Cinste neamului Rumun! de C.O. Arimin publicat la 11.06.2012
Cinste neamului Rumun!
     Ne-a fost dat sa auzim dinspre mintile sceleral-iluminate ale iubitorilor de neam si tara ca limba româna este buna numai pentru sudalmi si înjuraturi fiindca nu poate exprima si altceva.
Ba, le spun porcanilor cu rît de otel si obraz de tabla ca orice cuvînt poate fi mladiat în semantica lui dupa mintea celui care îl foloseste iar daca în capatînele scopite a ale acestor eunuci ideologi, prin deschiderea gurii nu pot scoate decît înjuraturi înseamna ca ei sînt niste lifte înveninate si nu limba este de vina.
Mare nenorocire pe poporul urgisit ca este tîrît ca vita la cutit si nu poate face nimic: revolta - ba; educatie – canci; bun simt – ioc si atunci nu-ti ramîne decît sa-ti iei lumea în cap si sa-ti cauti loc sub soare pe alte meleaguri!

     Dar daca ai dragoste de neamul care te-a adus pe lume si care a semanat aceasta toriste cu oasele lui timp de milenii iar multi au platit cu viata ca noi cei de astazi sa le purtam numele, atunci trebuie sa ne rasculam si sa punem mîna pe ciomag.
     Nu este o întîmplare ca tot felul de napîrci ne învata cum sa fim români si mai ales cine sîntem, de unde am venit si încotro ne este drumul!
Am fost mult timp un popor de ignoranti iar comunistii au mers mai departe si au vrut sa ne transforme într-un popor de prosti care repeta ca niste papagali si se bîţîie ca maimutele la circ dupa "indicatiile pretioase” ale ţucalilor, tîmpitilor si hahalerelor naimite si smintite ce s-au vrut profeti de-o vesnicie a clipei peste neamul mioritic.
     Orice învat are si dezvat iar prostia si golania cultivata cu atîta osîrdie de cei care ne conduc, trebuie sa o scoatem din universul nostru spiritual daca vrem sa iesim din lumea dobitoacelor cuvîntatoare si sa ne asumam statutul de om!
Atunci si numai atunci vom întelege de ce stramosii nostri doreau toti sa ajunga în conditia spirituala de om, de ce dispretuiau lacomia, hedonismul, minciuna si tot ce duce la depravarea si pervertirea sufletului.

     Dragostea de glia stramoseasca nu este o fandoseala pe care o cumperi la marginea strazii sau din vreun loc deocheat unde calaritul se face pe bani.
Ea se cultiva din familie odata cu laptele mamei si focul din vatra, cu primele cuvinte spuse si se simte cu primii pasi prin roua si iarba de acasa.
     Acasa nu poate fi decît acolo unde-ti odihnesc mosii si stramosii si nu acolo unde ti-au îndestulat matul si te-au destrabalat ca un stricat.

     Acasa este tarîna pamîntului îngrasat cu sîngele neamului care l-a aparat de pradatori sau de vicleniile unor minti criminale si tot acasa este soarele si umbra Carpaţilor si vuietul Marii Negre.
Niciodata ,,acasa” nu va putea fi înlocuit cu ,,îmi este bine”, iti poate fi bine în orice strainatate si chiar strain poti ajunge de atîta bine fata de neamul tau dar "acasa” este sentimentul de împlinire spirituala si de rememorare.
     De cînd neamul nostru a încercat sa paseasca în modernitate ne-am trezit însfacati de gît si pusi la pamânt sa nu putem vedea mai înainte ci numai în lungul nasului si sub jugul nenorocirilor.
Multi vremelnici cu patimi desarte s-au ostoit în prostie, hotie si viclenie ca sa poata tine cît mai bine jugul în care ne-au pus.
Dar nu le-a ajuns trupul de pe care luau sapte piei, ci vroiau si sufletul sa-l prinda în ticalosiile lor si sa-l vînda Satanei pentru ceva gologani.
Asa au ajuns sa ne fie falsificate istoria, originea si limba iar aceasta din urma le-a tîrît dupa ea si pe celelalte.
