Romanul s-a nascut Zalmoxian - Partea I de Octavian Sarbatoare publicat la 12.02.2011
Romanul s-a nascut zamolxian
Zamolxianismului modern evolueaza in prezent ca teorie si practica marcand o renastere spirituala printre romanii care aspira la regasirea identitatii neamului romanesc in traditia strabuna. Ideile si conceptele expuse permit ca romanii sa-si cunoasca mai profund sufletul getodacic.
In prezent neamul romanesc se afla intr-un moment istoric la rascruce de drumuri In cautarea unui ideal national si al afirmarii identitatii autohtone ca urmasi ai geto-dacilor.
Cele schitate In Romanul s-a nascut Zamolxian:
Intrebari si raspunsuri despre renasterea zamolxiana ofera un minimum de informatie pentru cei care doresc sa urmeze un mod de viata spirituala ale carei radacini au fost create de strabunii geto-daci.
Practicantii zamolxienii moderni au astfel la indemana o lucrare care, in cuvinte simple si practici usor de urmat, serveste legaturii lor cu Dumnezeul universal si cu Zeul Zamolxe si Zana Zanelor ca paradigme divine.
Important de inteles este si faptul ca zamolxianismul modern iese din sfera unei simple religii, fiind o spiritualitate vizionara, precum se va vedea din continutul cartii. Dar pentru convenientele sociale actuale se poate numi religie precum alte crezuri existente.
Succesiunea intrebarilor creaza pe cat posibil o dezvoltare ideatica in trepte.
Se porneste de la notiunea de religie in general. Pe parcurs se configureaza si contureaza particularitatile renasterii zamolxiene. Anumite idei sunt repetate, cu buna intentie, pentru a crea o coeziune raspunsurilor date la intrebari. Aceasta permite ca cititorul sa inteleaga mai profund notiunile din contextul intrebarii respective.
Cele afirmate in raspunsuri nu se doresc adevaruri ultime; ideile se pot imbunatati nelimitat in timp pe masura ce neozamolxianismul evolueaza.
In acest sens vor fi relevante potentialele editii revizuite.
De mentionat este faptul ca perspectiva, din care este scrisa aceasta carte este cea a cercetatorului in stiinte sociale, nu a intemeietorului de religie.
Neozamolxianismul ca imaginar spiritual nu are nevoie sa fie intemeiat sau indus, ci printr-o hermeneutica aplicata traditiei populare sa fie conceptualizat si structurat.
O contributie la un astfel de proiect poate fi facuta de catre orice persoana constienta de valoarea etosului spiritual al neamului romanesc.
Romanii sunt pastratori autentici ai traditiei primordiale care este temeiul ontologic al umanitatii.
Putinele referinte facute in text au rolul de a intari sau valida ideile expuse. Numarul citatelor este mic, lucrarea de fata se doreste mai mult o expunere libera de idei decat o cercetare riguroasa in domeniul social-religios.
Unele raspunsuri sunt sustinute de referinte, dar altele sunt propuneri ale autorului facute cu scopul de a inspira cititorul. Dar chiar si ele au o baza ideatica care este prezenta intr-o forma sau alta in logosul traditiei stramosesti.
Bibliografia de la sfarsitul cartii serveste partial ca referinta, dar si ca recomandare pentru aprofundarea ideilor expuse.
La titlurile despre zamolxianism, dacism si domenii de interes tangent, se adauga metodologia de cercetare in stiinte sociale.
O lista a intrebarilor numerotate se afla la inceputul cartii, iar indexul de la sfarsit ofera o cautare usoara a cuvintelor cheie.
Lucrarea de fata este prima care expune mai consistent opinii ale autorului, care pana In prezent si-a facut cunoscute ideile, despre renasterea zamolxiana, mai cu seama sub forma beletristica in trilogia PE CALEA LUI ZAMOLXE, interviuri si scurte articole.
Temele cartii de fata urmaresc sa inspire pe acei care pot contribui de-a lungul timpului la crearea codului de legi neozamolxian, o colectie de lucrari de esenta formand treptat CARTEA LUI ZAMOLXE.
Ea va zugravi o noua dimensiune religios-spirituala a romanului, avand si capacitatea de a oferi inspiratie si altor popoare.
Proiectul este extins pe zeci de ani, poate chiar sute, timp in care spiritualitatea zamolxiana se va structura, consolida si maturiza dupa debutul ei la inceputul mileniului al III-lea.
LISTA INTREBARILOR
1. Ce este religia?
2. Cum se manifesta astazi practica religiilor in lume?
3. De cand sunt romanii interesati de zamolxianism?
4. Ce fel de cult iudeo-crestin este ortodoxia, crestinismul ortodox practicat de romani?
5. Ce traditii stramosesti ale romanilor sustin astazi renasterea zamolxiana?
Ce implicatii pot avea ele in domeniul social in general?
6. Ce se intelege prin sincretism religios? Cum se defineste el in cazul zamolxianism-crestinism? Cum s-a nascut sincretismul crestinism ortodox-zamolxianism? In ce stadiu se afla el astazi?
7. Se poate ajunge oare la o sinteza in ortodoxie si in felul acesta sa se depaseasca sincretismul in cauza?
8. Exista printre romanii crestini si zamolxieni crestini?
9. De ce crestinismul ortodox romanesc a devenit anacronic?
10. In ce masura religiile abrahamice sunt afectate de un pseudo-dumnezeu?
11. Care sunt caracteristicile unui dumnezeu demonizat in religia iudeo-crestina?
12. De ce romanii au sansa de a-si constitui un crez spiritual autohton? De ce renasterea zamolxiana poate avea succes?
13. In ce consta spiritualitatea zamolxiana? Ce legatura mai are ea cu zamolxianismul geto-dacilor si religiile antice?
14. Cum va arata un cod de legi al zamolxianismului modern?
15. Este Dumnezeu pe pamant, in cer, sau pe amandoua taramurile?
16. Cum definim divinitatea suprema in neozamolxianism?
17. Cum definim pe Zeul Zamolxe si pe Zana Zanelor?
18. Care este componenta panteonului neozamolxian?
19. Cum poate fi explicat dualismul ordine-dezordine reprezentat in manifestarea zeitatilor?
20. Cum definim omul in acceptiune zamolxiana noua?
21. Ce practici neozamolxiene exista?
22. Ce simboluri zamolxiene exista?
23. Ce temple neozamolxiene exista sau pot fi construite?
24. Pot exista temple neozamolxiene in categoria neobisnuitului?
25. Ce este focul sacru dacic, numit si Focul Lui Zamolxe?
26. Ce pasi s-au facut pentru constituirea unui cler zamolxian modern, clerul deceneu?
27. Cum se practica neozamolxianismul de catre individ si familie?
28. Ce reprezinta sacerdotul neozamolxian al familiei?
29. Care este distinctia neta intre preotul deceneu si preoteasa decenee?
30. Ce a reprezintat preoteasa decenee in istorie de la descompunerea zamolxianismului vechi incoace?
31. Ce reprezinta ascetul sau sihastrul zamolxian?
32. Cum se poate incadra clerul zamolxian modern intr-un context social?
33. Cum sunt facute rugaciunile si invocatiile zamolxiene? Ce rol are rugaciunea sau invocatia in spiritualitatea zamolxiana?
34. Ce initieri zamolxiene exista si cum se fac ele?
35. Ce se poate spune despre casatoria zamolxiana?
36. Cum pot avea loc casatoriile poligama si poliandra de factura neozamolxiana? Ce reguli se aplica acestor casatorii multiple ca polirelatii?
37. Cum sunt evaluate mantuirea si misterul in zamolxianismul modern?
38. Poate un credincios neozamolxian sa practice si alte sisteme de optimizare fizica si mentala precum sunt yoga sau zen de pilda?
