Tainele Universului Spiritual(fragmente) - Partea III de George Văsâi publicat la 21.11.2009
Legile Universului si Spiritul
Prima lege care sta la baza existentei materiei pozitive si negative, deci si a universului spiritual este LEGEA EMISIEl-ABSORBTIEI.
De la atom pina ia spiritul uman toata gama atomilor si intregul univers, cu toate fiintele ce traiesc in acest univers, traiesc, exista gratie fenomenului de emisie-absorbtie, care are valoare de lege primordiala, fundamentala, a existentei.
Potrivit acestui fenomen-lege, orice existenta, orice fiinta traieste, exista si se misca in continua emisie si absorbtie de energie.
Acest fenomen-lege de emisie-absorbtie este cel ce face ca orice element, orice atom, orice vietate, orice spirit s� genereze un c�mp magnetic, cu functia de a atrage sau de a respinge alte subiecte �nvecinate.
Astfel, legat de legea emisiei-absorbtiei este legea atractiei si a respingerii, aceasta produc�ndu-se datorit� diferentei de frecvente.

In universul spiritual negativ insa, materia negativa din care este alcatuit este in plina evolutie, toate formele de viata fiind inscrise pe o curba ascendenta in ce priveste acumularea de energie; in cadrul acestei legi este cazul sa mentionam ca din punct de vedere biologic omul (ca si celelalte vietati) s-a oprit in sensul ca organismul uman este la capatul evolutiei sale, gratie evolutiei milenare prin care a ajuns un organism complex echilibrat.
Evolutia biologic� are o limit�, un cap�t un final. Dac� a r�mas ceva care s� evolueze, acesta este intelectul. MENTALUL, activitatea psihomental�.
La acest capitol omul are o evolutie deschis� pentru vesnicie, menirea lui fiind s� ajung� o fiint� superioar�, un mic Dumnezeu, din om s� tind� s� ajung� un supraom, un zeu, parcurg�nd treptele mentalului, de la mentalul inferior la cel superior si, in sf�rsit, la mentalul suprem - stadiu atins de lumea opalic� (divin�), precum c�teva din nivelele (treptele) superioare ale universului spiritual.
Naste �ntrebarea: dac� din punct de vedere biologic evolutia atinge niste limite si se opreste, dac� �nsusi mentalul �n evolutia sa va atinge treapta de Dumnezeu, este oare posibil ca evolutia �ns�si la un moment dat s� stagneze?
R�spunsul este afirmativ. Da!
La un moment dat dup� ani de progres si evolutie, dup� secole, milenii �nc� de evolutie aceasta se va opri.
C�nd?
Aici d�m un r�spuns extrem de important, c�nd legea "KARMEI va �nceta s� mai actioneze.
Ce este legea "karmei" sau "karma"?
Potrivit acestei legi omul este silit sa duca o dubl� existent�, c�nd pe p�m�nt, c�nd �n universul spiritual.
Asadar, c�nd va dispare nasterea si moartea, c�nd omul va dep�si "'normalitatea" de azi prin care este un rob �nc�tusat de satisfactiile carnale si materiale, c�nd va trece la un alt mod de a fi, c�nd va muri pentru pl�cerile iluzorii ai va opta pentru str�dania de a cultiva �n el mentalul superior ai apoi va cuceri mentalul suprem, atunci c�nd omul va epuiza cele trei trepte ale evolutiei spirituale: PURIFICARE -�NNOBILARE - TRANSFIGURARE, arunci de-abia va iesi din ciclurile obligatorii de re�ncarnare, va p�r�si p�m�ntul si va r�m�ne definitiv la nivelul s�u de care apartine �n universul spiritual.
P�m�ntul, sistemul nostru planetar, este �n declin. Este stiut c� oamenii de stiint� prev�d un sf�rsit, o epuizare de energie a planetei noastre, ca si a celorlalte, chiar o stingere lent� a soarelui.
Universul spiritual (negativ) �ns�, cel alc�tuit dintr-o substant� superioar�, activ�, vesnic�, va exista pentru vesnicie.
Singur, universul spiritual, alc�tuit din materie negativa este etern, nu se va stinge niciodat�, intr�nd treptat �n ODIHNA VESNICA.

