Intimplare "intamplacioasa" de Lelia Mihail publicat la 10.10.2012
Intimplare "intamplacioasa"
Ce intimplare intimplacioasa a putut ca sa se-ntimple!!!! Parca nu ne mai miram ca a izbucnit un conflictel la granita siriano-turca. Chiar langa locul cu pricina.
Acum 12.000 de ani!
Cu 7.000 de ani inainte de Marea Piramida din Giza, predatand Stonehenge cu 6000 de ani si cu 5.000 de ani inainte de dezvoltarea civilizatiei sumeriene, Gobekli Tepe, se dovedeste a fi Punctul 0 al umanitatii. Locul unde s-a nascut primul OM. http://www.saudiaramcoworld.com/issue/200902/the.beginning. of.the.end.for.hunter-gatherers.htm http://romaniamegalitica.blogspot.ro/

S-a estimat ca Templul Gobleky Tepe a fost construit intr-o perioada cuprinsa intre 11 500 si 10 000 de ani i.Hr., in epoca neoliticului preceramic (rastimp in care, se pare, a disparut si Atlantida), devansand, astfel, cu mii de ani, piramidele egiptene sau alte edificii care devenisera puncte de reper in istoria culturii si a civilizatiei, asa cum o stim pana la acest moment.
Pare de necrezut faptul ca templul a fost ridicat cu 5000 de ani inainte de dezvoltarea civilizatiei sumeriene, pe care specialistii o considera a fi cea mai veche dintre lumile pe care marturiile arheologice le-au scos la iveala pana acum.
Sit-ul se afla in sud-estul Anatoliei (Turcia), aproape de frontiera cu Siria, pe o colina din nord-vestul orasului Sanliurfa (Urfa sau Ur, denumire mentionata si in Biblie, unde se crede ca a fost gasit Sfantul Mandylon, Giulgiul cu chipul lui Iisus Hristos).
Urfa mai este cunoscut, in istorie, si sub denumirea Edessa, primul stat latin din Asia Mica, aflat la poalele Muntilor Taurus, intr-o regiune cu care natura a fost deosebit de generoasa, un adevarat rai pamantesc.
Toponimul turcesc “Gobleky Tepe” inseamna “Colina buricului”, facand referire la forma zonei respective. Multi traduc acest toponim ca “Buricul Pamantului”.

     Cercetarile arheologice in zona au inceput in 1963, initiate de catre arheologul american Peter Benoit, care considera, insa, ca urmele identificate erau, probabil, ale unui cimitir bizantin.
In 1994, un pastor kurd, in varsta, Savak Yildiz, a descoperit, din intamplare, o piatra, cu o forma alungita, care nu parea a fi o stanca oarecare.
Sapaturile arheologice au fost reluate, in 1995, de catre germanul Harald Hauptmann, impreuna cu Adnan Misir si Eyup Bucak, arheologi de la Muzeul din Urfa, care au inteles foarte repede ca erau pe cale sa descopere vestigii absolut uimitoare. Priviti cu atentie portul popular "turc" din fotografia de mai sus. Parca l-am mai vazut undeva......
     Complexul de la Gobleky Tepe este format dintr-o serie de structuri din piatra, circulare si ovale, situate pe pantele colinei, dispuse in patru spatii bine delimitate, carora li se spune “Gobekli Tepe Ziyaret” – “Ziyaret” insemnand “vizita”.
Coloanele sunt decorate cu animale – reptile, crocodili, vulpi, lei, pasari, insecte si paianjeni. Acestea sunt realizate sub forma de basoreliefuri. Stalpii de sustinere, de aproximativ cinci – sapte metri inaltime, trei metri latime si cu o greutate in jur de cinci de tone, in forma de T, sunt dispusi circular. Specialistii considera ca peste 200 de astfel de stalpi au sustinut, probabil, templul, ceea ce subliniaza capacitatea exceptionala a celor care au lucrat aici de a transporta, aseza si decora edificiul.
Pe unii dintre stalpi, ornamentele seamana cu hieroglifele egiptene, ceea ce i-a facut pe arheologi sa se gandeasca daca nu a existat cumva o scriere pictografica, inca din mileniul X i.Hr.

     Pe versantul nordic, exista o incinta ai carei stalpi sunt decorati cu lei si tigri, iar pe unul dintre ei, o scena reprezinta o femeie nascand. O alta are parul in forma de ciuperca, asa cum sunt si serpii, sculptati cu palarii in forma ciupercilor, aceste detalii determinandu-l pe arheologul Andrew Collins sa afirme ca ar putea fi vorba de ritualuri samanice, implicand ciuperci halucinogene.