39. Ce se poate spune despre un cod de legi zamolxiene care se aplicau pe timpul geto-dacilor?
40. Se poate oare transforma ortodoxia in spiritualitate zamolxiana?
41. Ce se crede in neozamolxianism despre destin si fatalism?
42. Cum se raporteaza spiritualitatea zamolxiana la balada Miorita si balada Mesterului Manole?
43. Ce rol poate avea revelatia in neozamolxianism?
44. Cum se raporteaza spiritualitatea zamolxiana la elementul supranatural religios? Exista minuni, vindecari miraculoase si fapte de acest gen?
45. Exista oare notiunea de pacat in noul zamolxianism?
46. Cum este zugravit dualismul bine-rau in neozamolxianism?
47. Cum se explica reincarnarea in spiritualitatea zamolxiana?
48. Ce metode se folosesc pentru reincarnarea sufletelor?
49. De ce nu ne amintim incarnarile anterioare?
50. Ce reprezinta templul celest al Lui Zamolxe?
51. Ce este focul nemuririi dacice?
52. Unde se afla Kogaionul, muntele sacru din Carpati?
53. Ce beneficii aduc botezul pamantului, al apei, al focului si al aerului?
54. Cum se raporteaza spiritualitatea zamolxiana la egalitatea dintre oameni si la pozitia lor sociala?
55. Are spiritualitatea zamolxiana o cale comuna recomandata tuturor?
56. Cum se raporteaza spiritualitatea zamolxiana la pace si razboi?
57. Cum poate fi utila spiritualitatea zamolxiana in respectarea dreptatii sociale?
58. Exista legatura intre spiritualitatea zamolxiana si nationalismul romanesc?
59. Ce se poate spune despre o societate economica moderna din perspectiva noua zamolxiana?
60. In ce constau aspectele evolutionare ale neozamolxianului?
----------------------------------------------------------------------------------
1. Ce este religia? - DEX-ul (1998) o prezinta ca pe un sistem de credinte (dogme) si de practici (rituri) privind sentimentul divinitatii si care ii uneste, in aceeasi comunitate spirituala si morala, pe toti cei care adera la acest sistem.
2. Cum se manifesta astazi practica religiilor In lume?
Exista o varietate mare de practici religioase apartinand mai mult sau mai putin crezurilor majore.
Doua curente domina scena religioasa a lumii " monoteismul si politeismul " fiecare dintre ele avand diferite variante doctrinare.
Practica religioasa raspunde la anumite cautari mentale ale omului cu privire la cauzalitatea existentei pentru a oferi solutii aplicative pentru viata.
De observat este faptul ca imaginarul colectiv religios este initial conceptualizat pentru a servi omul, dar pe parcursul evolutiei, sau involutiei sale, se produc transformari.
De-a lungul istoriei s-au desprins anumite concluzii empirice " religiile monoteiste au tendinta de a crea violenta de idei si faptica, pe cand cele politeiste sunt mult mai tolerante; monoteismul, creaza o puternica focalizare care tinde sa elimine elementul creativ, pe cand politeismul permite evolutia ideilor In directii multiple.
Din punct de vedere istoric, monoteismul s-a constituit din curente politeiste ca urmare a unei centralizari care intentiona sa aduca In prim plan adevaruri ultime.
Ulterior s-a dovedit ca centralizarile monoteiste sunt detrimentale crearii unui imaginar religios care sa serveasca mai degraba omul decat paleta dogmatica de idei.
Intr-o religie sanatoasa, omul este servit de imaginarul religios, pe cand Intr-o religie devianta este tocmai invers, adica omul serveste religia transformata In dogma si institutie exploatatoare.
3. De cand sunt romanii interesati de zamolxianism?
O constientizare mai ampla a spiritualitatii autohtone s-a creat dupa Revolutia din 1989 cand dacismul a luat amploare ca o repunere a istoriei neamului romanesc pe baze noi.
Pe parcursul manifestarii dacismului s-a creat si tematica spiritualitatii autohtone a neamului romanesc.
Treptat s-a Inteles o realitate identitara de netagaduit " romanul s-a nascut zamolxian pentru ca a mostenit de la stramosii sai geto-dacii religia zamolxiana prezenta de secole In credintele populare, mult mai Inainte de sosirea iudeo-crestinismului In arealul carpato-danubiano-pontic.
In cercetarea etosului romanesc se remarca ideea "ca traditia a mers paralel cu credinta crestina" si se identifica neozamolxianismul ca "o credinta care nu numai ca nu a disparut ci a existat si continua sa existe paralel sau In binecuvantata simbioza cu crestinismul" (citate din Elena Armenescu - sursa pe internet).
Fenomenul de nastere al dacismului In epoca moderna a fost initial legat de aspiratia de independenta nationala a romanilor.
Locuind la confluenta dintre trei imperii In Europa (austro-ungar In nord-vest, tarist In est si otoman In sud) romanii au perceput In mod natural importanta unei centralitati bazate pe un trecut glorios al neamului.
Aceasta paradigma s-a Infiripat cunoscand existenta Daciei Inainte de cucerirea romana.
Darzenia poporului geto-dac, portretizata In celebra Columna a lui Traian de la Roma, a reprezentat referentialul de necontestat al unui trecut maret.
De-a lungul secolelor, dacismul, ca o prima centralitate nationala, a ramas un referential de baza mentinand coeziunea romanilor.
Credinta religioasa bazata pe crestinismul ortodox a reprezentat o a doua centralitate nationala.
Dacismul, care a fost initiat literar stiintific In epoca moderna de catre Nicolae Densusianu (desi au existat si precursori precum B. P. Hasdeu, Grigore Tocilescu, Mihai Eminescu), a contribuit substantial la cresterea constiintei de neam.
De la Inceputul secolului XX, cand Dacia preistorica a aparut In 1913, dacismul a luat parte la maturizarea ideilor de unitate nationala a romanilor, aceasta ducand la constituirea centralitatii statale In 1918.
Dar de la revolutia din 1989 Incoace se manifesta printre romani un fenomen nou, acela de renastere a spiritualitatii strabunilor, cea zamolxiana.
Cercetatorii traditiilor populare si cei interesati de ea realizeaza ca zamolxianismul nu numai ca este prezent ca substrat spiritual religios, partial aflat In sincretism cu crestinismul ortodox, ci treptat dobandeste autonomie.
Aceasta constientizare a unui imaginar religios nativ neamului romanesc se asociaza dacismului deja puternic conturat In mediile intelectuale.
Astazi este evidenta dezvoltarea unui parteneriat dacism-zamolxianism ca o renastere nationala printre romani.

Acest trend a creat o opozitie, mai cu seama din partea Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) care patroneaza sincretismul zamolxianism-crestinism.
Este de necontestat faptul ca practicilor prezente In credintele populare ale romanilor creaza uneori disonanta cu ortodoxismul ca doctrina religioasa crestina. Astazi sincretismul zamolxianism-crestinism se clatina ca urmare a libertatii de idei care se face tot mai vizibila odata cu patrunderea democratiei printre romani.
Conservatorismul crestinismului ortodox romanesc devine un subiect contestat atat de catre masa credinciosilor ortodocsi, cat si de clerul crestin ortodox.
Mentinand ideea ca romanul s-a nascut zamolxian, apare imperativa posibilitatea lui de a-si alege religia care crede ca Il serveste cel mai bine In viata " cei care doresc sa fie zamolxieni sa o poata face liber si sa aibe totodata facilitatile de libertate religioasa tot la fel ca ale cultelor recunoscute de stat.
Iar cei care prefera sa mearga In continuare pe calea crestina o pot urma nestingheriti.
Faptul ca romanul s-a nascut zamolxian nu trebuie sa degenereze In intoleranta religioasa fata de alte culte.
4. Ce fel de cult iudeo-crestin este ortodoxia, crestinismul ortodox practicat de romani?
Termenul de iudeo-crestinism este apelatia corecta a crestinismului In general, fiind folosit mai cu seama In cercurile intelectuale si universitare.
Exceptie o fac unele grupari sectante care nu accepta Vechiul Testament In scriptura lor.
Cazul cand Vechiului Testament este inclus ca scriere sacra a crestinismului, desi cartea apartine religiei mozaice (si se numeste Torah), face ca acea grupare crestina sa fie de factura iudeo-crestina.