P�n� atunci �ns�, p�n� la acea bizar� odihn�, va d�inui legea efortului.
Potrivit legii efortului nu este posibila evolutia mentalului de la sine!
Acest lucru este extrem de important. Evolutia mentalului, accesul la mentalul superior necesit� efort, str�danie asidu�.
Spune undeva Hristos: "�mp�r�yia cerurilor este a acelora ce se str�duiesc si numai cei ce depun efort ajung s� o cucereasc� "; iar �n alt loc spune: "�mp�r�tia cerurilor este �nl�untrul vostru ".
Exprimare simpl� si concis�. Mentalul superior este �n noi �nsine, noi trebuie s�-l cultiv�m prin efort; prin str�danie sistematic� ajungem la el.
Toate treptele de care pomeneam mai sus: purificare, �nnobilare si mai ales transfigurare, cer fiecare efort intens.
Lenea, comoditatea bareaz� evolutia c�ci a ajunge "zeu" �nseamn� a te �nscrie �n legea acumul�rii de energie prin munc�, efort si vesnic� activitate legat� str�ns �n acest sens de prima lege a evolutiei. Aceast� lege a acumul�rii de energie �si g�seste des�v�rsita manifestare at�t �n sistemele solare, c�t si la nivelul atomilor, la nivelul materiei pozitive, perfect ilustrat� de mai sus pomenitul sistem al lui Mendeleev, una din cele mai geniale descoperiri ale oamenilor de stiint�.
In acest sistem periodic al elementelor g�sim fiecare atom cu un num�r specific demas�, cu un num�r specific de electroni, fiecare atom ocup�nd o c�sut�, care reprezint� TREAPTA DE ENERGIE a fiec�ruia, stadiul energetic la care se afl� fiecare atom.
Acest tablou al lui Mendeleev, am putea spune, f�r� s� gresim cu nimic c� este un tablou al ierarhiei energiei acumulate.
Perfect si absolut valabil� formularea si pentru universul spiritual negativ, care si el este o ierarhie a energiilor acumulate, care au ajuns s� emit� lumin�.
Este cazul aici s� pomenim cititorului c� �n traditia ortodox� a existat un sf�nt p�rinte, care fiind si el initiat de o entitate superioar�, care a scris o lucrare intitulat�: "Ierarhia cereasc�". Acest luminat sf�nt p�rinte se numea Dionisie (Pseudo) Areopagitul. Recomand�m cititorului aceast� carte, precum si o alt� lucrare intitulat�: "Numele divine", �ntruc�t noi suntem �n deplin acord cu ideile sale de baz� si �ndeosebi cu ideea c� diferentierea treptelor (�n cazul ierarhiei) se face �n functie de intensitatea energiei emanate de spirit, precum si de fiecare grupare de spirite.
Aceast� diferentiere energetic� provoac� dispunerea �n spatiu, �n zone diferite, a diverselor lumi.
Aceast� ordine spatial� este rezultatul legii ierarhiz�rii treptelor de energie si lumin�. Potrivit acestei legi a ierarhiz�rii treptelor de energie, universul spiritual negativ �l vom g�si judicios ordonat si organizat �n spatiu, cu trepte dispuse pe vertical �n forme de brad, �n v�rful c�ruia va domina cetatea energiei si luminii supreme: OPALUL, lumea perfectiunii divine, d�t�torul de sens al �ntregului univers spiritual.
Lumile universului spiritual negativ sunt �mp�rtite pe mai multe trepte de energie si lumin�, care se compun din trei zone distincte, toate afl�ndu-se �ntre cele dou� puncte cardinale ale universului spiritual: ZENITUL - polul armoniei, binelui si sublimului, si NADIRUL - polul dizonantelor, al r�ului al infernului, al haosului.
Legea ierarhiz�rii.
In functie de stadiul atins de energia acumulat�, de lumina emanat� face ca universul spiritual s� fie �mp�rtit �n trei zone, fiecare zon� av�nd mai multe nivele intermediare, nivele care alc�tuiesc adev�ratele lumi, cu caracteristicile proprii.
Se naste �ntrebarea: care este cauza acestor numeroase nivele, ce a determinat aceast� ierarhie de energii si lumini �n universul spiritual negativ?