     Trebuie sa ne ramîna viu în minte numele lui A. T. Laurian cu plasmuirea privind exterminarea dacilor si înlocuirea lor cu coloni adusi din tot imperiul roman. Aici este radacina raului si nimeni nu are curajul sa o dezvaluie pentru ca este mare pericol de sfîrsitul lumii în cultura româna!
De bastina ardelean, de educatie doctor(jurist) si iezuit a ajuns sa-si urasca stramosii pentru ca nu dadeau bine, dupa mintea lui, în cultura occidentala si saracul nu avea vita nobila.
     Cum mintea îi era la fel de ratacita ca si sufletul, a descoperit el la un frantuz nebun o zicere care i-a luminat întunecimea glagoriei.
Pe la 1860 musiu Vaillant, frantuzul nebun cu mare venin la rînza asupra neamului get, dupa ce l-a rastalmacit pe Eutropiu, scria parca din balamuc: …"S’il a donné son linge aux soldats blessés, il (Traian) donnera sa vie pour venger Longin; il le jure…désormais plus de Daces; il les passera tout au fil de l’épée et lavera le crime de Decebale dans le sang de toute sa nation”. (Daca el a dat hainele sale soldatilor raniti - Traian – el îsi va da viata sa razbune pe Longin; el le-a jurat …pentru viitor dacilor ca îi va trece pe toti prin vîrful sabiei si va spala crima lui Decebal în sîngele întregii sale natiuni).
Aceasta sminteala a ajuns si sub nasul doctorului ardelean care, împreuna cu doctorii Murgu, Maior, Klain si Papiu au sucit-o, au rasucit-o pîna ce, trecînd ,,preste plaiuri” au poposit în Bucuresti unde se simtea mare lipsa de inteligenta lor.

     Cum prostia nu costa bani, au dat cu generozitate si acestora din preaplinul lor, astfel ne-am procopsit cu nebunia frantuzului înradacinata pe plaiurile mioritice.
Fiindca în acele vremuri, legile românesti erau mai toate traduceri dupa cele frantuzesti, a fost bagata si aceasta traducere tembela în cartile noastre de istorie, iar de aici minciuna repetata de zeci de milioane de ori a ajuns adevar de necontestat.
     Laurian a fost sprijinit cu multa vigoare de ciocoimea liberala ca sa puna la cale aceasta miselie pentru ca ne scotea pe noi niste maimute prasite de alte maimute necunoscute dar carora ei le spuneau ,,coloni romani” adica ceva de vita nobila.
Tot din Franta au adus si nebunia latinei populare atunci cînd latina clasica nu le-a ajuns la fabrica de cuvinte pe care o puneau ei pe picioare în faimosul ,,Dictionariu-Glosariu, pentru a dovedi ca sîntem mai latini chiar decît latinii.
     Si daca B. P. Hasdeu a venit prin articolul "Perit-au dacii?" din anul 1871 sa scoata din capul românilor aceasta nebunie argumentînd lingvistic si istoric ca totul este un fals, nimic nu s-a mai putut schimba, politicul ciocoiesc ne-a scris o istorie plina de strîmbatati.
Minciuna a fost batuta în cuie pentru vesnicie.
     Si poetul V. Alecsandri suparat pe latinismul lui Pumnul care conducea "Foaie” din Cernauti si a discipolilor lui ce îi modificau textele dupa capul lor, scria la 20 aprilie 1868: "Daca Foaia Societatii tine ca sa ma aiba de colaborator, pretind ca sa ma primeasca cu defectele mele de stil si de limba, iar nu sa ma ciuneasca din cap pîna în picioare si sa-mi schimbe cuvintele. De este Foaia Societatii o publicatie serioasa ce are drept scot de a raspîndi idei si gustul în public, îi dau mîna cu fratie, iar daca aceasta foaie are de gând a cadea în pacatul foilor ardelene, adica a propaga pumnismul cu lepturarismul si fundacionismul acestui onorabil profesor…eu unul ma despart de ea ca de o nevasta care îsi pierde cararusa… Cînd dracu om întelege ca o literatura ca sa fie literatura adevarata, nationala, sa-si ieie izvorîrea din geniul poporului, iar nu din fabricile de cuvinte a lui Cipariu et companie”!
Aceasta ultima idee trebuie sa o batem cu ciocanul în capul tuturor veneticilor pripasiti pe la noi care ne învata cine sîntem si cum sa gîndim româneste!