Crestinismul ortodox romanesc accepta Vechiul Testament pe langa unele obiceiuri din traditia stramoseasca a romanilor. Aceasta face ca sa fie considerat ca forma specifica de iudeo-crestinism In care zamolxianismul are un rol important.
De observat este faptul ca alti crestini, mai cu seama cei facand parte din gruparile sectante neoprotestante, privesc crestinismul ortodox romanesc ca o curiozitate doctrinara In care se vad clar elementele, zise "pagane", pe care ortodoxia le mentine cu mandrie ca fiind ceea ce Ii defineste pe romani Intr-o specificitate spirituala etnica.
Dar aceasta nu invalideaza caracterul iudeo-crestin al ortodoxiei, dar Ii confera o originalitate neIntalnita nicaieri.
De remarcat este faptul ca iudeo-crestinismul s-a grefat pe un trunchi autohton neamului romanesc. Altoii respectivi sunt clar vizibili In simbolistica crestina si practici preamarind jertfa lui Iisus si Invataturile sale.
Dar trunchiul originar este Inca viguros si nu da semne de putrezire asa cum s-a Intamplat cu victoria iudeocrestinismului asupra crezurilor native Europei Occidentale.
Am putea deci spune ca ortodoxia este un cult iudeo-crestin doar la suprafata. O curatire a trunchiului ortodoxiei va scoate la iveala natura reala a acestui copac religios. Deosebirea dintre zamolxianism si iudeo-crestinism privind jertfa consta In faptul ca la daci jertfa face parte din cultul eroului nicidecum al ofertei sacrificiale catre o divinitate.
Relatarile lui Herodot despre sacrificiul eroului trimis mesager la cer sunt fara temei caci Zamolxe care a Invatat cu Inteleptul Pythagoras nu putea Invata poporul sa practice sacrificii sangeroase.
In schimb cazul iudeo-crestinismului este paradigmatic privind sacrificiul facut de un personaj foarte Inalt, fiul unic al lui Iehova.
La daci apetitus mortis era motivat de un spirit justitiar nicidecum de reeditarea sacrificului unui personaj paradigmatic.
Ortodoxia In partea sa cristica pastreaza cultul sacrificiului lui Iisus care nu trebuie confundat cu cel justitiar al eroului geto-dac.
Totusi ambele aspecte persista In ortodoxie.
5. Ce traditii stramosesti ale romanilor sustin astazi renasterea zamolxiana?
Ce implicatii pot avea ele In domeniul social In general?
Astfel de traditii sunt In primul rand cele existente la sate unde se mentine Inca o bogatie de idei care sunt total diferite de cele introduse de catre iudeo-crestinismul originar.
Sufletul romanului este In esenta cel al geto-dacului, asa cum este sustinut In studiul bine pus la punct facut de Romulus Vulcanescu In Mitologie romana (1985). Imaginarul religios autohton romanilor ofera o lume bine Inchegata In sine, fiind nu numai un cod de legi, nescrise Inca, pentru a se raporta la lumea nevazuta, deci cea de factura religioasa, dar si unul moral-etic.
Desi la suprafata romanul pare ca urmeaza setul de idei crestine, el traieste In esenta o existenta dubla, fiind marcat In profunzimea sufletului sau de etosul geto-dac nativ.
Dar In viata de zi cu zi romanul este influentat de sincretismul religios zamolxianism-crestinism ortodox care-i genereaza contradictii si probleme specifice.
Romanul balanseaza Intre sanatatea etosului geto-dacic si permisivitatea crestina a pacatului care li se iarta crestinilor la infinit.
Observand cu atentie omul de la sat constatam ca poseda un echilibru bazat pe radacinile spirituale adanc Infipte In traditia strabuna (se pretuieste Intelepciunea mosilor de pilda).
Pe cand citadinul este marcat de pragmatismul expansiunii economice nelimitate care-i sterge individualitatea si-n acelasi timp Il izoleaza de elementele naturale care formeaza colectivitatea sanatoasa.
Renasterea zamolxiana vizeaza tocmai amplificarea elementelor sanatoase care exista In sufletul poporului roman prin traditia stramoseasca, pe care din fericire Inca o mai pastreaza, cum sunt harnicia, dreptatea, ajutorul aproapelui, adevarul.
Conceptiile individualiste promovate de pragmatismul iudeo-crestin sunt straine de matricea stramoseasca a neamului romanesc (Noica, 1991). Dovezile de astazi se afla In comportamentul rapace al firmelor straine -venite mai ales din tarile de religie iudeo-crestina " nu au mila nici de mediul Inconjurator, nici de oameni.
Toate aceste amprente economice sunt rezultate ale religiei iudeo-crestine care este realmente incompatibila cu sufletul dacoromanesc al romanului contemporan.
Intregul domeniu social sufera datorita incompatibilitatii sufletului romanesc cu o ideologie straina.
6. Ce se Intelege prin sincretism religios?
Cum se defineste el In cazul zamolxianism-crestinism?
Cum s-a nascut sincretismul crestinism ortodox-zamolxianism?
In ce stadiu se afla el astazi?
Sincretismul religios este o reuniune fortata de idei religioase In care sunt puse Impreuna elemente de provenienta eterogena.
O astfel de coexistenta, sub acelasi acoperamant, creeaza tensiuni de idei care nasc contradictii.
In cazul nostru, cel al crestinismului ortodox romanesc, exista o scindare interna, Intre gruparea conservatoare si cea progresista, In conturarea sensului directiei evolutive spirituale a ortodoxiei.
Prima doreste o apropiere cat mai mare de filonul original al ideilor exprimate In Biblie, mai cu seama In Noul Testament, In schimb gruparea progresista ar dori ca sincretismul cu religia populara romaneasca sa fie cat mai profund.
Aceste fapte se reflecta nu numai printre credinciosi, dar si In randul clerului Unii preoti care Inclina cu ardoare catre frumusetea etosului romanesc nativ, altii, In schimb, se tin strans de importanta sacrificiului de pe cruce.
Pentru masele de ortodocsi prezenta relatiei om-natura, prevalenta In religia populara a romanilor, forma pe care o are zamolxianismul astazi, este mult mai atractiva In comparatie cu tristetea suferintei rastignirii lui Dumnezeu pe cruce.
Asta daca se poate spune cumva ca Dumnezeu poate suferi In lumea pe care a creat-o.
Tocmai aceasta tendinta catre elementul natural face ca ponderea influentei religiei populare a romanilor In sincretismul amintit sa creasca In timp.
Filonul zamolxian prezent In crestinismul ortodox al romanilor aduce prospetimea si bucuria vietii, pe cand crestinismul originar este trist prin simbolistica crucii Insangerate, paragon al suferintei divine. In timp oamenii vor opta pentru bucuria vietii.
Patrunderea doctrinara a crestinismului pe teritoriile locuite de populatia daco-romana si ulterior romana a Intampinat o rezistenta de idei care In cele din urma a fortat crestinismul sa accepte un sincretism religios.
Prin definitie sincretismul religios denota un amestec fortat, ale carui elemente eterogene sunt clar vizibile In contradictiile de idei din ortodoxie. Reconcilierea In sincretism este practic imposibila caci partile intrate In alianta sincretica Isi tot amana scindarea pana la momentul cand conditiile sociale vor permite despartirea lor.
Exista o distinctie neta Intre traditiile romanesti autohtone si cele crestine. a) In primul rand traditiile romanesti ne reprezinta ca popor, pe cand traditiile crestine reprezinta poporul evreu.
b) Religia iudeo-crestina apartine istoric poporului evreu, chiar daca ea este astazi considerata o erezie a religiei mozaice.
c) Personajele istorice care au pus bazele iudeo-crestinismului fac parte din poporul evreu, numit In Biblie poporul lui Iehova.