R�spunsul este clar: doi factori.
Primul este v�rsta, adic� nivelele spirituale superioare au ap�rut �n universul spiritual �naintea nivelelor inferioare.
Al doilea factor este efortul. Cei mai luminosi, �nc�rcati cu mai mult� energie, au fost cei mai harnici. Ca mai putin luminosi, cei mai palizi, au fost mai lenesi, mai comozi.
Deci ierarhizarea a fost cauzat� at�t de v�rsta, c�t mai ales de r�vna cu care un spirit a activat. Ierarhizarea �n esent�, este cauzal� de stadiul mentalului. Cei superiori sunt cei care au atins stadiul suprem al mentalului, cei inferiori �si au locul la nivelele inferioare.
Care este situatia?
Potnvit legii conserv�rii, aceast� ierarhie este vesnic�, adic� diferentierile de lumin� vor r�m�ne pentru eternitate, c�ci, urmare a legii evolutiei, fiecare nivel evolueaz�, fiecare nivel este �ntr-o continu� acumulare de energie si lumin�, astfel c� �n straturile inferioare vor r�m�ne vesnic diferentierile, neput�nd fi niciodat� anihilate.
Deci universul spiritual se prezint� la ora actual� sub forma unui brad si �si va p�stra forma aceasta �n vecii vecilor.
In sf�rsit, cea de-a zecea lege si ultima, se refer� la modul de viat� al celor ce au atins mentalul suprem, adic� numai la nivelele superioare.
Se numeste LEGEA ECHILIBRULUI OSCILATORIU, potrivit c�reia spiritele care au atins mentalul suprem, deci care au ajuns la cap�tul evolutiei, au atins treapta care se numeste NIRVANA si care implic� patru moduri de a fi.
Cei care au ajuns la cap�tul evolutiei mentalului realizeaz� ceva ce nu este cunoscut de p�m�nteni, si anume odihna �n patru moduri de a fi, ceea ce implic� patru activit�ti distincte, �ntruc�t NIRVANA este echivalent� cu odihna vesnic�, dar aceast� odihn� vesnic� este �n fond maxima activitate, creatie, contemplatie, extaz etc.
Nu are sens s� explic�m pentru c� si asa nu se �ntelege. Numai cei ce ei �nsisi au intrat �n NIRVANA, numai ei pot �ntelege aceast� ultim� lege, cea a echilibrului oscilatoriu.
Recapitulam Legile:
1. Legea emisiei-absorbtiei
2. Legea atractiei
3. Legea respingerii
4. Legea evolutiei
5. Legea karmei
6. Legea efortului
7. Legea acumularii de energie
8. Legea ierarhizarii in spatiu
9. Legea conservarii
10. Legea echilibrului oscilatoriu
Spiritele umane intrupate, incadrate �n mijlocul �ntregii naturi nu se deosebesc �ntre ele prea mult deoarece nu se percep, la nivelul materiei pozitive, culoarea si luminozitatea fiec�ruia, ceea ce constituie deosebiri esentiale �ntre ele ca spirite.

In �ntregul regn vegetal si animal exist� o identitate perfect� �ntre spirit negativ si spirit pozitivizat, �ntrupat, adic� exist� o total� coresponden�� �ntre formele si culorile corpurilor din negativ si cele ce sunt �n pozitiv.
Astfel, firul de iarb� este verde �n negativ, verde �n pozitiv, trandafirul rosu din negativ este tot rosu si �n pozitiv; calul negru �n pozitiv este tot negru la culoare si �n negativ.
La om �ns�, lucrurile stau cu totul si cu totul altfel.
Dac� noi �n jurul nostru vedem oameni care nu se deosebesc �ntre ei dec�t prin portul vestimentar, �n negativ privindu-i, spiritele apar cu totul altfel, fiecare av�nd culorile sale spirituale specifice, fiecare cu luminozitatea sa astfel c� aproape nu vom g�si doi oameni la fel, care s� aib� aceleasi culori ale spiritelor lor sau s� aib� aceeasi luminozitate spiritual�.
Aceste deosebiri dintre spiritele umane, din punct de vedere al coloratiei si luminozit�tii se datoreste tocmai faptului c� fiecare spirit este o uzin� produc�toare de energie si fiecare uzin� produce acea energie specific� fiec�ruia, potrivit nivelului spiritual al fiec�ruia.
