Pentru a intelege ce se intampla in zilele noastre si ce se va intampla
cu viitorul nostru este esential sa cunoastem trecutul.
Plantele, de exemplu, folosesc matematica descrisa in secventa lui Fibonacci
pentru a determina ce trebuie sa faca in cresterea lor.
O planta priveste inapoi pentru a vedea ce a facut,
se convinge unde este acum si apoi stie unde trebuie sa ajunga.
Istoria civilizatiilor de pe acest Pamant incepe in urma cu
500 de milioane de ani.
Planeta nostra este o samanta stelara pe care au sosit forme
de viata externe de peste tot.
Aceste forme s-au combinat si au generat noi forme de viata
apoi au parasit iarasi Pamantul.
Fiecare forma de viata care s-a creat a trecut prin cinci nivele de constiinta.
Actualmente noi suntem pe al doilea nivel din cele cinci.
Aproape toate dovezile care vin din trecutul civilizatiilor avansate au fost scoase
din context sau au fost ignorate.
De exemplu, noi avem o conexiune cu steaua Sirius, despre care se cunoste
foarte putin, dar care este esentiala pentru a intelege conditia nostra prezenta.
Cartea lui Robert Temple, The Sirius Mystery (Misterul lui Sirius),
prezinta urmatoarele: Exista un trib langa Timbuku, in Africa, numit Dogon.
Timp de mai mult de 700 de ani, acest trib a detinut informatii pe care
oamenii de stiinta nu le-au accesat decat in urma cu circa 20 de ani,
cand satelitii din spatiu au confirmat aceste lucruri.
Dogonii cunosc steaua Sirius in detaliu.
Sirius este cea mai stralucitoare stea de pe cerul nostru.
Este situata la stanga si mai jos de centura lui Orion.
Dogonii au spus ca acolo mai este o alta stea micuta care se roteste
in jurul lui Sirius si este facuta din cea mai densa materie din Univers.
Aceasta stea efectueaza un ciclu de rotatie la fiecare 15 ani.
Este o stea foarte veche.
Pentru ca oamenii de stiinta nu puteau vedea aceasta stea
prin telescoapele lor, etnografii sau gandit ca nu este decat mitologie.
In 1970 un telescop lansat in spatiu (Hubble) a gasit o stea pitica alba
care se roteste in jurul lui Sirius.
Ca si cea din "mitul" dogonilor este o stea foarte veche.
Un inch patrat din materia acestei stele se estimeaza a avea o greutate
de aproximativ 900 Kg.
Orbita stelei a fost calculata la 50,1 ani.
Aceasta stea a fost denumita Sirius B, iar prima stea
a fost redenumita Sirius A.
Cand o echipa de oameni de stiinta a vizitat tribul Dogon pentru a afla
de unde au aceste informatii, batranii tribului au spus ca
o farfurie zburatoare a aterizat.
Din aceasta farfurie au aparut fiinte care au facut o gaura mare
in pamant pe care au umplut-o cu apa.
Ocupantii, care aratau asemeni delfinilor, au sarit in lacul facut de ei
apoi s-au indreptat catre tarm si le-au vorbit oamenilor din tribul Dogon.
Le-au spus ca sunt de pe Sirius si le-au relatat multe
istorisiri legate de aceasta stea.
Dogonii au furnizat si alte informatii incredibile.
Ei aveau o imagine vizuala a miscarii lui Sirius A si Sirius B
de pe Pamant pentru perioada dintre 1912 si 1990,
culminand cu imaginea exacta a locului unde trebuie
sa fie aceasta stea in momentul prezent.
Ei detineau deasemenea foarte multe informatii despre planetele
din sistemul nostru solar, incluzand mai multe luni.
Cum puteau ei sa-si imagineze sau sa stie toate aceste lucruri in amanunt?
Urmatoarea informatie pe care am accesat-o m-a dus catre Sfinx.
Egiptologii spun ca Sfinxul a fost construit in jurul anului 2.500 i.H.,
de faraonul Chephren.
In cartea sa din 1961 numita Le roi de la theocratie pharaonique (Sacred Science),
matematicianul, filosoful si orientalistul R. A. Schwaller de Lubicz spune:
"Noi trebuie sa cunoastem ca o mare civilizatie trebuie sa fi precedat
vastele miscari de ape care au trecut peste Egipt;
acest fapt este implicat de existenta sfinxului sculptat in roca
din stancile de la vest de Giza.
Trupul leonin al acestui sfinx, cu exceptia capului,
arata semne incontestabile de eroziune acvatica".
Un egiptolog numit John Anthony West, dupa ce a citit
cartea lui Schwaller de Lubicz in 1972, a decis sa
studieze mai bine Sfinxul.
El a concluzionat ca suprafata Sfinxului prezenta urme
ale eroziunii apei si nu ale nisipurilor.
