Gem Muntii de Mihail Eminescu publicat la 08.05.2007
Gem muntii
     Parturiunt montes, nascitur ridiculus mus, gem muntii si se naste un soarece.
     Dupa vântul care si-l luase " Pseudo - românul " când fagaduia noul program al partidului sau, ne asteptam la lucruri, de nu mari, dar cel putin însemnate, la idei organice, care în adevar sa puie dezvoltarea tarii pe o cale mai buna.
     Când colo... ce sa vezi? Cinci principii — mari si late — ne însira foaia guvernamentala ca program viitor al partidului rosu.
1. Dreptatea nu este asezata pe temelii.
2. Instructiunea în sate nu este.
3. Nu s-au îngrijat nime ca satenii sa nu fie din nou robiti prin tocmeli agricole.
4. În comune nu sunt drumuri, plantatii , politie, spitaluri.
5. Bataia nu e buna.
     Stiam pâna acum ca un program cata înainte de toate sa fie pozitiv. Din negatiunile : ,,nu este dreptate" ,,nu este instructie" ,,nu 'ngrijeste nime de sateni" ,,nu sunt drumuri" nu rezulta nimic. Judiciile negative dovedesc un grozav gol intelectual, prin nedeterminarea lor infinita; se pot înmulti în infinit fara ca cineva sa stie ce lipseste în adevar.
Nu e bun cutare lucru, nu cutare, nu asa, nu pe dincolo, nu si iar nu, si nimeni nu poate sti din sirul de negatiuni ceea ce ar fi în adevar bun si folositor.
     Demult am observat lipsa de idei a confratilor si adeseori am avut ocazia a ne bate joc de micul bagaj de fraze cosmopolite care garniseste într-un chip atât de saracacios localitatile strâmte si cranioscopic curioase în care rezida creierii lor.

     Oare acestea sunt naturi de adevarati reformatori ? Permita-ne confratii a le-o spune; semnul dumnezeiesc prin care se deosebesc adevaratii reformatori de panglicarii ce vor sa ia ochii multimii cu lucruri noua, steaua în frunte cu care se nasc în lume este iubirea trecutului, simtul istoric. ,,Nu voi sa stric legea veche, zise Isus Nazarineanul, voi s-o restabilesc" — " Nu voi sa ating biserica, zice Luther, voi s-o fac cum a fost"— " Voim sa punem la loc bunele si batrânele datini ale tarii" zice Matei Basarab; " Va cer trecutul tarii mele îndarat cu Domnia ei, cu legile ei vechi, cu datinele ei" zice Tudor catra împaratul Turciei, si numai în trecut vad toti radacinile regenerarii. " Spitaluri trebuiesc în sate; abia s-au înfiintat câteva si nu mai ajungeau paturile" zice " Românul".

     Da, într-un spital ati prefacut tara, pe care, prin importul vostru de fraze, ati îmbolnavit-o moraliceste si fiziceste. Spitaluri pentru bolnavii morali, temnite, spitaluri pentru bolnavii fizici! Spitaluri pentru jertfele politicii voastre economice si sociale, caci poporul întreg e bolnav de hatârul cu care milionarizati creaturile voastre, de hatârul cu care cercetati crimele caraturilor peste Balcani, de hatârul cu care faceti din rebelul din Ploiesti pe adiutantul Maiestatii Regelui.
     Da, spitaluri, caci acest popor nu mai crede în merit... Uzantele principiului " facem treburi" apucaturile viclene s-a substituit meritului. El nu mai crede în onestitate, caci malonestitatea este un titlu de înaintare, si din oameni vrednici " de puscarie si carantina" se compune sfatul legiuitor al tarii. El nu mai crede în eroii sai, dupa ce eroii noptii de la 11 fevruarie sunt mari si tari, dupa ce tradarea si infamia s-a botezat în numele eroismului.
     Ati razbotezat cuvintele, ati suplantat întelesul pe care li-l daduse secolii vietii noastre istorice, ati scornit limba pasareasca în locul celei românesti, ati desfiintat, Erostrati straini si nelegiuiti , toate vertebrele de drept, de echitate si de traditie ale acestei stravechi si de Dumnezeu pazite tari. Pentru voi n-a preexistat nimic înaintea voastra si putin va pasa de ce va exista dupa voi. " Dupa voi potopul"
     Forme de guvernamânt si principii nu sunt pentru voi decât niste expediente care oricare altele; le luati nu din adâncul inimei voastre proprii, ci de la altii. Noi — aceasta foaie îndeosebi— am fost cei dentâi care am dat tipatul de alarma în privirea starii rele a taranului. Dar n-am uitat a cita cauzele.

