Getia - Partea II de C.O. Arimin publicat la 12.03.2010
Falsificarea istoriei - continuare
In prezent majoritatea istoricilor straini accepta ideea ca patria de origine a neamurilor aryas a fost regiunea Carpatilor dar umbla cu parul in ochi si nu vor sa vada ca sanscrita are prea multe asemanari cu limba romana veche si sumeriana ca sa poata ignora originea lor comuna.
Cei mai inversunati adversari ai acestei idei sunt germanii care si acum sustin ca patria neamurilor aryas este sudul Marii Baltice, iar ei sunt adevaratii urmasi desi in germana veche sunt foarte putine cuvinte ce se aseamana cu sanscrita, fata de limba romana.
Dar ei de fapt isi sustin minciunile de la sfarsitul secolului XlX, cind au nascocit limba indo-europeana si gramatica ei, iar acum le vine foarte greu sa accepte ca si-au facut din minciuna o adevarata stiinta.
Ivritii si-au facut din minciuna, un puhoi de revelatii dracesti.
Din aceasta nebunie a minciunii indo-europene, germanii si-au mai scos un fum turbat numit arianism si astfel Hitler a trimis in anul 1939 o expeditie de arheologi in Tibet sa caute potcoave de cai morti ale neamului lor stravechi, aryas.
Nefiind prezenti la impartirea rusinii, dupa ce englezii le-au turnat niscai otrava in cupa gloriei mincinoase, si vazandu-se socotiti la scurt, germanii au intors bidiviii vechilor indo-europeni cu 180 de grade, indreptandu-i cu darlogii catre India, le-au facut o suflare focoasa sub coada, i-au mai hranit si cu ceva jar pentru drum, si apoi le-au dat bice, astfel ajungand zmeulenii lor taman in muntii unde i-a descoperit istoria.
Nebunia se explica prin ideea imperialismului german din secolul XlX si prima parte a secolului XX, cind ei se considerau urmasii de drept a imperiului roman si vrednici ucenici ai culturii antice grecesti.
Cand Dumenzeu iti rataceste putina minte, nu poti decat sa gresesti!
Si tot culturnicii occidentali prin priceputii lor germani au scornit elenismul, ca o curiozitate spirituala a armatelor lui Alexandru Macedon ce au creat un vast imperiu, nu cu sabia si jaful ci cu cultura greaca si fatarnicia lor proverbiala!
Diodor in scrierea amintita mai sus, Cartea l,XLlV, dupa ce aminteste de perioada mitologica a istoriei Egiptului, el spune ca tara a fost carmuita de regi din neamul omenesc vreme de aproape cinci mi de ani, din care mai toti ai fost bastinasi si numai putini din Etiopia, Persia si Macedonia.
"In sfarsit macedonenii carmuira Egiptul si stapanirea lor tinu doua sute saptezeci si sase de ani.
In tot restul timpului regii au fost de neam din Egipt si cu totii numara patru sute saptezeci de regi si cinci regine.
Preotii au insemnat in cartile sfinte istoria lor si, din cele mai indepartate vremuri au incredintat-o urmasilor.

Cum Diodor si-a scris Biblioteca istorica pe la anii 50-30 i.e.n. este exclusa vreo confuzie a celor care au intemeiat imperiul macedonean, si nu elenist cum spun facatorii de istorii nascocite si pocite, ei fiind ariminii din Macedonia si nu grecii de pe unde s-ar fi aciuat ei pentru negustoriile pe care le puneau la cale.
Cand Alexandru, aflat in campanie in imperiul persan, le-a cerut grecilor sa trimita si ei trupe, acestia au refuzat.
Mai amintesc pe tracul arimin Hecateu din Abdera, oras in Tracia, care a trait la Alexandria in Egipt in secolele lll-ll i.e.n. in timpul domniei regilor Ptolomei si unde a scris in greaca doua tratate, respectiv, Despre hiperboreeni si Despre Egipt sustinand ca filozofia greaca vine de la aceste doua popoare dar si alte lucruri foarte suparatoare pentru urechile subtiri ale altora.
Daca el ar fi fost elenist asa cum bat campii culturnicii nascocitori, atunci ar fi cantat pe greci la cetera de asurzea lumea dar el a scris despre neamul lui strabun, hiperboreenii, pentru a-l cinsti prin munca sa.