     Chiar mai devreme, cînd nebunia latrinista abia începuse sa dea în clocot, au fost români cu capul pe umeri care le-au spus "doctorilor ardeleni” ca nu tin cararusa neamului si adevarului.
Alecu Russo(1819-1859) spune despre intelectualii ardeleni care au adunat pe români în 1848 pe cîmpia Blajului, ca le-au vorbit nu în româneste ci într-o "babilonie de cuvinte stropsite si smulse din latineste”.
El remarca nu fara temei ca latinismul ardelenilor a fost în primul rînd o forma de lupta politica dar vremea lui a trecut si "uitam ca latinismul si neolatinismul au fost un steag ce nu-si mai prinde loc acum”.

     Cu ironie îsi imagineaza în una din Cugetarile sale, revenirea pe pamânt a lui Stefan cel Mare în Moldova anului 1855 si uluirea voievodului în fata limbii cu totul de neînteles în care ar fi glorificat de catre lingvistii latinisti si cosmopoliti: "Ce ar face el pe un pamânt, unde nu au ramas urme de umbra lui macar?… Vorba lui nu mai este limbajul nostru…Stranepotii Urechestilor, Dragomirestilor si Movilestilor i-ar zice în versuri, în ode si în proza: Eroule ilustru! Trompeta gloriei tale penetra animile bravilor romani de admiraciune grandioasa si neindefinisibila pentru meritul neinvincibilitatii tale!…la care lucruri frumoase, desi neinteligibile pentru dînsul, Stefan-voda bietul ar holba ochii lui cei înfricositori…si s-ar culca iarasi în mormînt…”
     Ca puţea rau sminteala latrinistilor o spune geniul spiritualitatii noastre, M. Eminescu care în articolul "Balcescu si urmasii lui” din noiembrie 1877, scrie: "Nicolae Balcescu e de altminterea o dovada, ca limba româneasca pe vremea lui si ’nainte de dînsul era pe deplin formata si în stare sa reproduca gînduri atît de înalte si simtiri atît de adînci, încît tot ce s’a facut de atunci încoace în directia latinizarii, frantuzirii si a civilizatiei "pomadate” a fost curat în dauna limbii române”.
Pe atunci Eminescu se putea exprima neîngradit si plin de elocinta în limba stramoseasca a românilor în stare sa reproduca "gînduri înalte si simtiri adînci”, acum pentru liftele cazare si celelalte scursuri specializate în limbism si pupincurism, aceeasi limba este buna numai pentru sudalmi!
     Inteleg eu ca trebuie sa vi se bage furca în gît sa o lasati mai moale? Rîtanilor, prea aveti falcile groase si minte putina!
Obraznicia lichelelor latriniste o gasim foarte bine exprimata în fituica ciocoimii fanariote Românul din august 1881 ce se pretindea singurul loc unde clocotea adevaratul sînge românesc: "Românii ca toate popoarele care pasesc spre progres, nu se mai ocupa de a descoperi cine a fost autohton sau nu”.
Ce ciocoi isteti! Si astazi auzi acelasi argument ticalos atunci cînd vrei sa stii altceva decît ne tot îndobitocesc ei
.

     Din aceeasi perioada avem o scrisoare de la Al Hurmuzachi ce spune: "Adevarata scoala de iubire a umanitatii este patriotismul, precum si scoala patriotismului este spiritul familiei...
Dar tineretul român din Bucovina nu este educat în acest spirit, ci…sa ne dezbracam de fiinta noastra fireasca si intima, de însusirile noastre particulare, de individualitatea noastra… ca sa ne pierdem nationalitatea româna…ca sa ne pierdem pîna si amintirea cine am fost, si constiinta ce am ramas, sa încetam de a mai fi români”.
Spune mai departe bucovineanul ca cine îsi pierde fiinta nationala acela îsi rupe singur "legaturile cele mai scumpe si mai sfinte cu poporul, cu originea sa, traditiile, datinile, amintirile strabune si se preface în o fiinta noua, cosmopolita, adica fara patrie, fara capatîi moral”.
El cere românilor "a nu ne lipi haina cea straina pe deasupra fiintei noastre, a ne polei cu ea, multumindu-ne cu niste firmituri ale ei pe care le primim în niste scoli înstrainate...