Se naste �ntrebarea: care este factorul care genereaz� culoarea si care este cauza care genereaz� luminozitatea diferit� a spiritelor?
La aceast� �ntrebare exist� un r�spuns clar, precis,culorile sunt generate de caracterul individului, de tr�s�turile sale de caracter, fiecare tip de om, fiecare "structur� de caracter" av�nd o corespondent� precis� �ntr-o coloratie care corespunde cu exactitate matematic� cu fiecare tr�s�tur� de caracter �n parte.
Astfel, orgoliosii vor avea culoarea lor, hotii si escrocii culoarea lor, ipocritii si f�tarnicii culoarea lor s.a.md.
Luminozitatea culorii, adic� faptul c� o culoare poate fi mai �nchis� sau mai deschis�, faptul c� un gri, de pild�, poate fi mai �ntunecat la unii, iar la altii mai deschis, chiar �mpr�stiind �n jurul s�u o oarecare lumina, se datoreste intensit�tii activit�tii fiec�ruia �n sensul culorii respective.
S� lu�m de pild�, hotia. Culoarea specific� hotiei este maron. O hotie efectuat� o dat� atrage dup� sine aparitia pe pieptul spiritului a unei pete maron, de o m�rime variind de la o palm� sau un ban, �n functie de gravitatea sau mai bine zis de amploarea acelei hotii.
Pata aceasta se extinde prin repetarea hotiei, iar c�nd ajunge la a cincea sau a sasea oar� si se transform� �n obicei, pata maronie se extinde, acoperind tot pieptul spiritului.
Dar si ho�ii se deosebesc �ntre ei: unii sunt pungasi, hoti de buzunare sau simpli borfasi, acestia av�nd un maroniu deschis; hotii la drumul mare vor avea maroniu �nchis, iar la banditii si la gangsterii de profesie maroniul va tinde spre fumuriu, spre negru.
Aceleasi lucruri se �nt�mpl� si cu celelalte culori: rosu pentru crim�, sepia pentru f�t�rnicie si ipocrizie, albastru pentru desfr�u, violet pentru perversiune sexual�, verde pentru magia neagr� si galben pentru orgoliu.
Majoritatea spiritelor inferioare, pentru c� au culori specifice caracterelor deformate, majoritatea acestor spirite deformate, �n general se prezint� cu mai mult de dou� sau trei culori, sau av�nd o culoare dominant� si c�te o dung� sau alte pete, fiecare spirit ilustr�nd aspectul, structura sa de caracter.
C�nd culorile se �nchid �n intensitate ele tind spre negru, ceea ce exprim� r�utatea ce tinde spre diabolism.
Odat� cu �nchiderea culorii creste egoismul setea de �nnavutire si odat� cu aceslea si setea de dominare.
Pe p�m�nt spiritele de culoare inchis� au cea mai mare sans� de a domina, de a conduce, dintr-o nes�buit� sete de m�rire, de onoruri, de �nnavutire prin exploatare, prin cele mai necinstite c�i si mijloace, uz�nd de cele mai perfide si mai obraznice metode.
Acestia ajung dictatori feroce, care tind s� oprime si ajung s� terorizeze, d�nd cea mai grav� form� a r�ului: setea de putere.
Fiecare spirit activeaz�. Creierul este factorul principal �n privin�a specificului activit�tii pe care fiecare din noi o avem.
COLORATIA SI LUMINOZITATEA unui spirit sunt tocmai rezultatul activit�tii specifice fiec�ruia axat� pe specificul structurii de CARACTER pe care fiecare �l are.
Culoarea gri �nchis si semi�nchis reprezint� cinstea si corectitudinea, dar f�r� orizont spiritual, adic� spiritul acesta nu are preocup�ri spirituale, nu-l intereseaz� armonia, frumosul si religia, este un spirit total lipsit de asa-numitul "al saselea simt": simtul sacrului. De abia gri-ul seimideschis si gri-ul deschis marcheaz� prezenta celui de al saselea simt, simtul sacrului, frumosului si armoniei.