Si i-a mai cinstit pe egiptenii cu care a constatat ca se inrudeste prin limba si unele obiceiuri, chiar daca primii macedoneni au ajuns pe Nil cu sabia pentru a-i alunga pe persi.
Dar grecii, p�na pe la mijlocul secolului Vl �.e.n. nu prea aveau cu ce sa se b�rzoaie �n fata altora si o spune chiar unul dintre marii falsificatori de istorii din antichitate.

Eusebiu din Cezareea in lucrarea Cronica 1 scrisa pe la inceputul secolului lV, la p. 225 reproduce in fragment din Cartea Vll, parte din lucrarea lui Diodor amintita mai sus, astfel: "Din aceeasi scriere a lui Diodor, pe scurt, despre intervalele de timp in care Stapanii Marii au detinut suprematia maritima.
Au stapanit marea dupa razboiul troian: lidienii si meonii 92 de ani, pelasgii 85 de ani, tracii 79 de ani, rodienii 23 de ani, frigienii 25 de ani, cipriotii 33 de ani, fenicienii 45 de ani, egiptenii ? ani, milesienii 18 ani, carienii - ? ani, lesbienii 68 de ani, foceenii 44 de ani, samienii ? de ani, lacedemonienii 2 ani, naxienii 10 ani, eretrienii 15 ani, eginetii 10 ani, pina cind Xerxe a trecut pe celalalt mal.
Din aceasta insiruire de date rezulta ca grecii s-au impus pe mare cu mai putin de 100 de ani inainte de invadarea peninsulei de catre persi la anul 481.
Informatia poate fi considerata corecta pentru ca toti anii mentionati de Eusebiu, adunati impreuna cu anul 481 dau 1030, data apropiata de 1130-1200 cand a avut loc razboiul Troiei.
Un alt citat al aceluiasi Eusebiu din Cezareea tot din Cronica 1, reproduce dupa Diodor si scrie "De la Caranos care a fost intiiul rege al macedonenilor si pana la Alexandru - cel care a supus meleagurile Asiei - se numara douazeci si patru de regi.
Anii care s-au scurs in acest rastimp sunt patru sute optzeci." Nici urma de eleni si nici de elenism, desi amindoi erau greci si trageau la greu la falsificarea istoriei neamurilor arimine, pentru ei evidentele erau prea mari ca sa poata fi ascunse asa cum se intimpla astazi.
Dar incepand cu secolul XlX, toate inscriptiile descoperite care erau scrise in frigiana, traca, bessa, geta sau romina veche de pe tablite, au fost citite prin limba greaca!
Din acest fluviu de falsuri am sa dau doar cateva exemple.
Pe o moneda a unui rege odris din secolul lll i.e.n, apare pe revers un vas cu doua toare mici iar deasupra gurii acestuia sunt scrise literele KO. Pe laterala stinga sub toarta este litera T, iar pe laterala dreapta in aceeasi pozitie este litera O. Cuvantul scris este koto, dar priceputii l-au citit Cotys, fiind numele regelui! Ori vasul respectiv era vasul cunoasterii din religia getilor iar cuvantul koto are sensul de cauta sau cerceteaza asa cum se mai foloseste si astazi.
Alt exemplu este un vas din secolul Vl i.e.n. care are o scena cu Hercule care casapeste un centaur. Meseriasii in citit spun ca centaurul se numeste Nessos, dar in partea dreapta a capului centaurului scrie GETOS.
Arheologii turci au descoperit in anul 2003, in centrul podisului Anatoliei, o resedinta princiara frigiana din secolul X i.e.n. unde au gasit si mai multe inscriptii.
Toate au fost citite prin limba greaca, desi acestia au folosit alfabetul abia in secolul Vlll i.e.n. si atunci foarte rar si stangaci.
Cam asa a fost scrisa istoria veche a Europei, dupa interes si pretentii, iar adevarul a fost folosit tocmai pentru a justifica acest gen de a institutionaliza minciuna.
Dupa latinitate, o alta sminteala nascocita a inceput sa dea iama prin mintile ratacite ale unor pretinsi istorici, alegandu-ne de aproape o suta de ani cu nebunia tracista.
Parintelul acestei golanii fara seaman este "marele" - dupa pretentia lui - istoric Vasile Parvan cu facatura numita Getica, o adevarata evanghelie inchinata sfantului Tomaschek, mentorul sau in tracism.
