Cununa sufletului de Lala publicat la 01.03.2010
Cununa sufletului
     Parinte al Luminii, ce viata ne-o indrumi
De peste lumi si veacuri se impletesc cununi
Cu lauri si speranta isi tese inspre Tine
Al omenirii suflet credinta de iubire.
Ai fricii monstrii astazi se zbat fara putinta
Si cauta-n amarul vietii fara Tine
Sa puna iar pecetea durerii fara nume.

     Dar secera Ta-i dreapta, in vreme sa-mplineasca
A Ta porunca sfinta, din noi sa izvorasca
A Ta vointa dreapta, sa-nvaluie Cuvintul
Si nici un nor din lume sa spulbere avintul..
Fantasma goala-lumii sa nu ne mai robeasca
In cuget, in simtire, in lacrimi fara singe
Noi ne spalam azi cerul ca sa-l putem atinge.

Iti multumim Parinte, ce viata ne-o indrumi
Privim din nou la tine, sclipind printre cununi..
Ti-am rastignit iubirea pe crucea astei lumi
Si plingem ca durerea ne tulbura si doare
Si plingem de ispite ce singuri le-am dat viata
Si plingem neputinta in forme fara sir
Si ne ingropam credinta in goana mintilor...
Orbiti de neiubire, ti-am rastignit iubirea
Si-am devenit besmetici, orbecaind prin lume
Si-n cuie ruginite batut-am izbavirea.

     O clipa de trezire..dezlantuie furtuna
Si focul il coboara, in el sa arda tot
Ce-a despartit fiinta de-a Ta iubire pura
Ce-a invaluit simtirea, de-a Ta vointa dreapta..
Lumina se coboara prin focul intetit
Si viata se trezeste , in forma ei cea sfinta.

     Ce-n noi nu-i cu putinta, in Tine TATA este
Doar licarul din suflet sa-l indreptam spre cer
Sa ardem precum focul, de dor mistuitor
Si-a Ta Lumina calda ne tine in iubire
Si sufletul se-nnalta precum un soim in zbor..
Asa-i a Ta iubire, atit de mare este
Pentru a noastra viata, pentru al nostru zbor

     Pentru un fir din suflet ce tese o cununa
Poti rasturna un munte, sa nu ne prigoneasca
Poti matura o vale, sa nu ne mai sminteasca
Poti in iubire-n brate..Tu sa ne porti mereu
Cind pasii nostrii singuri nu mai razbesc in lume
Doar..doar cununa noastra spre Tine vom putea
S-o trecem peste veacuri inspre iubirea TA..