�rile se hr�nesc din seva trecutului lor precum apa r�ului din izvor. Apa t�sneste, boteaz�, c�leste si ast�mp�r� setea si apoi coboar� din nou �n ad�ncuri unde reforjeaz� spiritul neamului, �nt�rindu-l precum sabia, ad�ug�ndu-i �nc� un strat cu fiecare generatie devenind tot mai puternic - de nestirbit. Acest ciclu creeaz� natiunea.
Noi nu suntem singuri. �n spatele fiec�rei urme de tar� sunt urmele str�mosilor nostri asternute care p�sesc odat� cu noi.
Dac� iei rom�nul din acest mediu si �l duci �n pustiu - pentru c� Europa asta este: un alt mediu, un pustiu ca rom�nism � atunci, (pentru c�-i perturbi ciclul natural, ordinea fireasc�, DUMNEZEIASC�! a lucrurilor), izvorul v-a seca - NEAMUL SE VA STINGE pentru c� �l vei �ndep�rta de izvor!
�l vei scoate din ecoul str�mosilor si-l vei transforma �n �num�r�.
Noi puls�m prin cultura noastr�, prin valorile noastre precum luceaf�rul eminescian.
Rom�nia e o tar� mic�. Nu se poate opune! Dar se poate conserva asa cum numai ea stie s-o fac� de mii de ani � prin trezire, realizare si promovare.Si �n niciun caz s� l�s�m �valorile� a fi v�ndute la str�ini pe decoratii!
���� Cheia
P�m�ntul str�mosesc este altarul t�rii. Muntii si dealurile sunt s�nii mamei care ne-au hr�nit dintodeauna.
Iconita este simbolul �n care am deschis ochii. Care mi-a spus s� nu-mi fie team� de aproapele meu pentru c� mi-e frate. Iconita exist� pe peretele bisericilor, al cl�dirilor sfinte, �n buzun�relul copiilor si �n sufletul meu. Mi-a salvat viata de mai multe ori...
Noi nu mergeam la biseric�. Majoritatea nu mergea c� asa era �n comunism, �biserica era un muzeu�. Dar �n acest muzeu, �n sufletul multimii era Creatorul.
La noi �n cas� nu se vorbea ziua despre credint� pentru c� tata era membru de partid (ca s� nu-si piard� serviciul, dar seara �nainte de culcare mama ne punea s� spunem: �nger, �ngerasul Meu, si de aici porneau �ntreb�rile c�tre ea, care n-avea �ncotro si trebuia s� ne vorbeasc� de Domnul Dumnezeul nostru si de cartea sf�nt�.
EL este sursa vietii si a tuturor lucrurilor.
C�nd s-a pensionat tata, partidul comunist nu a mai avut nevoie de el. L-a abandonat ca pe multi altii.
Apoi a venit revolu�ia si, dac� nu s-ar fi �ntors la religie dup� ajutor, ar fi murit de frig, de foame si de singur�tate.
���� Majoritatea stiintelor fug de Dumnezeu din principiu; se consider� �stiin�e exacte� (adic� limitate) f�r� a recunoaste c� toate descoperirile sunt f�cute printr-un dialog aprins si p�timas cu EL.
Aceast� pretindere este ca si cum copilasul care �nvat� s� umble este tinut de m�nute de un p�rinte invizibil (grotesc� atitudine), dar din arogant�, necunostint�, mai intentionat, cei din tar� (specialistii) accept� si �i scot din scoli ICONITELE, (c�nd acestea ar trebui s� fie liantul �ntelepciunii, busola �nv�t�mintelor si a stiintelor � cheia pentru om), dusi fiind de nas de interesele egoiste sau intens orchestrate din AFAR� � de alti �specialisti�.
Cum poti avea acces la o natiune? Elimin�-i cultura!
Cum poti �ngenunchia un popor? Ia-i identitatea!

Omul s-a desteptat c�nd s-a descoperit pe sine (a realizat c� realizeaz�) si prin sine, (prin chipul si asem�narea sa) pe Dumnezeu � a ap�rut CUNOSTINTA de ADEV�R, CREDINTA, IMAGINEA.