Lucrarea a fost tiparita in anul 1926 la Cultura Nationala, fundatie al carui presedinte era chiar Parvan, fiind stipendiata de marea finanta mozaica din Romania, primind premiul Academia Romana unde autorul era membru.
Scrierea, desi este un tratat de arheologie a sitului de la Crasani cercetat de Parvan, s-a dorit un raspuns al specialistilor in istorie contrafacuta, impotriva diletantilor care s-au lasat aburiti de "romanul fantastic" al lui N. Densusianu.
Din continutul cartii, mai putin de un sfert trateaza probleme de istorie, restul este un studiu de arheologie, si doar atat!
Cartea este aproape un omagiu adus istoricului german Tomaschek - proorocul mincinos al tracismului - autorul lucrarii Die alten Thraker.
Intr-o totala contradictie cu bunul simt, Parvan preia din cultura occidentala a secolului XlX si inceputul celui urmator ideea indo-europenismului o vantura si peste Carpati, scotand din palaria maiastra pe tracii care au luat in stapanire tinutul unde se gasea un neam numit geti de catre greci, chiar daca elenii spun altceva si de aici nebunia ca suntem urmasii primilor cuceritori care, s-au prostituat si in fata romanilor si din aceasta devalmasie degradanta a iesit poporul romin!
Nu are zguduiri de constiinta cand isi da singur cu stangul in dreptul, considerandu-i pe toti niste novici si diletanti ce nu au cum sa rasufle "aerele tari" ale inteleptilor cu care el poate sta la cioace!
Pentru a dezvalui falsurile si nebuniile acestui pretins singur istoric al romanilor, voi lucra cu "marfa clientului" folosind trase/citate din Getica, considerata inca de majoritatea istoricilor din Romania drept o carte fundamentala!
La p. 9 avem: "Prin anii 1000 i.e.n. inflorea n tinutul dintre ultimele prelungiri ale Alpilor, deoparte, Carpatii Nordici cu Galitia si Bucovina de alta parte, in sfarsit regiunea catre Nistru si Dunarea de Jos, ca limita de est si sud, ultima si cea mai dezvoltata forma a civilizatiei bronzului. Creatorii ei erau un popor unitar a carui nationalitate se va defini usor la cele ce urmeaza si ne dezvaluie numele misteriosului neam la p. 172 "Am vazut mai sus ca prin anii 1000 .e.n. locuia n Dacia poporul Thracic pe care-l cunoastem mai tarziu prin istoricii greci sub numele de geti. Aceeasi thraci nordici de la anul 1000 au trebuit sa locuiasca in Carpati si la anul 1400 .e.n
Revin pentru lamurire la p. 9: "In continuare cu acest popor, locuiau de la Nistru (Herodot lV, 11) si pana la Don si n tinutul Cubanului (Herodot lV,12), ocupand tot tarmul nordic al Marii Negre, cimerienii. Acestia dupa toate semnele par a fi fost traci.
Daca aceste doua civilizatii existau in acelasi timp si nu s-a cunoscut nici o penetrare a cimerienilor spre vest n acel timp, de ce sa fie si ei tracii iubiti de Tomaschek si clica lui de intelepti din care binenteles facea parte si Pirvan?
Dau mai departe trasul din pagina amintita. "Civilizatia bronzului reprezentata de ei era foarte asemanatoare celeia din masivul carpatic. Se pare ca ei locuiau aici inca de prin al 16-lea veac i.e.n. De asemenea, resturile arheologice arata ca, cel putin de pe la nceputul mileniului al ll-lea i.e.n. locuise si n Carpati cu civilizatia originala a bronzului acel neam al carui nume inca nu l-am spus., dar l-am adus eu de la pagina 172.
Pe ce considerente i-a facut pe cimerieni si traci "inteleptul nostru nu ne spune iar argumentul "par a fi fost traci este bun doar n povesti.
Ne mai zice marele descoperitor de sfinte adevaruri: "Cam tot de prin anii 1600 i.e.n. incep insa si marile miscari de migratiune ale arienilor-iranieni din Asia Centrala spre Vest migratiile ariene spre Apus, incepute inca de pe la 1600 i.e.n. transplanteaza pe iranieni att in sud-estul cat si in nordul Marii Negre cu mult inainte de anul 800.
Asa, sa ne deslusim cu naravasul istoric, acesti cimerieni au aparut pe la 1600 i.e.n. dar nu ne spune daca erau si ei indo-europeni sau niscaiva bastinasi la fel si pentru populatia din Carpati si marile imprejurimi care parcurg impreuna cam acelasi timp istoric.