Relatarile din Biblie, atat din Vechiul cat si din Noul Testament, nu sunt reprezentative pentru neamul romanesc Faptul ca de-al lungul timpului iudeo-crestinismul s-a suprapus peste traditiile romanesti atesta caracterul parazitar al acestei religii, cautand sa se impuna cu orice pret In detrimentul reprezentarii populatiilor locale.

Traditia romaneasca autentica a suferit si Inca sufera datorita tendintei de suprapunere a iudeo-crestinismului.
Cazul sarbatorilor populare este relevant " nedeile au origine autohtona romaneasca " crestinismul ortodox gaseste mereu prilejuri sa le faca sarbatori amintind de un sfant inventat.
Treptat parazitismul crestin, peste idei, concepte si sarbatori populare, va dispare si abia atunci vom descoperi din plin frumusetea spiritualitatii care ne reprezinta mostenirea de la strabunii geto-daci.
7. Se poate ajunge oare la o sinteza In ortodoxie si In felul acesta sa se depaseasca sincretismul In cauza?
Uneori In istorie a fost posibil ca un sincretism religios sa se transforme In sinteza si ideile puse Impreuna sa creeze o simbioza.
Dar In situatia noastra lucrurile sunt mult prea divergente.
Astazi mai mult ca oricand In istoria crestinismului ortodox al romanilor se observa discrepanta Intre cele doua curente puse sub un singur acoperis.
Romanii pur si simplu se trezesc la o noua realitate a vietii.
Se Intreaba de ce oare trebuie sa suferim daca suntem religiosi?
De ce sa ducem crucea suferintei?
Multi ies din cadrul spiritual local interesandu-se de alte religii sau practici cu substrat religios, precum sunt: Zen, meditatie, Yoga, arte martiale, bahaism, etc. Toate acestea ne spun ceva.
Este vorba despre tristetea In care Ii proiecteaza crestinismul pe oameni.
Si au dreptate. Lumea Credintei din martie 2008 la pagina 38 scrie: Ce trist mi-e rodul Doamne, cand viata mi se tine/ cu prea mult ras si cantec, iar lacrimi prea putine./ Tu plans avut-ai, Doamne, adesea-n viata toata,/ cantare prea arare, iar rasul niciodata... (un Intemnitat al Domnului).
Un astfel de crez Il proiecteaza pe om In temnita de unde contempla relatia cu Hristos care nu rade niciodata.
Ce viata religioasa poate fi aceasta daca omul este condamnat sa-l caute pe Dumnezeu In lacrimile din temnita?
Pe cand religia populara a romanilor este vesela. Sarbatorile populare sunt sufletul ei. Natura este partenerul simbiotic existential. Nu degeaba se spune: Codrul frate cu romanul. Vulcanescu (1980, p. 251) remarca legatura simbiotica a romanului cu natura, faptul ca "romanul se considera frate cu codrul, cu apele, cu animalele domestice, chiar daca e mai inteligent si mai Indemanatic decat ele, chiar daca se socoteste uns de divinitate ca rege al naturii".
O asa de mare discrepanta Intre tristetea imaginarului religios crestin si bucuria de viata a romanului Infratit cu natura nu se poate concilia caci temnita din care omul este invitat sa-l contemple pe Dumnezeu nu poate face casa buna cu codrul frate cu romanu'.
Lucrurile sunt cat se poate de clare " omul va alege bucuria vietii In locul temnitei.
8. Exista printre romanii crestini si zamolxieni crestini?
La o privire atenta a fenomenului renasterii zamolxiene, ea a pornit de la romanii crestini ortodocsi care s-au autodescoperit ca sunt de fapt crestini ortodocsi zamolxieni; putini sunt acei oameni care s-au declarat zamolxieni per se.
Acest fenomen este explicabil deoarece crestinismul ortodox romanesc, ortodoxia, pastreaza multe elemente ale crezului zamolxian autohton romanilor.
Dar, pe parcursul constituirii acestui grup, care In prezent devine din ce In ce mai numeros, au iesit la iveala acele putine persoane care Isi spun zamolxieni. Minoritatea zamolxiana este In prezent practic neglijabila, dar prinde un contur din ce In ce mai vizibil printre romani.
Un fapt interesant printre crestinii zamolxieni este fenomenul, caracteristic religiei crestine, de a absorbi paradigme care nu pot fi Inlaturate cu usurinta de catre dogma.
Asa a fost In trecut cazul Incercarii nereusite de transformare totala a Sarbatorii Mos Craciun In ziua de nastere a lui Iisus.
Astazi, observandu-se ponderea mare de respect pe care o au Zamolxe si Deceneu printre romani, crestinii zamolxieni au propus chiar ca cei doi sa fie facuti sfinti.
Prin aceasta se doreste sa se arate ca Zamolxe si Deceneu ar fi precursori ai lui Iisus In Dacia.
Un alt fenomen existent printre crestinii zamolxieni este acela de a propaga ideea ca Iisus Hristos a fost In Dacia de unde a Invatat tainele spiritualitatii pe care a cautat apoi sa le transmita contemporanilor sai evrei, dar asa cum stim fara succes.
In spatele acestor naivitati se afla de fapt altceva: se admite astfel ca spiritualitatea zamolxiana este elevata, fiind cea care l-a putut inspira chiar si pe Iisus crezut de crestini ca fiul lui Dumnezeu.
Personalitatile de exceptie, Zamolxe si Deceneu ale strabunilor romanilor geto-dacii, ar trebui "chipurile" sa figureze printre sfintii crestini, ca numai astfel li s-ar putea Intari valoarea spirituala de netagaduit.
Existenta In prezent a crestinilor zamolxieni, si a ideilor lor de absorbtie a valorilor zamolxiene In cele crestine, este cat se poate de normala.
Fara sa realizeze rolul de intermediari pe care l-au jucat au fost unele personalitati crestine ortodoxe, precum parintele Dumitru Balasa, care practic a Inlesnit raspandirea ideilor de reconsiderare a valorilor stramosesti si prin aceasta de trecerea In timp de la crezul crestin ortodox romanesc la neozamolxianism.
Treptat dintre crestinii zamolxieni se vor desprinde adevaratii neozamolxieni, cei care au depasit faza de mixaj al celor doua religii si au trecut astfel cu succes In partea zamolxiana.
9. De ce crestinismul ortodox romanesc a devenit anacronic?
Este In primul rand prin faptul ca nu mai reprezinta un sprijin efectiv care sa reziste asaltului ideologic venit din vestul Europei dupa Revolutia din 1989. Aceasta presiune poseda o forta deosebita " combina economicul cu politicul si religiosul, conditionand economicul de religios Intr-o forma subtila.
In mod practic romanului nu i se dau prea multe sanse de a se mentine pe o pozitie proprie " ori esti cu noi si sistemul economic pe care Il introducem, ori nu supravietuiesti In noua realitate social-economica.
Celor care renunta la aspectul religios crestin ortodox li se ofera alternativa spirituala a gruparilor religioase venite din afara " credinciosii ortodocsi pot deveni mormoni, baptisti, penticostali, etc.
Asaltul religios este puternic fiind sustinut de cel economic prin misionarii straini. In aceste conditii crestinismul ortodox romanesc devine anacronic din mai multe perspective.
Gruparile sectante, venite din afara, nu mai practica In niciun fel sacrificiul ritual, pe cand In ortodoxie Inca se mai mentine, prin sacrificarea pentru Iisus, numit Mielul lui Dumnezeu, a mieilor de Paste.
Ortodoxismul este astfel discreditat ca mentinand practici primitive.
Sacrificiul religios este un anacronism acum la Inceputul mileniului III. Treptat ortodocsii se vor Indoi de eficacitatea rezistentei ortodoxiei In fata asaltului crestinismului venit din afara, mai ales ca sectele sunt sustinute de puterea economica externa.
Rezistenta pe care o ofera ortodoxismul astazi este practic fara sens.
Este un crez care prezinta un spectru al jalei religioase a celui care a fost rastignit cu 2000 de ani In urma.