La acest templu poposeau, probabil, populatiile nomade, iar animalele sculptate ar putea fi spirite protectoare ale mortilor.
Este foarte posibil ca nevoia de hrana pentru constructorii unor astfel de edificii sa fi fost principalul motiv pentru care populatiile nomade au “inventat” agricultura.
Altfel spus, religia a fost cea care a determinat dezvoltarea agriculturii si a colectivitatilor sedentare si nu invers, cum se interpreteaza, de obicei, mecanismul devenirii societatii umane.
     "Seamana dar nu rasare". Cite "gogomanii" am putut ingurgita si care au si pretentie de "stiinta".Deci nu mai sunt sumerienii stramosii. Uf! Asa ceva este inadmisibil pentru "stiinta" - citeste oculta - deci "agenturili" s-au pus pe treaba. Iar daca mai vedem cine locuieste si azi pe acolo si ce port popular au.. e jale!!!!

     Mass-media nu a ezitat sa asocieze Gobekli Tepe cu Edenul biblic.
Aceste descoperiri ar putea confirma si unele legende sumeriene, potrivit carora agricultura, cresterea animalelor si tesutul au fost aduse oamenilor de pe muntele sacru Du-Ku, adica de undeva din apropierea acestei regiuni aflata in vecinatatea Muntilor Taurus.

     Din nu se stie ce motive, in jurul anului 8000 i.Hr., templul a fost acoperit in intregime de mii de tone de pamant, creandu-se astfel colina artificiala de la Gobekli Tepe.
Ingroparea templului pare a fi fost un gest premeditat, pentru a proteja constructia, ceea ce a insemnat un efort urias din partea celor care au facut acest lucru.
Aproximativ din acea perioada pare ca s-a schimbat si climatul in zona, arborii au fost doborati, pamantul a devenit infertil, iar oamenii au fost nevoiti sa se mute in alte locuri.
Unii specialisti se intreaba daca nu cumva s-au mutat acolo unde a inflorit, ceva mai tarziu, civilizatia sumeriana. Ce spunem......
Specialistii "acreditati", "marii specialisti" se agata de Sumer. Castravetele!!!

     Un sit asemanator exista si la 63 de kilometri spre est de Urfa, in Muntii Tektek, datand din anii 9 500 – 9 000 i.Hr., ocupand o suprafata chiar mai mare decat templul de la Gobekli Tepe (300 000 de metri patrati).
Si cine stie cate alte urme ale unor civilizatii ancestrale nu asteapta inca sa fie descoperite. http://dli.ro/templul-gobekli-tepe-cel-mai-vechi-din-lume.html
     Antropologii au presupus ca religia organizata a început ca o modalitate de a salva tensiunile care inevitabil au aparut atunci când vanatorii-culegatori s-au stabilit, au devenit fermieri, si au dezvoltat societatile mari.
Desi primitive, practicile religioase precum îngroparea, arta funerara si zecile de figurine au aparut cu mii de ani mai devreme, insa religia organizata a aparut, din acest punct de vedere, numai atunci când o viziune comuna a unui ordin ceresc a fost necesara pentru a lega împreuna aceste grupuri marunte de oameni.
Aceasta a ajutat la justificarea ierarhiei sociale, care a aparut într-o societate mult mai complexa: cei care au ajuns la putere au fost vazuti ca având o legatura speciala cu zeii.
Comunitatile de credinciosi, uniti într-o viziune comuna a lumii si avand locul lor în ea, au fost mult mai uniti decât grupurile razlete de indivizi.

     Göbekli Tepe sugereaza o inversare a scenariului unanim acceptat in prezent: construirea unui templu masiv de catre un grup de culegatori este o dovada ca religia organizata ar fi putut veni înainte de dezvoltarea agriculturii si a altor aspecte ale civilizatiei.
Aceasta sugereaza ca impulsul uman de a se aduna pentru ritualuri sacre a aparut cand oamenii si-au schimbat viziunea de a se vedea ca facând parte din lumea naturala si a cauta stapânirea ei.
Arheologul francez Jacques Cauvin a crezut ca aceasta schimbare in constiinta a fost o “revolutie a simbolurilor,” o schimbare de conceptie, care a permis oamenilor sa-si imagineze zeii – fiinte supranaturale asemanatoare cu oamenii.
     Schmidt speculeaza ca oamenii care traiau într-o raza de sute de mile de Göbekli Tepe au creat templul ca un loc sfânt pentru a se aduna, aducând daruri si, probabil, tribut pentru preotii sai si mestesugari.
Un fel de organizare sociala ar fi fost necesara nu numai sa-l construiasca, dar, de asemenea, sa se ocupe cu multimile atrase.
Desigur, au fost la mijloc si sarbatorile.
Schmidt a mai descoperit bazine de piatra, scene abstracte inca neidentificate.
Templul a fost un loc spiritual.
     “Douazeci de ani în urma, toata lumea credea ca civilizatia a fost condusa de fortele naturii”, spune Schmidt.
”Cred ca ceea ce putem invata aici este ca civilizatia este un produs al mintii umane.