Si, la aceeasi pagina continua specialistul pentru a-i rupe pe diletanti: "Totusi resturile arheologice scythice - databile - nu ncep in sudul Rusiei dect n secolul Vll. Iar intinderea scythilor n Europa estica si centrala este completa, pana la Oder, la Adriatica ori n Thracia, abia n secolul Vl i.e.n.
Prezenta scythilor n Ardeal se verifica tot n secolul Vll. Este clar deci, ca mult inainte de sec. Vll trebuia sa inceapa aceasta evolutie culturala., pe care n secolul Vll noi o gasim pretutindeni gata
Dar mai e si un foarte interesant argument arheologic, care arata ca intre anii 1000 si 900 au trebuit sa inceapa turburarile din Estul Europei, fireste intai deplasarile violente cimeriene spre vest, iar apoi cu insasi navalirile scitice.
Ne spune totusi la p. 10: "In sec. Vlll, cimerienii rupand cu ei si pe thraci Treres, ajung cu invaziile lor n Asia Mica(Strabo, l, 3,21)
Aceasta turburare, si ca urmare, din Dacia spre nordvest, vest, sudvest si sudest - asa cum fusesera impinsi si cimerienii - de scitii indreptati in aceleasi directii, este ea confirmata prin vreun fapt geografic-etnografic incontestabil?
Ori, cumva, trebuie sa socotim, dupa cei mai multi invatati, cu tot cu Reinecke si Ebert, ca scitii n-au gasit n Dacia pe daco-geti ci alte popoare?
Pana si Pirvan se afla aici intr-o mare dilema: erau geto-dacii n Carpati cand au dat peste ei tracii-cimerienii sau nu?
Ai senzatia ca in Dacia a avut loc o mare catastrofa si toata populatia s-a mprastiat in cele patru zari sau chiar mai rau.
Si pentru a le face n ciuda inteleptilor germani, spune la p. 173: "Thracii indo-europeni asezandu-se in Carpati peste populatia locala au primit fireste n conlocuirea cu ea diferite ganduri si forme ale vietii acesteia.
Treptat, ca si n Grecia, au desnationalizat-o; dar, ca exemplu, cultul principal al aborigenilor pentru Marea Zeita subpamanteana, a creatiei si rodirii l-au pastrat mai departe.
A uitat ca pe cimerieni i-a facut mai nainte traci iar indo-europenii erau alte semintii dupa cum scrie chiar el, in Carpati existnd o populatie inaintea venirii tracilor! In alta parte a cartii spune ca intre cultele tracilor si a daco-getilor exista diferente att de evidente incat ele nu pot fi explicate decat printr-o deosebire foarte mare a culturilor unde s-au format in tinuturi diferite. Il cheama iarasi pe proorocul Tomaschek, dar de data aceasta ca sa-l critice pentru ca nu a bagat bine mna in palaria cu minuni de unde a scos ceva care nu are trecere pe sub nasul vajnicului mioritic.
La p. 73 scrie: "Tomaschek, sustine poate cu dreptate, ca masivul carpatic a fost poate dintre inceputurile indo-germanice, tracic. Acolo unde insa ni se pare ca Tomaschek greseste, e cnd identifica pe geti cu thracii si dimpotriva, desparte pe thraci de moesi si phrigi.
Astfel si ia singur posibilitatea unei stratificari de migratii nord-thracice, analoage celor elenice si continua cu aceasta aiureala mai departe la p. 81: "De fapt, insa, nordul acesta mai traia inca in mostenirea stralucitului mileniu al ll i.e.n., cand thracii alcatuisera in epoca miceniana, una si aceeasi stralucita civilizatie, cu grecii de o parte, cu phrigienii de alta, si la p. 164: "Si Herodot ne da o buna indicatie ca cimerienii nu locuisera la apus de Nistru, ca, deci prin anul 1000 i.e.n., getii se aflau pe aceleasi locuri in intreaga Galitie si Moldova, pe tot cursul Nistrului pna la mare, parca suferind de un adevarat delir generat de infailibilul argument "a fost poate, ne mai lumineaza cu revelatiile personale de la p. 26: "Ca tara locuita de scythi a fost inainte a cimerienilor, cnd scythii nomazi au pornit din cauza masagetilor, peste Araxes spre Vest, cimerienii n-au fost uniti ca sa le reziste, ci s-au certat intre ei si si-au ucis pe sefii lor, cari voiau sa-i mane in lupta si i-au inmormntat pe malurile Nistrului, iar mormintele lor se vedeau inca pe vremea lui Herodot
De alta parte migratia sthytilor[agatarsi] nu se oprise in Carpati, ci tocmai n Rhodope si la Marea Egee, catre gura riului Nestos, unde ei impinsesera cu dinsii si triburile getice, pe care le constatam prezente aici de prin anul 500 i.e.n. Dar povestea lui Herodot se refera la evenimente din secolele Vlll-Vll i.e.n.!