In Lumea Credintei vedem fotografii de batrani cu ochii umflati de rugaciuni si de nesomn. Este un exemplu deloc Incurajator, pentru cei care Inteleg viata omului ca un dar de la Dumnezeu, si nicidecum nu trebuie transformat In jertfa personala.
In schimb gruparile neoprotestante promoveaza bucuria vietii.
In serviciile lor religioase se folosesc instrumente muzicale si se canta cu veselie. Aceste practici Ii Imbarbateaza pe participanti. Mai devreme sau mai tarziu romanii se vor Indeparta de ortodoxism considerandu-l anacronic, deci necorespunzator timpurilor moderne.
Aceste realitati au o mare importanta deoarece, prin discreditarea crestinismului ortodox romanesc, este pusa sub semnul Intrebarii si latura sa zamolxiana care nu are o scriptura proprie, ci se sprijina pe cea a iudeo-crestinismului si a traditiei stramosesti partial acceptata.
Zamolxianismul, atata timp cat nu are o scriptura proprie, ramane o spiritualitate de mana a doua, o pozitie pe care nu o merita.
Fara o scriptura relevanta, si reprezentativa pentru ei, romanii Isi pot pierde treptat identitatea de neam caci ortodoxia nu-i mai poate sprijini In noile realitati ale integrarii europene si globalizarii.
• Pe langa aceste idei exista criza spirituala globala si anacronismul unor religii majore ca imaginare religioasa.
Astazi nu mai are niciun sens promovarea unui dumnezeu profan, care face lumea In 7 zile, pe om din lut si pe femeie din coasta acelui om. Creand o sub-realitate, asa cum o numeste Peter Russell, ea "va arata exact asa cum au creat-o mintile noastre, Intunecata, teribila, aspra, lipsita de lumina, dar plina de substitute artificiale ale luminii."

O astfel de descriere se potriveste cu aspectele tipice ale crestinismului ortodox romanesc, care glorifica suferinta unui om mort pe cruce, ramasitele mumificate sub forma de moaste ale unor oameni, si Intreaga jale precum ca Dumnezeu ca Iisus a murit ca sa spele pacatele lumii.
Aceste absurditati nu fac decat sa diminueze imaginea unui Dumnezeu adevarat care fireste ca nu poate sa moara si sa Invie In universul pe care l-a creat.
Lipsa de discernamant si rationalitate duce la grotescul macabru al venerarii unui om mort pe cruce acum aproape 2000 de ani In Iudeea antica; sustinerea aberatiilor bisericii iudeocrestine Il Indeparteaza pe om de realitatea unui Dumnezeu, constient de rolul Sau In crearea realitatii, prezentand In schimb un pseudodumnezeu ca o caricatura ridicola si grosiera, o expresie a ceea ce Russell numeste "substitute artificiale ale luminii".
Anticrestinismul trebuie privit ca revenirea la rationalitate, nicidecum ca ura Impotriva cuiva.
Crestinii devotati sunt victimele unei sub-realitati existentiale care nu are nimic de-a face cu Dumnezeul Constiinta, ci cu Intunericul.
Renasterea spirituala a omenirii consta In trezirea la realitate dintr-o sub-realitate pe care religiile institutionalizate au creat-o din credintele In absurditati devenite precepte biblice. In acest sens se poate Intelege anacronismul crestinismului ortodox romanesc care se bazeaza doctrinar pe traditia religioasa abrahamica.
10. In ce masura religiile abrahamice sunt afectate de un pseudodumnezeu?
O evaluarea atenta istorica a religiilor abrahamice, acele crezuri care accepta valoarea imaginarului religios pornit de la patriarhul Abraham, poate oferi surprize.
Considerat stramosul comun al popoarelor evreu si arab, Abraham (numit Ibrahim de catre arabi), un locuitor al Babiloniei antice, conform Bibliei si Coranului, a primit porunca de la Iehova, dupa evrei si crestini, sau Alah dupa musulmani, sa mearga In tinuturile vechiului Canaan (In aria prezentului stat Israel), un pamant care Ii este dat lui si urmasilor lui. In Biblie, mai mult decat In Coran, se nareaza cu lux de amanunte periplul lui Abraham despre care se spune ca era un om al dreptatii si credincios lui Iehova (sau Alah) pana la sacrificiu. Proba sacrificiului este cea mai revelanta In acest sens: Abraham trebuie sa-i demonstreze lui Iehova ca are o credinta nezdruncinata si este In stare sa faca orice pentru a o dovedi. Astfel ca Iehova Ii cere lui Abraham sa-si sacrifice al doilea fiu, pe Isaac, facut cu sotia lui Sara, el avand ca prim nascut pe Ismail copilul lui Hagar, o servanta a Sarei. Cel Incercat trece cu bine testul, Abraham este oprit de Iehova sa-l omoare pe Isaac chiar In ultimul moment cand tinea cutitul de sacrificiu ridicat deasupra tanarului care nu stia ce i se Intampla.
Esential de remarcat In acest context este faptul ca religiile abrahamice considera proba sacrificiului ca un exemplu de valoare care serveste ca paradigma oamenilor In relatiile lor cu Iehova sau Alah " ideea ca nu trebuie sa precupeteasca nimic pentru a-si arata credinta In el.
Exemplul patriarhului Abraham a creat de-a lungul istoriei o succesiune de consecinte care astazi, privindu-le cu atentie, au rezultate de nebanuit.
In iudaism gestul lui Abraham zugraveste mai degraba intentia sacrificiului, dar In iudeo-crestinism, cea de-a doua religie abrahamica, intentia se transforma In exemplu " Iehova Isi trimite fiul, pe Iisus, sa moara sacrificat pe cruce.
Acest fapt, descris cu lux de amanunte In Noul Testament, este a doua faza a portretizarii unui pseudo-dumnezeu, a demonizarii lui dumnezeu (se va folosi litera mica atunci cand se prezinta aspectul demonic al lui dumnezeu).
Am vazut deja ca In prima faza a demonizarii scriptice a lui dumnezeu, fiinta considerata ca fiind suprema cerea proba sangelui pentru ca omul Abraham (Ibrahim) sa-i intre In gratie.
Pasul acestei demonizari, de la intentia sacrificiului, precum este In iudaism, la exemplul sacrificiului In iudeo-crestinism, este urias.
Practic, dumnezeul demonizat trece la fapte pentru a arata ca el Insusi este gata de sacrificiu prin a-si trimite ce are mai drag, pe singurul sau fiu, pe Iisus.
Dumnezeul demonizat vrea prin aceasta sa Invete oamenii cum trebuie sa-l urmeze si sa fie oricand gata sa sacrifice orice pentru el care a fost In stare sa-si sacrifice chiar si fiul unic.
In iudeo-crestinism acest sacrificiu a luat proportii si mai mari considerandu-l pe Iisus ca fiind dumnezeu Insusi (ideea de consubstantialitate numita In greaca koine, homousion) si aratand astfel proportia imensa de "iubire" oferita oamenilor prin moartea lui dumnezeu pentru binele oamenilor.
Cei care urmeaza imaginarul religios al iudeo-crestinismul au preluat exemplul sacrificiului lui Iisus In vorbe si fapte. Ei acorda valoare Invataturilor lui Iisus " cel credincios sa nu se opuna raului si sa-si ia crucea suferintei In spate si sa o duca asa toata viata.
Aceste absurditati ale relatiei omului cu Dumnezeu sunt de fapt consecinte ale portretizarii unui dumnezeu demonizat care Il conduce pe om In suferinta, In aceasta viata, catre o promisiune a fericirii eterne.
Putini oameni se Intreaba: cum oare un dumnezeu al durerii poate oferi o fericire vesnica?
Portretul unui dumnezeu demonizat a devenit si mai conturat de la aparitia islamismului In secolul VII, e.n. Relatarea biblica a intentiei sacrificiului lui Abraham a luat de atunci un aspect si mai dramatic.
Nu numai ca noua credinta islamica a validat valoarea sacrificiului uman, dar a reinterpretat scena din Biblie, sustinand ca Abraham, numit acum Ibrahim, a vrut sa-si sacrifice pe primul sau nascut, Ismail, care este considerat ca stramos al populatiilor arabe. Astfel "meritul" credintei lui Abraham/ Ibrahim este transferat de la evrei la arabi.