   E mai putin dureros sa te desparti de patrie, decît a trai în ea si a vedea individualitatea, adica toata fiinta adevarata a poporului pierind si stîngîndu-se.”
     Cîta dreptate avea si are chiar si în prezent acest om, dovedind ca nici dupa 150 de ani la noi nu s-a schimbat mare lucru, doar maimutele care fac circ, dar naravurile au cam ramas aceleasi!
Distrugerea identitatii de neam a fost o actiune programata pusa la cale de toti veneticii pripasiti prin toristea strabuna dar si de lichelele noastre neaose iar comunistii i-au pus capac cu facatura lui Roller.
     Dau în continuare si alti români care s-au opus falsificarii istoriei si limbii cu argumente din diferite domenii.
Theohari Antonescu(1866-1910) este unul din marii "uitati” ai istoriografiei noastre.

     Avînd o pregatire solida si bun cunoscator a limbilor clasice si-a permis sa judece faptele istorice cu propria constiinta si sa traga concluzii care au suparat rau pe specialistii cu patalama si pretentii.
In anul 1889 îsi prezinta teza de licenta intitulata "Cultul cabirilor în Dacia” care este o sinteza asupra celor 19 tablite din plumb, bronz si piatra unde apar "cavalerii danubieni” în diferite ipostaze.
Despre lipsa totala a informatiilor din scrierile crestine asupra cultului cabirilor el le pune pe seama fricii de a nu dezvalui fara voie ceva din tainele acestei religii si asemanarile uluitoare cu mitraismul si cabirismul pe care le-a înlaturat prin violenta!
     In munca sa a constatat cu surprindere ca multe fapte ale istoriei noastre vechi sînt ocultate cu buna stiinta de catre specialistii în plasmuiri.
In anul 1901, publica lucrarea ,,Lumi uitate” unde în capitolul "Dacia, patria primitiva ariana” afirma pe baza unor probe solide si sigure la acea vreme ca toristea noastra este tinutul adevarat al arienilor de unde au migrat catre cele patru zari!
Lucrarile lui au fost ignorate de catre specialisti chiar de la aparitie desi autorul era un perfectionist.
     Dupa aproape 80 de ani aceste ideii sînt acceptate de cultura europeana dar venind din SUA, de la arheologul Marija Gimbutas, care ne-a studiat profund istoria noastra veche, dovedind înca odata ticalosia si vanitatea oarba a gunoaielor ce ne-au tot scris, rascris si falsificat istoria!
     Teodor Burada, de profesie muzicolog si jurist a efectuat în perioada 1878-1915 cercetari de etnografie, muzicologie.
Pasiunea si iubirea fara margini pe care a aratat-o neamului românesc l-au facut sa faca vizite în Istria, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Turcia/Bitinia, Cehia(regiunea Walaska), Galitia, Bucovina, Basarabia si regiunea de pe malul stîng al Nistrului pîna la Bug.
De multe ori a fost primit cu ostilitate de catre autoritatile pe unde l-a purtat dorul de neam, ajungînd si la închisoare sau luînd bataie pentru ca dorea sa-si cunoasca fratii.
Stradaniile le-a publicat în mai multe articole ce au fost unite mai tîrziu în brosuri dar specialistii în istorie l-au considerat nebun iar afirmatiile lui "simple nebunii”.
Prin calatoriile facute el a aratat ca chiar dupa 2000 de ani, neamul românilor era pe aceleasi locuri pe unde i-a mentionat Efor, Herodot si Strabon pe getii ce se întindeau de la Don pîna la Adriatica si din Carpatii Padurosi pîna în Rhodope.
     N. Densusianu de profesie jurist si bun cunoscator al limbilor clasice a muncit toata viata adunînd probe sa poata dovedi continuitatea de neam a românilor pe aceste meleaguri atît înainte de cucerirea romana cît si dupa retragerea acestora din Dacia.
A studiat mii de lucrari si texte ale scriitorilor antici si pe baza unui material care si astazi uimeste prin dimensiunile si valoarea lui stiintifica, a scris Dacia preistorica lucrare aparuta postum în anul 1913 prin grija fratelui sau.