Pentru a indeparta ceata din mintea noastra ne mai spune magistrul la p. 28: "De aceea e superfluu sa chemam in ajutor legenda Argonautilor pe Dunare in sus si denumirea insulei Istria din fundul Adriaticii dupa numele thracic al Dunarii, pentru a intelege ca scitii ajunsi aici in masivul carpatic, au dat aici peste un mare popor <>, cel getic, pe care pe de o parte l-au supus, pe de alta parte l-au imprastiat pana departe, fie facandu-l sa-si caute la randul lui alte pamanturi, fie, mai ales, luandu-l cu ei prin expeditiile prin vecini.
Voi face o cronologie a informatiilor asa cum le-a prezentat Pirvan;
pe la 1600 i.e.n. apar n arealul din nordul Marii Negre pe fluviul Nistru, cimerienii iar vecinii lor spre vest sunt getii sau tracii care se intindeau pana catre Tisa si chiar mai ncolo.
In aceeasi perioada tot el aminteste pe indo-europenii care ridica praful timpului de pe uitata Europa, dar nu ne spune daca acestia sunt chiar cimerienii sau alte semintii bulucite la portile istoriei.
Sub luminarea istoricilor germani ii numeste pe acesti cimerieni traci, dar n aceasta oala ii baga - fara a-i ntreba ce hram poarta - si neamurile din Carpati!
Si asa, dintr-un condei i-a facut pe geti drept traci, ba nca spune ca acesti traci din Carpati au mai fost cuceriti inca odata prin secolul Vlll i.e.n. de catre tracii-cimerieni, care i-a deznationalizat si spulberat in cele patru zari.
Dupa un secol navalesc peste Carpati, scitii, unde gasesc ceva semintii de traci pe care ii imprastie si ei sau ii iau n campaniile de pradaciuni prin vecini ajungand pana in ograda grecilor din Rhodope unde o parte din ei, obositi si saturati de atata alergatura au adastat pentru ceva vreme si asa i-a aflat istoria pe acele locuri ca geti veniti din nordul Istrului!
Daca aceasta populatie carpatica a tot fost sparta, imprastiata si deznationalizata, te intrebi firesc: cine a mai continuat sa locuiasca tinutul care ne dezvaluie attea artefacte arheologice?
Parca suparat pe mentorul lui german, Pirvan ii reproseaza ca i-a facut pe geti drept traci de parca el ar face altceva in abureala ce ne-a dat-o ca adevar istoric si spune ca de fapt ar fi existat tracii minoici, cei care au ajuns pana n Creta si getii cimerieni, adica nu sunt indo-europeni si nici de neam trac chiar daca mentine zicerea ca cimerienii se pare ca erau traci. Asa este plasmuita toata cartea, se presupune iar mai trziu se confirma pentru ca la final sa fie adevarat, adica o ipoteza purtata prin cteva sute de pagini, ametita, invartita si innebunita la sfrsit devine adevar!
Am sa amintesc aici faptul ca Parvan elimina din argumentele arheologice ceramica desi ea a fost mult inaintea bronzului iar ca dovada de netagaduit a continuitatii noastre pe aceste meleaguri si a smintelii lui, voi arata ca pe multe vase de ceramica apare crucea cu bratele egale inscrisa n cerc.
Tot aici apare si steaua cu sase raze, fiind veche de cca 5000-6000 ani, ambele simboluri avnd caracter religios.
Parca jucndu-se cu memoria noastra si sfidnd orice urma de bun simt, Pirvan ne prezinta o alta varianta a genialei sale gandiri cum se vede la p. 32 "Neamurile daco-getice cu asezarile lor numite davae, s-au intins precum am accentuat si mai sus inca din vremi imemoriale spre nord, pana n Silezia, in Posen, in Galitia si Podolia, iar spre sud-vest, navalind peste thraci, pana in Rhodope si pe valea Maritei, , trecnd chiar dincolo de Hellespont in Asia Mica.