Intentia sacrificiului, trecuta prin filiera iudeo-crestina In care devine exemplu (ca rastignire a lui Iisus) este Inteleasa de unele persoane In islamism ca trecere la fapte.
Terorismul, sinucideile si omorurile facute de fanaticii musulmani, In numele unui dumnezeu demonizat (strigand cu mandrie "Alah este mare!"), sunt consecinte ale metamorfozei istorice a sacrificiului patriarhului Abraham, omul drept, dar cu mentalitatea primitiva a epocii istorice In care a trait.
Sunt destui oameni ai acestui Inceput de mileniu III care poarta In societate si In comportament sechelele lasate de intentia sacrificiului Intamplata unui om numit Abraham/ Ibrahim cu mii de ani In urma.
Ulterior dumnezeul demonizat istoric a continuat prin filiera religiilor abrahamice sa aiba caracteristici din ce In ce mai sangeroase culminand astazi cu satanismul, si el un crez tot de sorginte abrahamica.
Ca religie satanismul foloseste Intreaga terminologie a religiilor abrahamice predecesoare, scotand In relief tocmai aspectul demonizat al lui dumnezeu, faptul ca el nu poate fi decat negativ de vreme ce iarta relele oamenilor. Pe cand satana, spun ei, devine personajul pozitiv, fiind exponentul dreptatii deoarece Ii pedepseste pe facatorii de rele.
Logica folosita de exponentii satanismului este corecta atunci cand se refera la caracteristicile unui dumnezeu demonizat care apare realmente neputincios chiar In relatarile biblice In care acest gen de divinitate se zbate continuu sa elimine raul portretizat de satana, lucifer.
Si aici argumentul apare Intemeiat " ne putem Intreba de ce oare nu se pot elimina relele satanei daca dumnezeu are intentii bune fata de oameni si Ii iubeste?
Vulcanescu (1980, p. 252) identifica pe "demiurgul rau al acestei lumi" (cum Il numeste el) ca fiind "un descendent neputincios al adevaratei lumi divine, de care este complet separat".
Tot el specifica ideea ca "demiurgul rau a fost identificat cu Dumnezeul Vechiului Testament" (ibidem) de unde a fost preluat In iudeo-crestinism, apoi In islamism, si mai apoi In satanism.
Tragedia existentiala a omului contemporan, apartinand oricareia dintre religiile abrahamice, este ca se gaseste In mijlocul acestor absurditati pe care trebuie sa le traiasca cumva.
Omul zilei se loveste mereu de dumnezeul demonizat fie In exaltarea "bravurii" lui Abraham In predicile din sinagoga, sau a "meritului" lui Iisus sacrificat pentru binele oamenilor precum se spune In biserici, sau al "ascensiunii In paradis" al martirului musulman cum transpare din predicile In moschei.
Satanistul se alatura exaltarilor de recunostinta catre dumnezeul demonizat cu spectrul cutitelor Insangerate. Omenirea religioasa de orientare abrahamica urmeaza Inca traseul dat de intentia omorului din sacrificiul lui Abraham/ Ibrahim ajungand In prezent la etapa curgerii de sange de pe cutitele satanice.
Imaginarul religios al religiilor abrahamice conduce de veacuri o buna parte din umanitate spre prapastie. Atata timp cat se va crede In valoarea sacrificiului religios sangeros si nu se va putea renunta la cutitul lui Abraham/ Ibrahim, la sangele lui Iisus, la sangele martirului musulman si la cutitele Insangerate satanice, oamenii urmeaza un dumnezeu demonizat care cere tot timpul curgere de sange.
Profanarea lui Dumnezeu prin aceste crezuri a generat repulsie din partea unor oameni care au renuntat la cautarea unui Dumnezeu inteligent ajungand la concluzia ca religia ucide. Pe internet se afla o multitudine de informatii cu aceasta tema.
Dar exista si rationalitate. Nu este surprinzator sa aflam ca savanti de renume mondial trag semnale de alarma.
Ervin Laszlo, filosof si scriitor, afirma ca "lumea se afla In pragul unui colaps economic, social si politic care genereaza haos si violenta. Este o lume pe care noi am creat-o si care acum se prabuseste".
Considerand ca elementul spiritual este cel care modeleaza economicul, socialul si politicul, nu putem decat sa ajungem la concluzia ca imaginarul religios este cel care sta la baza acestei prabusiri, acel dumnezeu demonizat pe care societatile religioase abrahamice Il venereaza.
Stanislav Grof, scriitor si cercetator al Constiintei, este de parere ca "suferinta vine din modul de a percepe universul", iar la acest capitol religiile abrahamice sunt ratari ale viziunii integratoare om-univers constient.
Mai departe autorul argumenteaza ca "sfarsitul timpului este, dupa parerea mea, sfarsitul unui tip de perceptie, sfarsitul unei lumi asa cum o cunoastem noi: o lume a violentei si a lacomiei, egotica, corupta, sfasiata de conflicte".
O astfel de lume nu poate fi patronata decat de un pseudo-dumnezeu, un dumnezeu demonizat care determina psihologia umana sa-i emuleze calitatile destructive, rezultand astfel violenta, lacomia, coruptia, conflictele.
• 11. Care sunt caracteristicile unui dumnezeu demonizat In religia iudeo-crestina?
Demonizarea lui dumnezeu In iudeo-crestinism porneste de la faptul ca a murit Insangerat pe cruce. Este portretul unui dumnezeu care moare In creatia proprie infirmandu-si Insasi functia creatoare.
Putini oameni se Intreaba: daca adevaratul Dumnezeu moare oare pe el cine Il Invie?
Aceasta autoanihilare, care se doreste paradigmatica, pentru omul care vrea sa se inspira din exemple si pilde considerate de origine divina, nu poate fi decat a unui dumnezeu demonizat, "demiurgul rau al acestei lumi" cum Il numeste Vulcanescu (1980, p. 252).
Premizele demonizarii au fost puse Inaintea actului crucificarii prin Invataturile caracteristice unui dumnezeu demonizat care-i Indeamna pe oameni sa nu se opuna raului ("Nu stati Impotriva celui rau" Matei, 5, 39), sa-si iubeasca dusmanii ("Iubiti pe vrajmasii vostri" Matei, 5, 44), sa Intoarca obrazul celui care-i palmuieste ("celui ce te loveste peste obrazul drept, Intoarce-i-l si pe celalalt" Matei, 5, 39) si promite o Imparatie a cerurilor pentru cei saraci cu duhul ("Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este Imparatia cerurilor" Matei, 5, 3).
Ne Intrebam: daca cei saraci cu duhul merg In Imparatia cerurilor unde se vor duce cei care au duh?
Toate aceste Invataturi ale absurdului au spectrul irationalitatii si Incurajarii raului; societatile umane care s-au constituit pe baza unei rationalitati organizatorice le-au respins ca fiind antisociale.
Mai mult chiar, dumnezeul demonizat Isi spune raspicat intentiile, faptul ca a venit In lume sa aduca dezbinarea Intre oameni ("Sa nu socotiti ca am venit sa aduc pace pe pamant; n'am venit sa aduc pace, ci sabie. Caci am venit sa-l despart pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama sa, pe nora de soacra ei" Matei, 10, 34-35) si sa dea foc lumii ("Foc am venit s'arunc pe pamant, si cat as vrea sa fie-acum aprins!" Luca, 12, 49).
Patologia de idei a manifestarii dumnezeului demonizat este evidenta, iar societatile care sunt atinse de o astfel de boala a sufletului uman parazitat sunt cele mai afectate de consecintele demonizarii lui dumnezeu ca revers al sacralizarii.
12. De ce romanii au sansa de a-si constitui un crez spiritual autohton?
De ce renasterea zamolxiana poate avea succes?