El dovedeste cu probe arheologice, epigrafice si lingvistice accesibile la timpurile acelea ca tinutul nostru carpatin este leaganul de început al civilizatiei europene si de aici s-a raspîndit în sud si vest unde a intrat în contact cu civilizatiile mediteraneene.
     Aceasta lucrare putea fi canavaua pe care sa se coase adevarata istorie a poporului român.
Dupa descoperirea mea privind leaganul civilizatiei emes/sumeriene, a legaturii dintre emegi si limba româna veche si citirea tablitelor de plumb ale stramosilor nostri ascunse si în prezent la Institutul de Arheologie din Bucuresti pot afirma ca Densusianu, prin inteligenta, intuitie si o munca de rob, i-a depasit pe toti istoricii cu pretentii si mult venin în gusa iar ideile lui sînt în cea mai mare parte corecte!
     La scurt timp de la aparitia lucrarii, Vaticanul s-a uitat strîmb la ea si a interzis-o fiindca ca nu dadea bine la facatura fariseilor ce au fost sprijiniti de vechii greci si latini în actiunea de confiscare a religiei getilor pentru binele si vesnica lor pomenire!
Cred ca si lucrarea lui T. Antonescu a fost îngropata în uitare pentru ca specialistii nu se puteau compromite citînd scrieri interzise sau condamnabile dupa antereele papistasesti sau mioritice.
     Faptul ca lucrarea lui Densusianu a fost desconsiderata de catre pretinsii profeti ai neamului, se datoreaza în cea mai mare masura acestei secaturi a istoriografiei române numita V. Pîrvan, care din invidie si ura fara margini a spus numai minciuni despre ideile lui Densusianu iar toate alegatiile le-a pus în mistificatoarea Getica unde spune la p. 7: "… Nicolae Densusianu scrie romanul sau fantastic Dacia preistorica, plin de mitologie si de filologie absurda, care la aparitia sa(postuma: 1913) desteapta o admiratie si un entuziasm nemarginit printre diletantii români în arheologie”.
     Densusianu a scris mai multe carti despre începuturile feudalismului românesc care au fost considerate de catre aceeasi specialisti, de o probitate profesionala fara cusur!
Dacia preistorica avea însa un mare cusur, spunea un adevar distrugator ce le rupea gîtul latinistilor!
Dar dusmani si mai salbatici au fost istoricii comunisti iesiti din clocitoarea lui Roller care prin anii 1965 se gîndeau sa arda aceasta lucrare la fel cum doreau sa faca si cu tablitele de plumb!
Si totusi pentru aceste monstruozitati criminale nimeni nu tuseste, nimeni nu are dureri de cap de parca absurdul a pogorît din mintile "celeste” ale acestor canalii în Mîrlania, tara tuturor faradelegilor!
     Identitatea noastra de români autohtoni pe aceste meleaguri, a fost aparata cu multa vigoare de cîteva condeie ce trebuie amintite aici si numite atît de catre prieteni cît si de catre dusmani "ideologii românismului”!
Eudoxiu Hurmuzachi(1812-1874) s-a nascut în apropiere de Cernauti dintr-o familie de boieri moldoveni iar studiile le-a facut la Viena.

     Bun cunoscator al limbii germane si a limbilor clasice, toata viata si-a dedicat-o adunarii de documente pe propria cheltuiala care dovedesc istoria noastra pe aceste pamînturi.
In anul 1872, la propunerea lui A.T. Laurian, presedintele Societatii Academice Române, E. Hurmuzachi este primit ca membru.
Moare la 10 februarie 1874, la vîrsta de 62 de ani.
     In luna noiembrie a anului 1874 documentele strînse în casa parinteasca din Bucovina, ajung cu peripetii la Bucuresti, constituind fondul principal al istoriografie noastre.
Din aceste documente s-au publicat 45 de volume pîna în anul 1942(12 volume Slavici, 10 N. Iorga, 6 volume N. Densusianu, 4 volume I. Nistor) iar din lucrarea de istorie scrisa de el Fragmente, Eminescu a tradus cam o treime.
In anul 1974 UNESCO a inclus pe E. Hurmuzachi printre figurile de seama ale culturii române cu merite remarcabile în istoriografia Europei centrale.