El a calculat ca Sfinxul a fost supus pentru cel putin 1.000 de ani
eroziunii torentelor de apa.
Desertul Sahara are o vechime de cel putin 7.000 pana 9.000 de ani,
ceea ce inseamna ca Sfinxul trebuie sa dateze de
cel putin 8.000 - 10.000 ani.
Arheologii egipteni nu au avut nimic de spus in legatura cu acest lucru.
Dovada este coplesitoare, dar ameninta sa darame conceptele despre
cine a fost pe aceasta planeta, mai ales ca noi credem ca nimeni
nu era capabil sa construiasca ceva precum Sfinxul,
in urma cu 8.000 - 10.000 ani.
Potrivit lui Thoth, Sfinxul contine dovezi de 5,5 milioane de ani
de civilizatie pe aceasta planeta.
In urma cu 5,5 milioane de ani s-a intamplat ceva si s-a rupt
inregistrarea memoriei akashice a planetei Pamant.
Nici chiar Thoth nu stie ce a fost si cum se poate ajunge
la inregistrarile anterioare acestui eveniment.
Civilizatia sumeriana pare sa fi aparut peste noapte,
fara nici o evolutie.
Acelasi lucru este valabil si pentru Egipt.
Scrierea egipteana a aparut intr-o singura zi in forma sa perfectionata.
In ruinile oraselor sumeriene, arheologii au gasit tablete
care infatiseaza sistemul solar, cu planetele in ordinea lor corecta.
Una dintre acestea chiar da distantele dintre planete.
Cum stiau aceste lucruri?
Ei au furnizat dealtfel, date privind procesiunea echinoctiilor.
Sa calculat ca pentru a descoperii procesiunea echinoctiilor este necesar
un timp minim de observatie de 2.150 de ani.
Cum dispuneau sumerienii de aceste observatii, cand,
potrivit standardelor noastre de gandire, nu exista nici o civilizatie
avansata cu 2.160 de ani inaintea sumerienilor?
Ma voi plasa in urma cu 400.000 de ani in istorie noastra.
Aici voi incorpora cateva informatii care vin din partea lui Thoth
cat si din partea lui Zecharia Sitchin, in cartile sale:
The 12th Planet si Genesis Revisited.
Sitchin crede ca exista o planeta in sistemul nostru solar,
denumita de catre sumerieni Nibiru, care are o orbita eliptica
similara cu cea a unei comete.
Aceata planeta efectueaza un ciclu complet in jurul
Soarelul in 3.600 de ani.
Oamenii acestei planete, numiti nefilimii, au venit pe Pamant
in urma cu 400.000 de ani.
Thoth nu spune de ce au venit dar Sitchin sustine ca ca ei
aveau nevoie de aur pentru atmosfera lor.
In Genesis Revizited, el scrie:
"Pe planeta lor, Nibiru, anunnakinii/nefilimii s-au confruntat cu o situatie
cu care este posibil sa ne confruntam si noi, pamantenii, in viitorul apropiat:
dezastrul ecologic a facut viata aproape imposibila pe aceasta planeta.
|
Era necesar sa se protejeze atmosfera planetei lor si singura solutia
care parea sa remedieze situatia a constat in suspendarea de
particule de aur deasupra atmosferei, ca un scut protector."
Asa ca ei au venit pe Pamant sa extraga aur.
Dupa 200.000 de ani de munca silita, minerii s-au rasculat
si au decis sa creeze o rasa servila -- care suntem noi --
pentru a fora aurul pentru ei.
Este notabil ca in Africa de Sud, in cele mai vechi mine de aur cunoscute,
arheologii au gasit oase ale lui Homo Sapiens si artifacte care ne duc
inapoi in timp in urma cu 50.000 de ani.
Ei cred ca mineritul pentru aur in Africa este cu mult mai vechi de 50.000 de ani.
Sitchin spune ca nefilinii ne-au creat in urma cu 300.000 de ani,
dar Thoth este mult mai exact.
Thoth spune ca noi am fost creati in urma cu exact 200.209 ani in urma (din 1994).
Sitchin teoretizeaza ca nefilinii ne-au creat prin experimente genetice,
dar potrivit lui Thoth, nefilinii nu puteau realiza acest lucru fara ajutor.
Ei au avut nevoie de ajutor din afara Sistemului Solar.
Acest ajutor extern a venit dintr-o sursa familiara.
Siriusienii s-au unit cu nefilimii pentru a ne crea.
Ei au aterizat prima oara in ocean si au aparut ca
jumatate oameni - jumatate pesti.
Ei au intrat la inceput in apa pentru a lua contact cu delfinii,
care sunt pe un nivel de constiinta similat cu al lor.
La un moment dat, potrivit lui Thoth, siriusienii au decis sa plece,
dar au dorit sa lase un anumit nivel de constiinta in urma.