Suntem singurii din lumea europeana care mai pastram un filon sanatos de idei dupa victoria aproape totala a crestinismului asupra crezurilor native populatiilor europene In mijlocul carora a patruns.
Exista cateva elemente esentiale care pot contribui la renasterea zamolxiana printre romani.
George Liviu Teleoaca remarca pe buna dreptate ca noi romanii "detinem cu certitudine vatra arheologica a bastinasilor Europei si implicit matricea stilistica a revelatiei primordiale care a daruit omenirii sacrul".
Si acestea se reflecta Intr-o multitudine de moduri.
Ma refer In primul rand la Sarbatoarea de Mos Craciun, un eveniment de bucurie existent din zorii istoriei, simbolizand biruinta luminii asupra Intunericului, care astfel se retrage pas cu pas odata cu cresterea zilei In detrimentul noptii, Incepand cu solstitiul de iarna pe 21 decembrie In fiecare an.
Sarbatoarea de Mos Craciun fost practicata si la geto-daci posibil ca Sarbatoarea Lui Zamolxe, Zeul Mos, un zeu solar, uranian, cu barba alba bogata.
Crestinismul a suprapus peste ea nasterea salvatorului pe care Il promoveaza.
Astazi multi oameni se Intreaba: ce legatura exista Intre nasterea unui copil si un mos barbos?
Raspunsul este ca nu exista nici una.
De remarcat este faptul ca romanii nu au renuntat la denumirea de Sarbatoarea de Mos Craciun data acestui eveniment ancestral serbat pe 25 decembrie In fiecare an si asociat cu cultul bradului sacru (Vulcanescu, 1985, p. 331-332) si arderea butucului In noaptea de Craciun ca foc sacru, Focul Lui Zamolxe si chemarea luminii.
La catolici Craciunul se numeste Natale (natalitie), vrand sa semnifice ziua nasterii lui mesia, salvatorul asteptat si nerecunoscut de poporul evreu.
Iar In lumea anglo-saxona numele este cel de Christmas, amintind de Christ (Hristos), cum Ii spun ei aceluiasi personaj considerat salvator.

Dar romanii au tinut cu darzenie de numele de Mos Craciun ca stramos si mos.
Ghinoiu (2008, p. 167), un remarcabil cercetator al culturii populare, ne face cunoscut "un mare adevar istoric", spune el, faptul ca "la aparitia crestinismului, Craciun era un Zeu atat de venerat, Incat nu a putut fi exclus cu desavarsire din Calendarul popular si din constiinta oamenilor".
Acesta este un element esential care contribuie astazi la constituirea crezului neozamolxian, ca o reIntoarcere la adevar.
Alte parghii care sustin o renastere zamolxiana sunt prezente In credintele de zi cu zi ale romanilor.
Cei de la sate au nedei, sarbatori populare care initial erau independente de crestinism, dar In timp s-au suprapus diferiti sfinti peste traditia ancestrala a locurilor. In acest sens exista numeroase cercetari de traditie si folclor care atesta originea geto-dacica a obiceiurilor romanilor. Toate aceste elemente sunt originale romanesti nefiind aduse Impreuna cu crezul biblic. Ponderea extinsa a practicii acestor obiceiuri strabune contribuie la structurarea renasterii zamolxiene din spiritualitatea stramosilor getodaci.
13. In ce consta spiritualitatea zamolxiana?
Ce legatura mai are ea cu zamolxianismul geto-dacilor si religiile antice?
Spiritualitatea zamolxiana are elemente doctrinare reprezentative pentru poporul roman traitor In habitatul carpato-danubiano-balcanic, deci si cu extensie catre urmasii traco-geto-dacilor de la sud de Dunare.
Timpul modern al stiintei si tehnologiei marcheaza legatura noastra cu Dumnezeu.
Desi bazele sunt tot cele vechi, interpretarea relatiei om-Dumnezeu se face din unghiuri noi introducandu-se mai clar elementul de rationalitate Intr-o religie care se doreste viabila, neozamolxianismul.
Persoanele care pasesc pe noul drum spiritual numit zamolxianism modern, acum la Inceputul mileniului III, vor descoperi elementele vietii romanului In prezentul istoric.
Pe masura ce se dezvolta un cod de legi proprii, crezul zamolxian modern se transforma Intr-o spiritualitate ce nu mai poate fi privita ca o simpla religie, continuand zamolxianismul dacic, ci dobandeste caracteristici specifice.
In acest context neozamolxianismul exprima o viziune extinsa de raportare a omului la principiul existentei, Dumnezeul universal, prin prisma Constiintei. Zamolxianismul modern Isi are radacinile In Dacia Lui Zamolxe, si mentine cateva idei fundamentale religiilor primare ale umanitatii, cu precadere relatia simbiotica om-natura.
De remarcat este faptul ca aceasta caracteristica esentiala de viata sanatoasa este pierduta In religiile monoteiste abrahamice bazate pe speculatia revelatiei In sensul ca generatii de oameni au considerat anumite mesaje revelate ca ele sa fie infirmate de generatiile succesive.
Dovada este ca In iudaism unele carti au devenit apocrife dupa ce mult timp fusesera considerate scripturale (exemplu: Cartea lui Enoh).
Spiritualitatea zamolxiana abordeaza cu prudenta mesajele revelate, dar nu respinge veridicitatea lor. Un prim exemplu sunt cele primite de Mihaela Palade, si centrate In jurul a doua teme esentiale: lumina si iubirea.
De o mare importanta, atunci cand se cauta o comparatie Intre neozamolxianism si unele religiile ale antichitatii, este faptul ca se renunta categoric la ritualuri de sacrificii de orice forma.
Divinitatilor antropomorfizate nu li se ofera niciun fel de jertfe, Intelegandu-se ca principiile nu au nevoie de darurile oamenilor.
Din contra, omul este cel care Invata din principiul respectiv ce Inseamna o manifestare, a ordinii In natura, care-i poate folosi In viata.
Zamolxianul de astazi nu slujeste zeii, ca In cazul religiilor antice.
Se urmareste ca principiile de constiinta, aflate In spatele zeitatilor de orice natura, sa fie aplicate cu folos vietii omului
.
Prin urmare se poate spune ca zanele precum sunt Zana Zanelor, Zana Florilor, Zana Iubirii, Zana Zorilor, sau zeii, Zeul Zamolxe, Zeul Dragobete, Zeul Marele Lup Alb, Zeul Curcubeu, Zeul Mos Craciun (o reprezentare a Zeului Zamolxe) sunt personificari, avand anumite spirite, care Ii reprezinta pe ei prin calitatile divine oferite omului.
Astfel ordinea, armonia, dreptatea sunt atrase constient In mintile oamenilor care actioneaza In viata influentati de spiritele benefice numite In spiritualitatea romaneasca zane (zeite) si zani (zei). Ghinoiu (2008, p. 93) remarca proximitatea divinului cu romanul astfel: "Divinitatea adorata este aproape de oameni, vine In contact cu ei, se afla In tot si In toate" si faptul ca "romanul personifica totul: astri, vietati (animale, pasari, reptile, insecte), plante, fenomene ale naturii, boli, sentimente, trairi sufletesti".
Se observa aici relatia simbiotica a romanului cu mediul de unde "din natura Inconjuratoare el Isi alege, dupa caz, mama, tata, frate, sora, sotie postuma, prieteni" (ibidem).
Sunt elementele pe care se sprijineau credintele ancestrale ale umanitatii.
Prin simbioza om-natura spiritualitatea zamolxiana ramane tributara zamolxianismului antic, ca religie de factura primara, dar ea este astazi Imbracata In hainele noi ale modernitatii de idei In care Intelegerea ca Dumnezeu este Constiinta se aplicata la realitatea materiala a universului creator. Acest adevar defineste spiritualitatea zamolxiana.
• 14. Cum va arata un cod de legi al zamolxianismului modern?
Codul de legi al neozamolxianismului va servi realitatea prezentului istoric enuntand precepte si recomandari spirituale relevante.
Modul de expunere va fi cel modern In care pe langa rationalitate exista si o mistica de idei.