     Cauza cea adevarata e ca cea mai mare parte a paturii superpuse în acesti din urma treizeci de ani nu compenseaza prin merit si stiinta munca poporului care-i sustine. Ati înzecit sarcinile acestui popor pentru a hrani cu birul lui o seama de plagiatori pe catedre universitare, tradatori si rebeli ca ofiteri superiori, directori de drum de fier, advocati platiti cu 30—40 de mii de franci pe an. Ati facut din plagiat, din nulitate, din feneantism un merit, un titlu de înaintare; i-ati dat poporului formele goale a unei civilizatii straine, fara umbra din cuprinsul si bucuriile ei; ati facut ca plebea, plebea ulitilor oraselor, sa domneasca peste nobilul popor românesc; mai mult, ati constituit privilegii pentru ca aceasta arhiplebe pururea sa ramâi deasupra.
     Si nu e dreptate azi? Dar de unde sa fie, când ati atins-o în sâmburele ei, în dreptul consue tudinar , parte viu, parte cuprins în codicii vechi, si ati impus legislatiuni straine? Si azi, când ati prefacut dreptul, obiect al datinei si constiintei publice, în stiinta vasta a unor legiuiri straine, când judecatorul cata sa fie om special, voiti sa îndreptati justitia prin electivitate? Cei ce nu cunosc codicele sa stie pe cei cari si-au facut din aplicarea lor o misiunea vietii? Nu e instructiune azi? Dar de la cine sa învete poporul? De la declasatii din cari ati facut profesori ce, având însisi patru clase liceale, devin profesori de liceu sau de facultate? Sta rau comuna si judetul?
     Si mijlocul de a le îndrepta starea, consista în sufrajul universal, în seducerea populatiunilor prin amagitori de profesie, prin oameni cari si-au facut o meserie din a promite marea cu sarea si a nu tinea nimic? Sunt rele tocmelele agricole? Dar cine l-a silit pe taran sa se tocmeasca decât sarcinile impuse de stat, de comuna, de judetele cu selfguvernmentul lor platit si compus din simpli postulanti?
     Si azi — spre îndreptare — voiti sa desfiintati libertatea tranzactiunilor, stipulând tocmai contrariul unicului principiu de drept care domneste în materie de când lumea? Principiul tuturor legislatiunilor de când i-a venit în minte unui legiuitor sa dispuie ceva e ca absolut libere sunt tocmelele, dar facute odata, îndeplinirea lor e obligatorie. Voi întoarceti principiul pe dos si ziceti: Tocmelele nu sunt libere, se vor face cum zic eu, iar îndeplinirea lor ramâne la discretiunea fiecaruia. Cum o vrea si de-o vrea o face.
     Si acum, dupa ce toate espedientele si panglicariile s-au înfundat, vine ,,Pseudo - românul " si proclama ca ,,Partida nationala si liberala culpabila este" ,,Pentru relele în instructiunea publica sunt raspunzatori toti membrii partidei nationale si liberale" c-un cuvânt de toate relele economice, sociale, igienice chiar, e raspunzator si culpabil partidul rosu. Culpabil!
     Culpa presupune stiinta si premeditare . Prea sunt ignoranti, prea neînsemnati membrii partidului rosu, pentru a fi culpabili in publicis . Singura lor tinta a fost de a se îmbogati, de a-si crea sinecure si averi; ei n-au avut nici o însemnatate politica, prin urmare nu culpabili , ci gresiti sunt. Gresalele însa în politica sunt, dupa cum zic francejii, crime; caci în urma lor sufar milioane de oameni nevinovati, se 'mpiedica dezvoltarea unei tari întregi si se 'ntuneca pentru zecimi de ani înainte viitorul ei.
[13 februarie 1882 ]