Sapte din aceste fiinte si-au parasit corpurile si au format sfere de constiinta.
Ei s-au unit cu samanta vietii si au creat un ou.
Cand cele sapte fiinte s-au unit in mod geometric in acest fel
pentru a forma samanta vietii, a aparut o flacara.
Este o flacara rece, dar arata ca o flacara.
Aceasta flacara se afla in "Halls of Amenti" (Salile lui Amenti).
Salile lui Amenti reprezinta o constructie veche,
creeata cu mai mult de 5 1/2 milioane de ani.
Nimeni nu stie cat de vechi sunt Salile lui Amenti din cauza
acelui eveniment care a avut loc in urma cu 5 1/2 milioane de ani,
care a intrerupt inregistrarile akashice ale planetei.
Amintiti-va ca desi istoria planetei merge mai departe de
5 1/2 milioane de ani,
noi nu putem accesa decat ultimii 5 1/2 milioane de ani.
Salile lui Amenti reprezinta actualmente o curbare
dimensionala in forma de uter.
Exista o singura directie si sens in aceasta curbura si odata ajuns acolo
este ca si cum te-ai afla in spatiul infinit.
Un asemenea loc curbat dimensional se afla intotdeauna pe
o frecventa dimensionala mai inalta decat Pamantul cu o unitate.
Este localizat la 440.000 mile in spatiu, dar in timpul erei atlantice
se afla la suprafata Pamantului.
Acum se afla la 1.000 mile in interiorul Pamantului.
Lui Drunvalo i-a fost permis sa intre in prima camera.
Acolo el a vazut o mare piramida in interiorul unui dispozitiv rectangular.
In interiorul piramidei se afla flacara.
Pe Sirius B (mai precis pe cea de a treia planeta a acestei stele) au fost facute
pregatiri simultane pentru aceasta creere si seminatie.
16 barbati si 16 femei au calatorit de pe Sirius B spre Pamant si s-au indreptat
direct spre flacara din Salile lui Amenti. Ei s-au unit cu flacara.
Perioada lor de conceptie a fost de 2.000 ani.
Aceste doua rase au fost implicate in crearea noastra -
una de pe Nibiru si cealalta de pe Sirius.
Potrivit interpretarilor lui Sitchin asupra textelor sumeriene
care fac referire la a douasprezecea planeta,
dupa ce nefilimii ne-au creat pentru a lucra in minele de aur
din Africa, unii dintre noi au fost adusi
in Mesopotamia pentru a fi de folos in Gradina Edenului.
"Dumnezeii" ne-au iubit pentru ca am fost facuti dupa chipul lor.
Dar in Gradina Edenului, nefilimii aveau propiile lor livezi
si ni s-a spus sa nu mancam fructul unui anumit copac
numit copacul cunoasterii.
Noi nu am ascultat. Mancand acest frunct si castigand "cunoasterea" lui,
a fost ceva reprezentativ pentru ca am capatat abilitatea
de a ne reproduce sexual.
Pana la acest punct noi eram hibrizi intre diferite specii, si ca toti hibrizii,
eram incapabili sa ne reproducem.
Sitchin intepreteaza textele sumeriene spunand ca noi suntem o incrucisare
intre nefilimi si Homo Erectus, predecesorul lui Homo Sapiens.
Prin intermediul lui Thoth noi am primit informatii
suplimentare despre rolul fiintelor de pe Sirius.
Nu este surprinzator ca nefilimii nu doreau ca noi sa ne reproducem.
Ei doreau sa mentina controlul experimentului lor.
Cunoasterea pe care noi am dobandit-o mancand fructul nu a fost
una stiintifica cum ar fi fi cea prin care stii cum sa procreezi,
cum sa ne transformam dintr-o specie de hibrizi sterili intr-o noua specie
capabile de reproducere.
Nefilimii au fost maniosi cand noi am capatat abilitatea de a ne reproduce
si ne-au izgonit din gradina.
Potrivit invatatilor din textele antice, inregistrarile sumeriene
le preced pe cele biblice, iar istorisirea biblica a creatiei pare sa
reprezinte un rezumat al vechilor texte sumeriene.
Desi a trebuit sa parasim gradina lor, nefilimii ne-au permis
sa cultivam pentru a ne hrani.
Ne-am indreptat catre zona muntoasa de la est de gradinile din Mesopotamia.
Potrivit lui Thoth, noi am ramas acolo pentru o lunga perioada de timp.
Dar apoi a avut loc o noua transformare in constiinta si o alta schimbare de poli
si acel continent s-a scufundat.
Multi supravietuitori s-au indreptat catre Africa,
dar cei mai multi dintre cei evoluati
au ajuns in Lemuria, un pamant care s-a ridicat deasupra apei
cand vechiul continent s-a scufundat.
|