In primul rand un astfel de cod de legi se adreseaza omului religios al secolului XXI si, printr-o viziune de idei creative, timpurilor ce vor urma.
Se va iesi din primitivismul de idei biblice, precum facerea lumii In sapte zile, etc. Se adopta idei stiintifice si filosofice care concorda cu vremurile noastre, precum este cea de validitate a fizicii cuantice ca proba stiintifica a impactului constiintei asupra materiei.
Conceptualizarea codului de legi al neozamolxianismului, Intr-o forma scrisa, va reprezenta imaginarul spiritual autentic neamului romanesc.
Poporul roman a pastrat sub forma de Intelepciune populara filoane din Legile Lui Zamolxe.
Proiectul de structurare a unui cod de legi, o Biblie Dacoromaneasca, ca Inteleapta Scriptura si Carte de Invatatura Dacoromaneasca, reprezentandu-l spiritual pe roman, poate dura In timp circa 20-30 de ani pentru ca elementele esentiale sa se consolideze.
Denumirile de Cartea Lui Zamolxe, Legile Lui Zamolxe, Biblia Dacoromaneasca, Inteleapta Scriptura, Carte de Invatatura Dacoromaneasca sunt similare.
Cel mai mult conteaza Insa cum sunt facuti primii pasi In neozamolxianism, ca prin ei sa se asigure dezvoltarea unei baze sanatoase.
O alcatuire solida de idei va permite viabilitatea neozamolxianismului oricand realitatile existentei omului In univers se schimba.
Zamolxianul viitorului poate medita la Focul Lui Zamolxe si In naveta spatiala si citi totodata din Cartea Lui Zamolxe.
Spiritul Lui Zamolxe este existent oriunde In univers fiind parte din Spiritul Lui Dumnezeu Constiinta.
Cartea Lui Zamolxe va reprezenta o chintesenta spirituala a neamului romanesc.
La formarea ei poate participa oricine este In masura sa-si foloseasca Intelepciunea pentru a o oferi oamenilor.
In timp generatiile viitoare vor decide ce sa retina din toate lucrarile propuse, Intocmai cum a procedat si poporul evreu de-a lungul mileniilor pentru constituirea Vechiului Testament si a altor scrieri sacre.
Astfel parti din Cartea Lui Zamolxe pot fi scoase si Inlocuite cu altele noi pe masura ce imaginarul spiritual prinde contururi noi.
Aspectul dinamic al Cartii Lui Zamolxe Ii asigura a lunga viabilitate In timp. Tot asa s-a Intamplat si In cazul religiei mozaice care de-a lungul secolelor s-a dovedit flexibila acceptand sau eliminand parti din scriptura ei.
• 15. Este Dumnezeu pe pamant, In cer, sau pe amandoua taramurile?
Dumnezeu, ca principiu la existentei este transcendent, dar putem spune ca are proiectii atat In cer, adica In univers, cat si pe pamant.
In manifestare Dumnezeu este una cu creatia Sa care ia forme grosiere sau subtile, constiinta omului fiind o expresie fina de manifestare a Lui Dumnezeu In om.
Putem spune ca unii oameni, prin constiinta Inalta a trezirii, se afla In proximitatea Lui Dumnezeu chiar daca ei traiesc In lumea materiala.
O alta perspectiva din care poate fi privit Dumnezeu este cea de existenta transcendenta si imanenta.
Putem spune ca Dumnezeu se manifesta In amandoua aceste planuri existentiale, omul situandu-se Intr-o pozitie intermediara care-i permite sa contemple si-n afara si 'nauntru.
• 16. Cum definim divinitatea suprema In neozamolxianism?
Dumnezeu si Doamnazana sunt divinitatile supreme aflate Intr-un parteneriat existential "masculin-feminin" ca surse inteligente ale creatiei lumii materiale.
Descriindu-I In cateva cuvinte Dumnezeu si Doamnazana sunt Constiinta privita din unghiurile masculin si feminin.
O atare experienta este limitata In grade diferite de Intelegerea mentala umana. Dumnezeu si Doamnazana nu sunt adevaruri abstracte si intangibile, ci realitati pe care le putem trai printr-o perceptie mentala reala. Dumnezeu ca Zeul Tata si Doamnazana ca Zeita Mama formeaza o singura Constiinta. Ea ia forme specifice pentru noi oamenii, care suntem divizati In doua genuri, masculin si feminin.
Avem astfel raportari diferite la Constiinta, pe care o traim ca o experienta proprie imanenta, dar care In ultima instanta este doar una.
In realitatea transcendenta, Dumnezeu si Doamnazana sunt una si aceeasi existenta impersonala, androginul absolut.
Ei s-au manifestat In lumea materiei, pe vremea geto-dacilor, ca Zeul Zamolxe si Zana Zanelor, care formau si Ei o unitate. Dupa plecarea Lor din lume Zeul Zamolxe si Zana Zanelor au devenit una cu Dumnezeu si Doamnazana.

In prezent neozamolxienii urmeaza exemplele Zeului Zamolxe si Zanei Zanelor pentru a se apropia de Dumnezeu si Doamnazana.
Aceasta se face cel mai adesea prin focul sacru dacic.
In traditia populara Dumnezeu este numit si Fartat, iar alter egoul lui, ca parte negativa, Nefartat (Vulcanescu, 1985, passim).
O definitie data din perspectiva omului de stiinta si cautatorului spiritual Peter Russell se gaseste In articolul De la stiinta la Dumnezeu In care Dumnezeu, Constiinta, este privita ca "o energie inteligenta, constienta, creatoare, purtatoare de informatie, vie, si ca tot ce exista In univers este facut din aceasta energie" pe care "misticii o numesc lumina."
"Constiinta este fundamentul Universului observabil, iar spatiul, timpul si materia izvorasc din Constiinta" (ibidem) afirma mai departe autorul.
• 17. Cum definim pe Zeul Zamolxe si pe Zana Zanelor?
Cand Dumnezeu si Doamnazana au descins In materie printre getodaci ei au luat forma Zeului Zamolxe si a Zanei Zanelor ca paradigme ale vietii umane.
Astazi, cei care merg pe Calea Lui Zamolxe, urmeaza pe Zeul Zamolxe si Zana Zanelor, ca exemple de Intelepciune si frumusete a vietii. In mod practic atat Zeul Zamolxe cat si Zana Zanelor au fost reprezentati de oameni in carne si oase.
Perechea divina Zeul Zamolxe si Zana Zanelor (numita si Sanziana sau Ileana Cosanzeana) este ancorata in macrorealitate reprezentand aspectele solar si lunar care puse impreuna creaza desavarsirea la nivelul uman.
Cei care aspira la beneficiile conectarii, fie la Spiritul masculin al Zeului Zamolxe, fie la cel feminin al Zanei Zanelor, o fac cel mai bine prin intermediul Focului Lui Zamolxe, care are statut divin.
Simpla expunere a ochilor la focul sacru dacic predispune la dobandirea calitatilor celor doua zeitati care din perspectiva proprie, masculina sau feminina, aduc implinirile specifice.
Zeitatile masculine si beneficiile Spiritelor Lor sunt emanatii din Spiritul Lui Zamolxe, iar cele feminine din Spiritul Zanei Zanelor. De remarcat este faptul ca acolo unde este prezent in spirit Zeul Zamolxe este prezenta si Zana Zanelor.
Ceea ce numim Focul Lui Zamolxe este practic Focul Lui Zamolxe si al Zanei Zanelor. Dar pentru simplificare se foloseste denumirea de Focul Lui Zamolxe.
Zeul Zamolxe este incarcat cu Spiritul lui Zamolxe care predispune la intelepciune, iar Zana Zanelor are Spiritul Zanei Zanelor care permite accesarea frumusetii vietii.
Invocarea Spiritelor Zeului Zamolxe si pe cel al Zanei Zanelor poate fi facuta de perechile care se iubesc si vor sa atraga in spiritele lor personale pe cele ale perechii paradigmatice.