�Simbolul credintei� nu ne impune, ci ne invit� la a cunoaste, ne invit� la �mp�rt�sire, iar rolul bisericii este de a proteja si facilita, nu de a dirija � pentru c� Dumnezeu dialogheaz� cu fiecare �n parte. EL nu are nevoie de mijlocitor.
Multe religii si secte sunt folosite pentru a tine omul c�t mai departe de Dumnezeu, s� creeze confuzie �ntre el si ADEV�R � s� manipuleze: �Dumnezeu mi-a spus s� v� spun�� Nici eu nu cred �ntr-un astfel de dumnezeu!
C�ntecul, dansul, poezia, desenele de pe costumele nationale si toate simbolurile de traditie rom�neasc� s-au n�scut din suspinele str�mosilor nostri, care nu fac altceva dec�t a-l �ntregi pe Dumnezeu �n m�retia LUI. De a ne aduce c�t mai aproape de ei, de EL, de IUBIRE si de copiii nostri.
Simbolul trebuie onorat pentru c� el e cheia identit�tii noastre � IUBIRE Si PROTECTIE.
�n numele TAT�LUI si al FIULUI si al SF�NTULUI DUH, AMIN!
Iisus si Tat�l, Credinta si Speranta, au r�mas secretul fericirii mele.

���� De-a lungul vietii am �nfruntat tot felul de jivine si cu c�t m-am cufundat mai mult �n jungla ei, ca s� nu m� r�t�cesc am folosit ICONITA, precum folosesti muschiul copacilor ca s� te orientezi, pentru a-ti g�si calea.
�n fata pr�pastiei ad�nci, pentru a trece, am folosit-o ca punte.
C�nd v�d ICOANA, v�d pe acas�, v�d liniste, v�d pace si iubire.
Ce se �nt�mpl� acum �n tar� este ca si cum cineva ar t�ia toti copacii p�durilor si ar l�sa pustiu. O VIOLEAZ� PE EA � pe tara mam� � DEZONOREAZ� ALTARUL UNEI �NTREGI NATIUNI!
���� Diavolul �ti pune �n m�n� o busol� electronic� si-ti spune: Instructiunile sunt �n cutie. �ti trebuie doar baterii, deci caut� un magazin s� le cumperi. Si p�n� s� te dezmeticesti te transformi �n �robotel�. Robotelul unei societ�ti artificiale care se uit� doar �nainte.
Ti-ar pl�cea s� tr�iesti �ntr-o societate care te �nvat� doar s� existi si care neglijeaz� responsabilitatea pentru p�rintii si copiii t�i?
Lor le datorezi o viat�! �n asta au crezut ei si �n asta doresti s� cread� si copiii t�i.
Cum poti avea o viat� autentic� dac� nu lupti pentru credinta ta si a p�rintilor t�i?
Rom�nia nu e ceva permanent, ca si pentru credint� generatii si generatii au luptat pentru ea, au riscat, au v�rsat s�nge pentru fericirea neamului si sfintirea locurilor.
Pacea si linistea nu sunt cadouri, sunt rezultatul unei munci continue.
Nu le l�sati s� dispar�! Nu renuntati la ICONITE! Rom�nia e o lupt� continu�!

���� Eu c�l�toream �n jurul Australiei, prin 1985, �ntr-o masin� nou�, capabil� s� mearg� 800 de km f�r� oprire. �n acea vreme era o performant� tehnologic�.
���� Deci, eram �n concediu. La un moment dat se opreste motorul. Parcursesem 300 de km si mai aveam o sut� p�n� la urm�toarea sta�ie de benzin�.
Afar� erau 52 de grade Celsius si pe sosea nimeni. Era ora pr�nzului. Aerul ardea.
Asfaltul pr�jea, vaporiz�nd fiecare strop de sudoare ce-l picuram si nu puteam �ntelege de ce s-a terminat benzina. �S-o fi evaporat?� m� �ntrebam, �dar nu chiar �n cantitatea asta�, si pe urm� am realizat c� �n urm� cu 300 de km am fost cu ea la un garaj pentru serviciul de garantie, (cinci mii de km) si fiind un produs nou, b�ietii (f�r� experient�) au dereglat-o.
