Auuu, ce doare! de Lelia Mihail publicat la 18.11.2009
AU, ce doare!(Codul spart al lui Da Vinci)
DESPRE AUTORI:
DR. JIM GARLOW
Jim Garlow, scriitor, orator si istoric, este ascultat zilnic la aproximativ 300 de posturi de radio de pe intreg cuprinsul tarii, in cadrul comentariului sau de un minut pe teme istorice, numit "Perspectiva lui Garlow".
Parcursul sau academic include Universitatea Drew (doctorat in istoria teologiei), Seminarul Teologic Princeton (masterat in teologie), Seminarul Teologic Asbury (masterat in teologie).
Ne-am convins. E indoctrinat pana in unghii.
Jim slujeste ca pastor principal la Biserica Skyline Wesleyan, in San Diego, CA. Pentru mai multe informatii, consultati adresa de internet www.jimgarlow.com.
DR. PETER JONES
Peter Jones este director al organizatiei Christian Witness to a Pagan Planet (Marturia crestina in slujba unei lumi pagine), menita sa sprijine Biserica in intreprinderea ei de a aduce vestea cea buna a Evangheliei unei lumi din ce in ce mai pagane.
Se pare, domnilor, ca nu v-ati facut de mii de ani datoria cum trebuie daca si acum purtati vestea iar lumea e din ce in ce mai pagana. Hai, lasati-va de glume!
Este, de asemenea, profesor asociat in studii nou-testamentare la Seminarul Westminster din California. Detine un masterat in teologie la Seminarul Teologic Gordon-Conwell, un masterat de teologie la Scoala de Teologie Harvard si un doctorat la Seminarul Teologic Princeton. Peter este casatorit cu Rebecca, nascuta Clowney; impreuna sunt parintii a sapte copii. Peter a crescut in Liverpool, Anglia, iar in copilarie a fost prieten apropiat cu John Lennon.
Si asta spune mult!
Joaca golf la un handicap de trei lovituri si cinta jazz modern la pian. Pentru mai multe informatii, consultati adresa de internet www.cwipp.org.
Pe cine doare, ne-am lamurit.
Problema de lamurit este: de ce ii doare asa de rau romanul Codul lui Da Vinci?

"In cartea sa, Codul lui da Vinci, Dan Brown afirma ca Leonardo da Vinci a inserat in mod intentionat in picturile sale indicii care, descoperite si interpretate corect, dezvaluie adevarul despre Isus.
Desi este un truc literar convenabil, nu a fost dovedit niciodata faptul ca da Vinci ar fi introdus dinadins in lucrarile sale simboluri care urmau a fi descifrate in viitor de catre o generatie iluminata.
Astfel, intentia acestei carti nu este aceea de a dezlega codul lui da Vinci, intrucit suntem convinsi ca nu exista unul".
Cine trebuia sa dovedeasca? Asta vrea sa faca Dan Brown in aceasta carte. Si oricare dintre noi are dreptul sa gandeasca si sa creada ce vrea. Nu exista nimeni imputernicit sa descifreze. Descifrarea o face cine poate.
"Teabing este unul dintre personajele imaginare care populeaza fulminantul best-seller semnat de Dan Brown, Codul lui da Vinci. Lectura savuroasa, romanul, caruia autorul ii imprima un ritm alert punctat de suspans, a ocupat inca de la momentul lansarii primul loc intre cele mai bine vindute carti conform topului publicat in New York Times si s-a instalat curind in fruntea tuturor listelor din Statele Unite, ajungind sa fie tradus in peste patruzeci de limbi. Un an mai tarziu, Codul lui da Vinci inregistra vinzari de peste sase milioane de exemplare cartonate. Este limpede, asadar, ca, alaturi de protagonistul lui Brown, Robert Langdon, fictionalul Leigh Teabing dispune de toate mijloacele pentru a-si face cunoscute pe larg convingerile referitoare la Isus Hristos."
Doare, bineinteles, si succesul romanului in intreaga lume.
Dar de ce a fost un asa succes?
Raspunsul e foarte usor de dat. Pentru ca subiectul intereseaza pe multa lume.
De ce intereseaza asa de multa lume?
Pentru ca raspunsurile "oficiale" nu ii mai multumesc pe foarte multi oameni.
Si asta din ce cauza?
Mai toti au descoperit "petele albe" din lucrarile "oficiale". Si si-au pus intrebari.
Inteligenta umana actuala a ajuns la stadiul cand "crede si nu cerceta" nu mai poate fi valabil. Romanul lui Brown, daca e simpla literatura, e de neinteles de ce a suparat pe atat de multi. Si daca e roman, atunci are personaje, care sunt fictive ca orice personaj literar, daca nu se refera expres la persoane existente.
Orice elev de gimnaziu stie ca intr-un roman autorul foloseste personaje pentru a-si exprima ideile.
Deci de ideile exprimate de Dan Brown se impiedica autorii la comanda cuiva mai indurerat decat ei.
Seful (oricine are un sef), seful e furios, se teme! A comandat sa-l desfiintam pe Brown cu armele lui. Si asa a aparut acest cod spart.....
"Aflam, deci, ca Graalul nu este nici pe departe ceea ce ne-am fi putut inchipui. Graalul, potrivit lui Langdon, ascunde un secret de o asemenea gravitate incit, o data adus la cunostinta oamenilor, ar face ca insusi crestinismul, in ceea ce inseamna el astazi, sa dispara.
Autorul Dan Brown vrea sa ne convinga, insa, prin intermediul protagonistului sau, Langdon, ca nu este vorba despre un obiect. Iar nenumaratii sai ocrotitori n-au murit doar pentru a feri de intruziuni locul tainic unde s-ar afla acest simbol religios. Substanta insasi a Graalului ca atare sta in miezul acestui mister.
Ni s-a dat de inteles pina acum ca Sfintul Graal - daca va fi existat - este potirul din care a baut Hristos la ultima Sa cina si pe care, mai apoi, Iosif din Arimateea l-a umplut cu singele varsat pe cruce.
Daca e sa dam crezare, insa, personajelor lui Dan Brown - Langdon si Teabing - adevaratul Graal, dincolo de a fi un lucru, este o persoana.
Maria Magdalena a fost Potirul cel Sfint. Ea a fost cea care a purtat descendenta regala a lui Isus Hristos.
Brown afirma ca Maria Magdalena si Isus au avut relatii sexuale si au zamislit un copil impreuna.
Dupa moartea lui Isus, gelozia ucenicilor a determinat-o pe Maria sa-i paraseasca si, luindu-si copilul, sa caute adapost intr-o comunitate evreiasca din Franta."