In prezent "patriotii români”, pentru a avea merite, se bulucesc sa fie stipendiati de serviciile secrete din afara ce doresc sa fim straini în propria tara!
     Gheorghe Hurmuzachi, fratele lui Eudoxiu, scria în 1865 catre Asociatia Nationala din Arad: "Limba româna, scumpa mostenire de la strabunii nostri, a ajuns prin întunericul secolelor, prin vijeliile trecutului, dupa atîtea lupte cu hunii si cu avarii, cu turcii si cu tatarii, omogena, una si nedespartita pîna la noi, în secolul XlX carele se mîndreste a fi înaintat mai mult cultura românilor decît toti premergatorii sai. Si tocmai noi am fi acei care am voi sa izbim în unitatea limbii, care am voi sa sugrumam mîndria si mîngîierea noastra, simbolul maret al unitatii poporului român? Credem ca nu se va afla român bun si fiu sincer al natiunii care sa nu cheme blastamul asupra barbatilor care vor putea si nu vor voi a contribui spre a se delatura dezbinarea amenintatoare în sînul limbii materne”!
Cinste acestei spite de români curati.

     B. P. Hasdeu(1834-1907), nascut în tinutul Lapusnei, pe malul drept al Nistrului, istoric si lingvist a scris numeroase studii împotriva celor ce doreau sa ne prezinte ca salbaticii Europei sau scursura imperiului roman.
Contemporanii l-au privit cu suspiciune si chiar dispret pentru ca îi punea pe toti în buzunar în domeniul lingvisticii iar inteligenta lui nu lasa niciodata loc prostiei.
     M. Eminescu(1850-1889), nascut la Ipotesti – Botosani este cea mai sclipitoare minte a neamului nostru, a luptat cu o putere neobisnuita împotriva tuturor lichelelor si lepadaturilor care au pus stapînire pe tara dupa Unirea Principatelor si au transformat-o într-un cuib de tîlhari.
Acuzatiile de conservator si dusman al progresului aduse lui de catre ciocoii liberali sînt gratuite, fiindca el a militat pentru un progres cumpatat bazîndu-se pe resursele noastre de materii prime si facut în interesul poporului român iar nu un progres realizat de dragul progresului numai în folosul celor ce controlau si jefuiau tara! Ceea ce demasca el ca un adevarat jaf asupra poporului român, s-a repetat si dupa executarea lui Ceausescu - în numele acelorasi principii - de catre cei care l-au slujit pe tiranul comunist!
Gazetaria marelui poet este la fel de importanta ca poeziile unde descoperim cu uimire cunostintele ample din domeniul istoric, lingvistic, statistic, economic, al psihologiei de grup si altele.
Pentru ca nu vroia sa fie mai milos cu liftele pradatoare din România acelor vremuri asa cum a fost sfatuit de multe ori, detinatorii puterii l-au asasinat iar dupa aproape 20 de ani de la moarte, minti sifilitice au lansat povestea ca poetul ar fi murit de sifilis!

     Ura ciocoimii liberale împotriva marelui gînditor a dus la "uitarea” întregii scrieri gazetaresti iar dupa ocuparea României de catre armata bolsevica, aceasta dusmanie a fost preluata de secaturile cazare si astfel toata gazetaria a fost interzisa dupa anul 1947 la fel ca multe poezii!
     N. Iorga(1872-1940), nascut la Botosani, este cel mai mare istoric al nostru.
A contestat cu argumente curentul latinist sustinînd ca dacii nu au disparut dupa cucerirea Daciei de catre romani si au ramas locului dupa retragerea cuceritorului iar limba vorbita de români are un puternic strat venit din limba daca.
A avut relatii încordate cu toti latinistii si tracistii precum si cu politicienii amici ai acestor lichele.

     Nechifor Crainic, ideologul autotohniei românilor, în guvernul maresalului Antonescu a ocupat functia de ministru la Ministerul Propagandei unde a creat un adevarat program de combatere a comunismului propagat de bolsevici si de canaliile lor din tara.
Pentru aceasta, dupa ce România a fost ocupata de trupele sovietice, a fost cautat ca iarba de leac de catre cazarii bolsevici, stapînii de atunci ai tarii sub patronajul trupelor cotropitoare.