Eu! Ce s� fac acum? M� topeam de cald, devenisem nervos si m� g�ndeam la scheletele masinilor si ale animalelor ce le �nt�lnesti destul de frecvent de-a lungul traseului, abandonate pe marginea drumului de proprietari si m� g�ndeam ce bun� ar fi fost acum o canistr� cu benzin�, de rezerv�, �n portbagaj.

���� Eram la trei mii de km de Melbourne. Nu erau telefoane mobile pe acea vreme si cum m� fr�m�ntam, iat� c� apare o masinut� care venea din Victoria, care �mi oferea un bidonas cu 4l de benzin� (oamenii au o calitate deosebit� din n�scare: se ajut� la greu), pentru care omul nu vrea bani si �mi ureaz�: �Domnul fie cu tine!� si pleac�.
M-am r�corit un pic. Pun benzina si mai conduc vreo 40 de km dup� care m� aflu din nou �n aceeasi situatie.
Era de acum ora patru spre sear�. �ncepuse z�puseala. La vreo sut� de metri se vedeau urmele unui lac, �n care, pe fundul cr�pat de soare, se vedeau c�teva vaci uscate.
M� g�ndeam de acum la mama si la tata din Rom�nia si la soarta care ne-a adus at�t de departe unii de altii. �Nu cred c� Dumnezeu are de g�nd s� m� usuce �n p�ntecele Australiei� �mi spuneam.
�mi era de-acum sete. Apa se terminase. Doamne, Dumnezeule Doamne dac� mi se �nt�mpl� ceva? Stiu ce urmeaz� �n astfel de situatii din auzite: �ti pierzi cunostinta, delirezi etc.
Deschid bordul s� caut ceva de scris. S� scriu p�rintilor mei si s� le spun c�t de mult �mi lipsesc. S� le scriu tuturor celor pe care i-am cunoscut de-a lungul vietii.
Tot c�ut�nd dau peste iconita Maicii Domnului cu fiul. O iconit� argintie de 4 pe 5 cm pe care am primit-o la catedrala din Timisoara �mpreun� cu un s�rut de la Adriana.
Ti, ti, ti un claxon m� �ntrerupe. E un Jeep. Opreste, si din el coboar� un grup de dou� familii.
�Ce ai p�tit?�, m� �ntreab� soferul. �Am r�mas f�r� benzin�.
�Mare noroc ai... de obicei pe aici nu trece nimeni cu zilele si dac� nu trebuia s�-i duc pe vizitatorii mei din Adelaide la gar� la 50 de km de ferma noastr� puteai s� ajungi si tu ca vacile de colo.
Eu nu pot s� scot benzin� din Jeep, dar am s� m� �ntorc la ferm� c� nu-i asa departe si am s�-ti aduc o canistr�. Si mergi cu Dumnezeu!�
���� E AT�T DE IMPORTANT S� STII C� NU ESTI SINGUR PE LUME!
Scoala nu este o BASTILIE cu pereti goi si reci, nu este o cresc�torie de g�ini unde important e produsul.
O scoal� trebuie s� contin� totul si �n mod egal � f�r� ierarhii �n cunostinte si materii. Scolile cele mai c�utate din vest sunt scolile �n care se pred� religia. Sigur materia Religie este cea mai complex� si ne�nteleas� dintre toate. Cea mai �n�lt�toare. Si de aceea le este fric� unora de ea. Le este fric� de ICONIT� pentru c� ea e �nv�luit� �n istorie si mister, e cheia tuturor �n mod egal. Ea e cheia spre Dumnezeu.
Nu trebuie s� predati religie �n scoli ca s� aveti o iconit� pe un perete �mpreun� cu bustul lui Decebal sau capul de zimbru� Iconita este parte din tezaurul nostru spiritual.
Dac� suntem treji nu trebuie s� ne fie fric� de ea. E doar o cheie. Si ce cheie!!! E CHEIA ALTARULUI!