Pe vremea lui Herodot acest proces de expansiune nordica si sudica, din centrul carpato-danubian era ncheiat demult si continua la p. 81: "Prin secolul Vl i.e.n. getii se aflau ntr-o stare relativa de prosperitate
Din Carpatii Nordici si pana n Haemus, getii alcatuiau un mare popor unitar ca neam, desigur insa impartit politic in numeroase clanuri autonome, unele sub principi indigeni independenti, altele recunoscnd, mai ales n partile Nistrului autoritatea cutarui rege, de neam scythic.
Pe luminatia sa germana l loveste rau la p. 170: "Tomaschek recunoaste ca numele dacilor si getilor sunt greu explicabile nu numai din thracica, ci n general pe cale filologic-comparativa indo-europeana.
Stai miselule sa ne socotim o leaca, zici ca un pezevenchi ca neamurile daco-getice ar fi pe teritoriile dintre Istru, Carpatii Padurosi, Don si Tisa din vremuri imemoriale, adica inainte de venirea indo-europenilor, tracilor, cimero-tracilor si scitilor, iar istoria ne gaseste tot pe aceste locuri, te intreb plin de suparare: nu cumva ai scris toate aceste trasnai cand erai la balamuc?
Deci nu mai suntem traci ci bastinasi geti begeti.
Aici ilustrul istoric ne dezvaluie ca exista si o limba traca pe care o cunoaste el si cativa initiati in aceasta taina iar numele de neam al stramosilor nostri nu poate fi scos nici din indo-europeana si nici din traca.
Asa-i cnd lungesti o minciuna, devine att de stravezie ca o descopera oricine.
Ne mai spune Pirvan ca din vremi imemoriale, trecand prin secolul Vl i.e.n. daco-getii au fost pe aceste meleaguri fara intrerupere iar din centrul carpato-danubian au avut mai multe navaliri ajungnd si pestetraci!
Asta-i, magistrul si-a uitat pe undeva rabojul si o da la plesneala pentru ca chiar daca multi vad si citesc, foarte putini pricepesc!
Adica nu a existat nici o invazie traca peste populatia carpatina ci invers asa cum o spune chiar el si unele izvoare antice!
Recunoscand interpretarea fortata asupra textului lui Herodot ne spune la p. 32 "In adevar este drept ca Herodot nu cunoaste pe geti decat intre Balcani si Dunare, si anume inca din sec. Vl (vezi toate citatele la Tomaschek), si ca nici la Herodot si nici mai tarziu pana la Ptolemaios al lui Lagos, campia munteana nu este clar descrisa de nimeni, iar la Dunarea de Jos este inchipuita chiar de Herodot(V,9) un fel de pustiu unde getii si scythii ar fi deopotriva vagabonziiar aici, intre Carpati si Dunare, nu e loc pentru alti thraci decat pentru geti, cari locuiau compact malul drept pana la varsarea n mare, si cari locuiau de asemenea sub numele de carpi toata Moldova de miazazi.
Sa spui numai pe baza unor probe arheologice selectate tendentios si a unor ipoteze trasnite ca se poate scrie istoria unui popor, asta miroase a miselie.
Iar cnd faci asemenea miselie din simbria Satanei, asta se cheama tradare de Neam si Tara!
Pentru a ne mai linisti putin din sminteala provocata de nabadaile "stiintifice" ale lui Pirvan, am sa dau un citat lamuritor din Strabon care in Geografia Vll, 3 ne spune cine erau tracii: "Grecii cei vechi au socotit pe geti ca un popor trac ce locuia pe ambele maluri ale Istrului.
De asemenea sunt traci si mysii, care acum se numesc moesii si din care se trag mysii ce locuiesc acum intre Lidia, Frigia si Troada.
Tot precum frigienii nu sunt altceva decat bridge, de asemenea sunt si ei neam de traci.
Si de asijderea din aceasta ginta se trag si mygdonienii, bebrycii, medobithinienii, bithinienii, thinienii si poate si maryandinii.
Numai ca aceste popoare trace au parasit cu totul Europa, in vreme ce mysii au ramas pe loc"
Getii vorbesc absolut aceeasi limba ca dacii.
