Urmasii de Lelia Mihail publicat la 13.06.2012
Urmasii
     Ce importanta avea Dedeul in tineretea lui, la mijlocul secolului 19, nu stim dar ca era destul de important este clar, dat fiind faptul ca a fost ajutat sa ajunga in Valahia si nu lasat la intamplare ci trimis direct "la ai lui".
Pe de alta parte familia ramasa acasa, la Preluca si imprejurimi a avut destule probleme dupa cum i-au povestit lui Firica rudele din America. Fratii Dedeului lucrau la minele de aur din muntii Sureanu avind functii bunicele. Erau specialisti in minerit ceea ce presupune ca stiau carte. Asta dovedeste ca era o familie "de vaza" in zona.

     Datorita scâcâielilor au hotarit sa plece si au iesit prin pesteri secrete in Oltenia.
Aici, nefiind asteptati si neavind cunostinte nu s-au descurcat si au hotarit sa plece in America.
Incepuse moda cautatorilor de aur si ei erau specialisti. Nepoata lor, sotia lui Firica, povestea ca bunicul ei si fratele lui s-au descurcat foarte bine si chiar s-au imbogatit dar la generatia nepotilor situatia s-a schimbat.
Fiind mai mult fete si ei fiind bogati nu le trimeteau sa munceasca in diverse locuri si nici nu erau de acord sa se marire cu barbati straini.
Au facut consiliu de familie si au hotarit sa le marite acasa; in Romania Mare.
Si astfel mai toate fetele s-au intors in patrie. Si dupa exemplul lor si unii baieti.
     Pentru cei care nu stiu, specific faptul ca de luptele se dadeau intre diferitele grupari masonice, care nu mai aveau de mult preocupari spirituale.
Gruparea IO sau salmani ori solomonari erau printre putinii de la noi care se mai ocupau cu probleme spirituale dar si cu apararea Tarii de atacurile fizice si de alte feluri.
Asa ca nu e de mirare ca era fugarita de celelalte organizatii care aveau ca scop distrugerea Daciei si care asta urmaresc si astazi.
     Este de la sine inteles ca Dedeul era unul dintre miile de vajnici aparatori, dar fiind ocultati nu prea se cunosteau intre ei decat in grupuri foarte mici.
Un asemenea grup l-a primit pe Dedeu in satul Luncavita de linga Macin.
Probabil ca seful grupului era viitorul lui socru.
Aici din nou fac o paranteza si explic de ce s-a casatorit Dedeul "la porunca".
Toti Maestrii isi instruiau copiii, indiferent de sex, dar fetele nu deveneau active ci doar isi instruiau pruncii.
Pentru ca totul era in mare secret, nu era posibil ca printre ei sa intre si persoane neavenite. Din acest motiv casatoriile se faceau doar cu fete solomonare. Iar daca nu se gaseau, barbatul ramanea celibatar.
Asta se intampla foarte rar pentru ca cineva de rang inalt, probabil Marele Maestru, urmarea situatiile grupurilor si rezolva aceste probleme.
Ramaneau celibatari doar vaduvii mai in etate.
     Dedeul s-a casatorit cu fata indicata si apoi a devenit si Maestru conducator al grupului local. Doar ca n-a reusit s-o indrageasca si mai tirziu a aparut in zona o tinara ardeleanca, se pare "coada de topor", care i-a furat mintile la batrinete si l-a facut sa decada. Se "incurcase" cu ea inca de cand traia nevasta-sa si din acel moment scandalurile au devenit aproape permanente. Probabil din aceasta pricina functia de sef al grupului a preluat-o ginerele lui, Gheorghe. Care, la fel, s-a casatorit cu Catinca din obligatie si care, la fel, n-a iubit-o dar a respectat-o si au format o familie model.
Gheorghe banuia ca iubita a fost "infiltrata" in orb (fara ca ea sa stie adevaratul motiv pentru care e indemnata sa se apropie de el) si ca ea a fost doar tentata de marea lui avere si de frumusetea lui care se pastra si la batrinete.
Dealtfel, ca un Maestru ce era, stia sa "opreasca timpul in loc".

     Vremea a trecut, Dedeul a plecat, la fel si copii lor. Cei doi Maestri care aveau obligatia sa-si pregateasca oricat de putin copiii, nu prea au reusit.
Dedeul i-a alungat de acasa si probabil doar Catinca a fost pregatita de mama sa.
Ceilalti, dupa cum am vazut, au folosit doar talentele.
Gheorghe a avut mai mult fete care, din pacate, nu au avut talente "oculte"si nici n-au prea avut posibilitatea sa le manifeste, daca le aveau, datorita conjuncturilor. Doar doua fete au avut talent la desen, pictura si design vestimentar. Asta se putea manifesta. Si "tovarasii" se imbraca.

     Pietraru a transmis copilului cel mic talentul lui.
Pina avea cele mai multe talente pe care le-a fructificat din plin, la fel ca si sotul ei, Nistor. Dar ei n-au avut copii.
Firica a avut 3 copii si doar unul a ajuns pictor, dar nici ei n-au urmasi.

     Sarcina este transmisa nepotilor, care sunt putini.
Ironia soartei sau poate economia divina face ca o generatie sa "doarma".
Eu cred ca de fapt Divinitatea, stiind ce urmeaza sa fie pe aceste meleaguri, a facut economie de energie.
Bineinteles ca au existat mereu Maestri, dar nu in aceasta familie.
Cred ca acum, fiind sfarsitul timpului, ocultismul nu mai e necesar deoarece crestem in vibratie si cei care mai au inca ascunzisuri vor pleca spre alte tarimuri.