S-a bucurat de protectia lui Petru Groza si Patrascanu, stînd ascuns în Ardeal la un fost student de-al sau.
In vara anului 1947 Patrascanu i-a promis ca guvernul va da o lege privind o noua încadrare juridica a crimele de razboi si el se va putea apara în instanta spunîndu-i ca se poate preda politiei.
Cumnatul lui Patrascanu, avocatul Pandrea, s-a angajat sa îl apere la proces.
Dar a aflat de strategia lui Patrascanu monstrul cazar – Ana Pauker, si banda ei criminala – legea a fost blocata, Nechifor Crainic a fost tîrît prin puscarii pîna în anul 1962 fara a fi fost judecat si condamnat vreodata, iar dupa aceasta data a fost folosit de comunisti pentru a lovi în emigrantii români care îi criticau.
Avocatul Pandrea care o aparase pe Ana Pauker în anul 1936 la Craiova în procesul privind atentatul savîrsit de secatura comunista în Senatul României în anul 1920, a facut ani grei de puscarie!
     Vedem cu surprindere, ca cele trei curente privind originea limbii si a poporului român – latinist, tracist si slavist – sînt aduse din strainatate de catre români smintiti sau lichele pripasite pe la noi si au avut (dar au si în prezent) ca scop înstrainarea neamului mioritic de la firea lui fireasca si de la traditiile lui astfel ca orice tîrîtura sa-si poata sterge picioarele mizere de obrazul nostru! Pentru a dovedi ca toata mas-media ne supune unui proces abominabil de îndobitocire, amintesc faptul ca zi si noapte ni se prezinta ca modele numai curve aduse de pe marginea strazii, idioti, lichele, violatori, politicieni cu mintile întîrziate, manipulatori, misei, dar niciodata oamenii de valoare ce ar putea punea umarul la propasirea neamului fiind o cale de urmat si pentru altii.
Din multimea acestor români adevarati tinuti într-un anonimat total, amintesc doar doua nume, foarte cunoscute si respectate în strainatate dar aproape necunoscute si blamate acasa, adica în România: muzicianul de exceptie Gheorghe Zamfir si caricaturistul nepereche Stefan Popa Popa’s.
     Sa amintesc si cum s-au folosit dusmanii nostri de nebunia latinista ce sustine ca dupa exterminarea dacilor si repopularea provinciei cu coloni din tot imperiul roman(nu cu italici!) în decurs de cîteva sute de ani s-a format poporul român în Dacia traiana – adica Ardealul care este leaganul acestui neam?
Amalgamul etnic adus din tot imperiul s-a dezvoltat într-un popor distinct, vorbitor de o latina populara ce a cucerit mai întîi pe toti locuitorii din Ardeal, apoi s-a revarsat peste munti în Moldova si Tara Româneasca pe care le-au luat în stapînire.
Te întrebi plin de uimire, oare aceste teritorii de peste munti nu erau locuite sau popoarele cotropite de români au fost supuse unui puternic proces de deznationalizare?
     Cum nebunilor nu le trebuie minte, tot asa latrinistii nostri ne-au pus pe tava celor ce doreau numai rau sa ne faca.
Teoria panslavismului asupra românilor se sprijina tocmai pe aceasta ineptie – ca românii un popor strain, de pradatori – ar fi cucerit populatiile bastinase formate din moldoveni, valahi si ardeleni amestecati cu slavi si chiar slavizati, deci este un stat multinational de cuceritori care trebuie desfiintat.
Dogma a fost îmbratisata de PCR la 1921, care numai român nu era iar în prezent este vînturata de "industriasii holocaustului” în frunte cu Ellie Wiesel.
De aceea mozaicii spun ca au fost pe plaiurile mioritice mult înaintea noastra, odata cu ocuparea romana facînd parte din aceste trupe de stapîni, iar noi românii am aparut ca popor în secolele X-Xl!
     Trebuie la nesfîrsit sa traim în aceasta minciuna a latinitatii adusa de aiurea de indivizi care s-au gîndit numai la cîstigul si sminteala lor fara a cîntari si ce rezulta din aceasta actiune si cu parul ne-au bagat în cap tîmpenia la zeci de generatii?
http://ariminia.ro/getii/cinstirea-neamului-rumun.html