Daca acum, noi ceilalti greci cunoastem mai bine pe geti, asta este ca acestia si-au schimbat necontenit locuintele si au trecut de pe un mal pe altul, amestecandu-se cu popoarele Traciei propriu-zise si in special cu mysii.
Acelasi lucru s-a intamplat si tribalilor, alt popor din Tracia, de a primi adeseori in mijlocul lor cete de geti emigranti, goniti din lacasurile lor de vecini mai puternici, fie de sciti, bastarni si sauromati de pe malul celalalt, care nemultumindu-se de a-i fi expulzat, treceau fluviul dupa ei si au lasat astfel diferite urme in insulele Istrului si in Tracia, fie goniti de iliri, cei mai strasnici dusmani pe care i-au avut de partea de dincolo a Istrului."
Adica sa ne lamurim odata pentru totdeauna, grecii ii numesc pe locuitorii tinutului Tracia cu numele de traci si nu din alt motiv, pentru ca Herodot cand enumera triburile din aceasta regiune nu spune ca ar fi un popor sau trib trac.
Mai amintesc faptul ca Strabon in Geografia la 28.2, C.Vll,10, scrie despre deportarea in Tracia a unui grup de cinci zeci de mii de geti din Panonia care s-au rasculat impotriva ocupatiei romane in anii 6-9 e.n. spunand despre acestia ca sunt "un neam de aceeasi limba cu tracii."
Clar ca lumina zilei, tracii si getii erau unul si acelasi popor, cu aceeasi limba, aceleasi obiceiuri, dar despartiti de un vast teritoriu.
Si asta o spun scriitorii grecii care le-au fost contemporani.
Iar denumirile lor nationale, erau pentru cei din nordul Istrului geti si rumuni si traci sau armini pentru cei din Tracia cum apare pe tablitele de plumb.
Tot ei afirma in textele aratate ca tracii de fapt sunt geti veniti din nordul Istrului si nu invers cum sustin leprele traciste de astazi ca sa dea bine la cei care ii platesc pentru a ne falsifica istoria!

Il mai aduc aici de martor pe poetul roman Ovidiu, mazilit la Tomis unde a trait pana �n anul 18, si care spune in poemul Tristele lll, ca aproape a uitat sa mai vorbeasca latina din cauza graiului tracic si scitic si chiar ar fi in stare sa scrie "versuri in metrica getilor".
Aceste trei popoare erau inrudite asa cum arata izvoarele mentionate mai inainte si vorbeau o limba comuna cu unele specificitati teritoriale.
Prin aceste facaturi suntem martorii unei actiuni de deznationalizare si transformare in ridicol a identitatii si specificitatii neamului rominesc!
Tot Pirvan ne lamureste cu mare obraznicie de ce a pus la cale aceasta ticalosie dupa cum scrie la p. 82 "Dupa cum vom arata in amanunte mai jos, culturii greco-scythe din nordul Marii Negre, ii corespunde in valea Dunarii de Jos cultura greco-geta".
Adica nu am avut si nu avem nimic in fata altora, suntem un popor de maimute care am stat in umbra timpului cand altii isi rodeau calcaiele sa alerge, sa cladeasca, sa zideasca si sa zamisleasca, halal gandire de romin dar este identica cu a ciocoiului fanariot C.A.Roseti de pe la 1880!
In prezent grecii sustin ca noi rominii si ceilalti care se tin de neam latin la sud de Dunare, am fi toti greci latinizati si care au migrat dupa secolul l al erei noastre catre nord pana in Carpatii Padurosi.
Este exact ce vrea sa auda si mafia cazara ce si-a dorit in draci o saruire peste spinarea noastra pe acelasi motiv, noi suntem un popor venit aici dupa secolul l pe cand ei erau bastinasi!
Dar parca vrea sa se razgandeasca Pirvan in nebunia lui cand spune la p. 93: "Fapt e, ca din pricina confuziei dintre tharcii sudici si daco-getii danubieni, de sigur rude, dar nu acelasi popor, confuzie pe care am vazut-o mai sus si in cazul lui Dromichaites, al lui Kotelas etc., atatea obiceiuri, institutii, credinte si chiar fapte istorice pur thracice erau atribuite - si sunt inca mereu pana in momentul de fata - in chip arbitrar si getilor. Acest lucru ingreuneaza enorm cercetarea si duce la confuzii regretabile".