     Cum aceste grupari nu erau peste tot, e firesc sa ne intrebam ce cauta un astfel de grup la Luncavita, Cerna si pe tot traseul pana la Constanta.
Ce "pazeau" ei acolo?
     Muntii Macinului sunt situati în sud-estul României, respectiv în nord-vestul Dobrogei, în judetul Tulcea, între Valea Dunarii, Valea Luncavitei si înseuarea Cerna-Horia, fiind încadrati între 28º07´ si 28º27´ long. E, respectiv 45º01´ si 45º21´ lat. N.
In partea de vest si sud-vest a parcului, accesul se face de pe drumul national 22D, între localitatile Macin si Horia. La nord se afla drumul european E87, între localitatile Macin - Jijila - Luncavita.
Drumul judetean dintre comunele Horia si Luncavita permite accesul în estul si nord - estul parcului megalitic.
Muntii Macinului sunt cei mai vechi munti din România, rezultat ai orogenezei Hercinice. Procesele de dezagregare a rocilor sunt active, având ca rezultat surprinzatoare peisaje arhaice. Clima are pregnante caracteristici stepice, cu influente mediteraneene.
Specifica acestor munti este ariditatea nemaiîntâlnita în muntii din România, cu veri fierbinti si uscate, toamne lungi si uscate, iar iernile foarte sarace în zapada.
Cursurile de apa se încadreaza atât în bazinul hidrografic al Dunarii (Jijila, Luncavita, Cerna, Sorniac) cât si cel al Marii Negre (Taita).
Debitele cursurilor de apa sunt reduse majoritatea având caracter temporar, deseori formând cascade. Acest paradis al biodiversitatii aduna:
• Peste 1770 de specii de plante, dintre care 72 sunt protejate ca fiind rare sau vulnerabile, iar 27 de specii sunt endemice pentru regiune;
• 181 specii de pasari, dintre care 37 sunt strict protejate la nivel international, fiind mentionate în Directiva Habitate si Conventia de la Berna;
• 47 de specii de mamifere;
• 1436 specii de insecte identificate, cu peste 900 de specii de fluturi;
• 11 specii de reptile;
• 7 specii de amfibieni.
6 dintre cele 8 grupe de ecosisteme din Europa sunt reprezentate în Parcul National Muntii Macinului!

     Cheile Dobrogei se afla pe versantul drept al vaii Casimcea, in judetul Constanta, la aproximativ 45 km NV de Constanta.
Sunt declarate rezervatie complexa si teoretic, catararea este interzisa in zona.
Incepand cu localitatea Mihail Kogalniceanu, unde se gaseste si aeroportul international cu acelasi nume, de-a lungul soselei pana in localitatea Casimcea, se desfasoara frumoasele Chei ale Dobrogei, cu rezervatii care impresioneaza prin varietatea vegetatiei si faunei
Localitatea Targusor adaposteste rezervatia Gura Dobrogei, un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic si speologic.

     Peisajele sunt de o frumusete rara - santuri naturale si chei brazdeaza malurile abrupte ale vaii, pesteri sapate in calcar, precum „La Adam” si „Pestera Liliecilor” cu specii de plante deosebite, dar si descoperiri arheologice importante.
Rezervatia este formata din calcare din perioada jurasicului, aici gasindu-se o fauna si o flora de interes deosebit. Calcarele cheilor, reprezinta niste ramasite de atoli, ceea ce justifica forma semirotunda a peretilor.
Peretii sunt orientati est/vest si nu au o inaltime mai mare de 40m.
     Acces : numai auto pe ruta Harsova sau Constanta (depinde de directia de mers) - Kogalniceanu spre localitatea Targusor (12Km).
La jumatatea satului este indicator dreapta, spre Pantelimon.
Dupa ~8Km pe camp, apare indicatorul cu "rezervatia Cheile Dobrogei" si drumul incepe sa coboare spre chei.
Ansamblul Geologic Cheile Dobrogei
LOCALIZARE: N 44.48; E 28.47
ALTITUDINE: min. 15; max. 193
SUPRAFATA: 11066 ha

     Cheile Dobrogei pot fi accesate de pe drumul national 22 (E87), din dreptul localitatilor Gura Dobrogei sau Palazu Mic, pe traseele Gura Dobrogei (sau Palazu Mic) – Casian – Cheia - Targusor, sau Gura Dobrogei – Targusor – Cheia. O alta directie de acces este dinspre sud, din localitatea Mihail Kogalniceanu (situata pe drumul national 2A/E60), pana in localitatea Targusor (13 km), de unde se pot urma traseele descrise. Daca analizezi mii si mii de imagini, cuvintele se golesc de sens. Ramai inmarmurit.

     Fie NATURA este Marele Arhitect, fie candva in negura timpului, a existat o CIVILIZATIE pe care nu o intelegem, ori o ignoram.
Cheile Dobrogei, Muntii Macinului ar fi un punct de plecare, de referinta in dezlegarea unor uriase si enigmatice artefacte.
Pacat ca nu incercam.
Noi, din nefericire, le distrugem.
Informatiile si fotografiile provin de la http: //romaniamegalitica.blogspot.com

     Nu erau deci la nimereala acolo. Plus ca pe motiv "de marmura" veneau la cariera de la Greci tot felul de "figuri". Si inca nu stim ce mai ascund acele locuri. Abia acum se fac incercari timide de cercetare, dar din pacate doar de iubitori ai patriei si ai trecutului nostru.
     In ce-i priveste pe urmasii urmasilor Dedeului, acestia sunt putini si raspanditi pe toate continentele. Si-au terminat misiunea ori au fost promovati?????.....