In general griul deschis si chiar semideschis este culoarea celor ce-si ajut� semenii si sunt sensibili la frumos.
Aparitia luminozit�tii la gri �nseamn� deja mult pentru un spirit p�m�ntean, deoarece �nseamn� �nceputul ferm de manifestate a unei activit�ti interioare, este semnul care arat� intrarea spiritului pe treapta meditatiei si a contemplatiei, �nseamn� manifestarea formelor de �nceput ale simtului sacrului, frumosului si armoniei.
Chiar dac� spiritele respective nu sunt religioase, semnalmentul principal este iubirea si ajutorarea semenilor sub diverse si multiple forme.
Luminozitatea griului deschis, cu culoare de fond dominant�, implic� aparitia chiar a unui guler alb, faz� de trecere spre alb.
Trecerea spre alb se face lent si implic� mari si multe eforturi.
Albul are si el diferite nuante: alb de fildes, alb mat si alb curat.
Albul de fildes este nuanta care urmeaz� imediat dup� culoarea gri, nuant� obligatorie f�r� de care nu se poate atinge albul curat, care �nseamn� prima treapt� a celor des�v�rsiti.
Abia albul curat reprezint� realizarea echilibrului spiritual definitiv, realizarea armoniei integrale, a unui raport convenabil �ntre ratiune si spiritualitate.
Albul reprezint� cea mai intens� form� de activitate spiritual� pe de o parte, iar pe de alt� parte cea mai armonioas� form� de caracter.
Corect spus �ns�, vom inversa si vom spune: caracterul armonios se exprim� prin culoarea alb�, intensitatea activit�tii pe fondul culorii albe se exprim�, la r�ndul ei, prin luminozitate.
Si albul curat la r�ndul lui, cresc�nd activitatea �n "uzina energetic�" a spiritului, poate ajunge: alb luminos, alb lucitor, alb str�lucitor, samd. p�n� la luminozit�tile de limit� ale spiritelor divine, pe care mediumnitatea p�m�ntean� nici nu o poate percepe, deoarece lumina spiritelor opalice este orbitoare.
Albul este culoarea celor ce au un dezvoltat simt al sacrului armoniei si frumosului, este culoarea celor sensibili la sacru si la frumos.
Albul este culoarea tuturor celor care �n �ntreaga lor viat� nu s-au �ngrijit de ei, ci au luptat pentru cauza binelui adev�rului, drept�tii si frumosului.
Albul este culoarea celor care si-au �nchiriat viata slujirii unei cauze, uit�ndu-se pe ei.
Albul este culoarea cercet�torilor, savantilor si descoperitorilor care si-au �nchinat viata studiului, slujirii stiintei.
Albul este culoarea tuturor creatorilor in sunete forme si culori, care si-au dedicat viata creatiei si realmente au creat.
Albul este culoarea martirilor credintei, stiintei drept�tii adev�rului si artei, a tuturor natiilor din toate timpurile.
Albul este culoarea marilor anahoreti si �nsingurati, care f�r� s� se poat� reg�si �n semenii lor, s-au retras, au optat pentru singur�tate si reculegere.
Albul este, �n sf�rsit, culoarea contemplativilor, a celor care au cunoscut extazul in fata sfinteniei, armoniei legilor si fenomenelor, a celor �nsetati de extazul muzicii.
Conchidem asadar:
"Culoarea este expresia caracterului, luminozitatea este expresia intensit�tii activit�tii spiritului.
Spiritul, uzina energetic� uman�, are posibilitatea, prin munc� si efort, s� �mbun�t�teasc� culoarea si s� treac� spre gri, din gri �n alb, si din alb s� urce spre luminozit�ti din ce �n ce mai mari (este vorba de culorile spiritelor umane -n.n).
Albul reprezint� culoarea, activitatea cerebral� cu emisii de vibratii de cea mai �nalt� frecventa.
Creatia este cea mai �nalt� form� a d�ruirii si altruismului, de aceea, centrele cerebrale emit radiatii cu o �nalt� frecven�a si cu diverse amplitudini, care determin� diverse luminozit�ti.
Cu c�t activitatea este mai intens�, cu at�t creste amplitudinea radiatiilor, cu c�t amplitudinea creste, cu at�t luminozitatea este mai mare.