Si ce e asa de grav in aceasta afirmatie?
Ne spun autorii, insisi:

"Exista destui cititori ai Codului lui da Vinci ale caror convingeri referitoare la adevarata identitate a lui Isus s-au vazut zguduite din temelii."
Nu destui, domnilor, marea majoritate au simtit instinctiv ca ....ceva trebuie sa fie. Subconstientul cititorilor a fost alertat, al acelor cititori care nu au inca acces la propria cunoastere.
Hotarati-va odata domnilor, Iisus ori era iudeu, cum se afirma "oficial" si atunci era insurat, ori era mesopotamian ori egiptean si era celibatar, cast, impotent sau cum va place sa-l descrieti.
In cartea de istorie antica scrie ca nici un barbat iudeu necasatorit nu putea lua parte la viata sociala, daramite sa adune mase de oameni care sa-l urmeze peste tot
.
"Lui David Klinghoffer ii este limpede, potrivit intimpinarii sale din National Review, riscul pe care il comporta povestea lui Brown: in Codul lui da Vinci este pus la bataie nici mai mult, nici mai putin decit insusi crestinismul traditional... Intemeietorul crestinismului are de la Maria Magdalena o fiica, Sara. Daca aceasta teorie ar fi adevarata s-ar surpa o serie de credinte fundamentale ale crestinilor."
Deci asta era. O spun chiar ei.
Ce le mai ramane?
"Sa faca valuri", sa abureasca mintea oamenilor cum fac de 2000 ani. Cine poate afirma cu mana pe inima ca, acele credinte de mii de ani ale crestinilor (paulisti caci crestinismul nu exista inca) ar fi adevarate in totalitate?
Faptul ca au fost impuse si mentinute prin "abureala" atata vreme nu inseamna ca sunt adevarate.
Suntem imbiati sa nu il credem pe Brown. Perfect, completati locurile goale cu ceea ce desigur multi dintre voi, suparatii, cunoasteti.
Ca ati aranjat povestea acum mii de ani, mergea atunci. Acum se cunosc mult prea multe despre om, cosmos, nastere, viata, intrupare, ca sa mai mearga "abureala".
"Unul dintre aspectele pe care ma stradui din rasputeri sa-l confer cartilor mele este invatarea", declara Brown intr-un interviu acordat revistei Bookpage. O data incheiata lectura unei carti, fie ca-ti place ori nu, vei fi invatat o gramada de lucruri. Iata, asadar, ca romancierul Brown se erijeaza in profesor. Si, asemeni atitor profesori priceputi, isi incepe lectia prin a pune in discutie ceea ce parea sa fie pina la un moment dat indiscutabil."
Bine zis - parea - ca nici o minciuna nu merge la infinit.
Si voi ce faceti domnilor?
Continuati sa ne impuneti ce va convine voua sa credem.
De ce il acuzati pe Brown? Ce drepturi aveti in plus, inafara celor autoimpuse?
Deja se stie destul din cele intamplate la Niccea, ca sa ne dam seama ca nu e in regula. Putinul care a strabatut este mai mult decat suficient.
"Codul lui Brown, dupa cum se va vedea, este de departe mai primejdios in sfera integritatii spirituale decit inchipuitul cod al lui da Vinci.
In al doilea rind, citeva precizari referitoare la legenda Sfintului Graal ar fi, din punctul nostru de vedere, cit se poate de oportune.
Cititorii nostri vor fi, probabil, surprinsi sa afle ca noi, Jim Garlow si Peter Jones, credem in "Sfintul Graal".
Cu atit mai contrariant, asadar, va parea sa spunem ca, in acest sens, Dan Brown nu e departe de adevar. Pe parcursul cartii se va dezvalui nu doar ce este Graalul, ci si unde se afla el astazi.
Vom recurge, in acest demers, la ajutorul propriului nostru personaj literar, Carrie Williams."
Bravo! Dupa ce il acuza pe Brown de neseriozitate cu personajele lui fictive, creeaza si ei unul.
In consecinta scriu si ei un roman ca sa-l combata pe Brown ca pe Da Vinci il anuleaza de la inceput.
Si mai ies si ceva banuti.....
Nici nu e nevoie sa mai citim, e lamurita problema.