Daca este confuzie de ce nu a denuntat-o dar a avut neobrazarea sa ne-o prezinte ca adevar istoric?
Si continua cu o alta zicere la p. 140, Strabo p. 296: "iar cei de dincolo se cheama daci fie ca sunt geti fie ca sunt thraci din neamul dacic asezat odinioara in Rhodope".
Acum recunoaste explicit ca a avut loc o singura migratiune, dar din nord in sud pana in Tracia unde s-au stabilit o parte dintre geti sau daci, altii gasindu-si salas prin regiunile vecine.
Pentru a ne buimaci mai mult, da cu barda in tot tracismul cum se poate citi la p. 166 "Sigur e ca, la asezarea lor in Dacia, slavii au gasit aici o toponimie in mare majoritate thracica si numai pe ici pe acolo romanica.
Acest lucru trebuie bine fixat, daca nu vrem sa atribuim slavilor nume de localitati neromanice care, totusi n-au nici de-a face nici cu slavii, ci sunt pur si simplu toponimice getice, din care mai sus am dat o serie de probe existente pana la sfarsitul Daciei romane, pentru ca ele fusesera primite si de noii colonisti ai acestor tinuturi si pronuntate la tara in chip getic inca mult timp dupa 270, cand procesul de romanizare nu inceteaza, ci abia a inceput serios, si va dura pana in secolele Vll-Vlll neintrerupt".
Cu asemenea elucubratii avand pretentii de adevaruri absolute, ajungi repede la balamuc daca cel care le spune nu te slabeste cu sminteala lui.
Pirvan o rasuceste dupa deget si scrie la p. 371: "in adevar, asupra culturii getilor s-a facut inca de la Roesler si Tomaschek greseala fundamentala de a se scrie cu idei preconcepute.
Dar acest lucru este inadmisibil. Getii au ramas un popor indo-european de mentalitate nordica, in vreme ce, thracii sau amestecat ca si grecii si italicii, cu rasa mediteraneeana si au dat nastere unei culturi amestecate in care multe elemente, in special religioase si sociale sunt sudice nu nordice".
Ca o secatura neaga tot ce a spus inainte si aproape ca vrea sa se converteasca la adevar, dar asta nu respecta planul celor care l-au platit sa scrie asemenea porcarie.
Cartea se incheie cu urmatoarele concluzii aflate la p. 406: "inceputa in sec. lV i.e.n. prin celti, intensificata din sec. ll i.e.n. chiar de romani, occidentalizarea getilor din Carpati nu putea duce decat la un singur rezultat: in momentul cand romanii luau definitiv rolul civilizator al celtilor, supunandu-i si pe acestia, din Gallia si pana la gurile Dunarii, formelor de viata romane, Dacia era perfect pregatita sa devie si ea romana.
Romanizarea Daciei se anuntase de altfel antropogeografic inca de la 1000 i.e.n., cand cultura villanoviana imbratisa si intreg masivul carpatic.
Celtii au mijlocit insa apoi si elementele materiale ale culturii greco-italice. Iar romanii au tras concluziile: atat etnografic cat si spirituale"!!!
Dupa asemenea final apoteotic si apocaliptic pot pune si eu o intrebare: a fost nebun de-a binelea cand a scris asemenea tampenii sau una din marile secaturi ale neamului nostru?
Rominasi cu freza-n vant, pas de inteleg vreun gand!
Trebuie sa mai arat ca Pirvan s-a ferit ca dracu de tamaie sa-i aminteasca pe pelasgi, hiperboreeni si arimini, populatii pe care vechii greci le mentioneaza de nenumarate ori ca au locuit mult inaintea lor in nordul Istrului iar de aici pelasgii au migrat in sud ocupand toata peninsula balcanica si insulele ionice unde i-au gasit in descalecatul lor.
Dar toata falosenia si sminteala lui naimita din punga mozaica, se bazeaza pe dogma indo-europenismului, care, asa cum am demonstrat mai sus, este o facatura, si pe cale de consecinta, toata golania lui Pirvan este tot o facatura cu iz politic si multe parale la mijloc sau ceva cocoratii academice.
Daca vom persista in naravul nostru de a cauta numai pirvotraci, popindaci, cotcodaci si alte semintii de poponeti, atunci vom fi ceea ce am fost; o turma vorbitoare cu supusenie straina prin naimiti mioritici, manata de bande de lichele si de talhari, purtand dispretul celor din jur.