Moscopole de G. Ciocioi publicat la 10.02.2007
Moscopole
     Moscopole - cel mai mare oras din Balcani...
Pare de necrezut astazi ca Moscopole, o comuna de 800 de suflete (dintre care 600 sunt aromâni iar 200 albanezi), a fost in a doua jumatate a sec. al 18-lea cea mai vestita cetate din Balcani dupa Istanbul. Marturisesc insa despre aceasta ambasadorii occidentali acreditati in imperiul turcesc din veacul al 18-lea, invatatii timpului, calatorii straini, corespondenta comerciala a negustorilor vlahi ori documentele unor procese ale acestora cu venetienii. Moscopole avea 60-70 000 de locuitori in 1760, in timp ce Atena numara doar 10 000 de loc. (dintre care doar 3 000 erau greci). Aromânii traiau in acea perioada si in alte asezari mari din imprejurimile Moscopolei care ajungeau la rândul lor la zeci de mii de locuitori, precum: Gramostea, Nicea, Linca etc. Zona era compact aromâneasca. Aceste orase mari aromânesti erau asezate la peste 1100 m inaltime. Lacul Ohrid era un fel de mare vlaha, fiind inconjurat de nenumarate localitati aromâne. Cetati infloritoare atunci, astazi simple comune pline de ruine si de legende. Cântecele lor de jale razbat pâna la noi, românii nord-dunareni, ce se pare ca uitam rapid istoria neamului. Multi dintre vecinii ori prietenii nostri poate ca sunt aromâni, dar nu se mai intereseaza aproape nimeni de trecutul lor. Vorbesc si acum latina, si daca ii intrebi: <> Iti raspund cu mândrie: <>".

     Despre Moscopole se spune ca avea 12 000 de case din piatra placata cu marmura, 40 de biserici, o Academie, o mare tipografie, mai multe sute de ateliere si pravalii. Scolile Moscopolei erau nenumarate. intr-o perioada si-a avut resedinta aici mitropolitul de Berat care purta titlul de "al Belgradului si al Ianinei". Printre oamenii de seama pe care i-a dat Moscopolea amintim pe Ioan Halchiu - doctor in filozofie si teologie, pe Dimitrie Procopie Pamperi- secretar al lui Nicolae Mavrocordat, Dimitrie Darvari- filosof si matematician, pe Constantin Ucuta- protopop de Poznan... iar lista ar putea continua cu multe alte nume celebre.
     Bandele criminale ale pasei de Ianina vor incepe insa o campanie de jafuri timp de aproape 20 de ani asupra Moscopolei. Imperiul turcesc nu privea cu ochi buni cum din teascurile tipografiei moscopolene ies atâtea carti crestinesti, cum negustorii aromâni ridica in cetatile lor zeci de biserici si nu moschei, cum casele aromânilor intrec pe cele ale inaltilor demnitari ai Portii.
Bogatiile si aurul vlahilor erau deasemenea o tentatie permanenta. Nesiguranta aromânilor in locul lor natal si neintelegerile dintre locuitorii cetatii fac ca aceasta sa nu mai suporte presiunile turcesti, grecesti si albaneze si sa dispara in cele din urma. in 1769, dupa cum marturiseste Valeriu Papahagi in scrierile sale consacrate Moscopolei, are loc primul jaf turco-albanez asupra cetatii.
In 1788, se desfasoara ultimul asalt asupra acestui faimos oras. intreaga Moscopole cade prada flacarilor si va arde zile in sir. Faimoasele biblioteci ale aromânilor, de care se minunau multi invatati si calatori straini ai timpului, sunt distruse- asemenea si bisericile. Aromânii se indreapta catre Tarile Române, Salonic, Viena ori Venetia intr-o pribegie parca fara de sfârsit. Putini mai ramân la vatra.

     Bisericile Moscopolei de astazi precum: Sfântul Ilie, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, Sfântul Ioan Botezatorul ori Sfântul Athanasie isi asteapta ora redeschiderii. Au mai ramas doar 6. La biserica Sfântul Nicolae (singura care functioneaza) slujeste un preot aromân, insa slujba se desfasoara in limba albaneza. Manastirea Prodromu, de la marginea actualei comune, va fi reactivata in cursul anului 2005.Acum ea nu are nici un monah. Albania, declarata in perioada comunista ca primul stat ateu din lume, a iesit in democratie cu doar 20 de preoti ortodocsi. Numai 10 dintre acestia mai erau in stare sa slujeasca. Restul preotimii albaneze a cazut prada unui martiriu inimaginabil. Renasterea Bisericii ortodoxe din Albania nu a adus deocamdata pentru aromânii de aici bucuria liturghiei in limba materna. Singurul loc in care se slujeste in dialectul aromân (dar si in româneste), in intreaga Albanie, este o biserica din orasul Corcea.
     Nu exista aromân care sa nu cunoasca de la bunici ori parinti legende despre fabuloasa Moscopole. Moscopolenii mai ajung si astazi la fratii lor nord-dunareni. Thanas Nicea este student la Facultatea de Medicina din Bucuresti. La Bitola, dincolo de lacul Ohrid- in Macedonia, s-a deschis de curând o alta biserica ortodoxa aromâneasca. Preotul din Bitola a studiat la Facultatea de Teologie din Bucuresti. Este greu de crezut ca cei aproximativ 500 000 de aromâni care au mai ramas raspânditi prin Balcani vor reusi sa-si mentina identitatea lor culturala dupa zeci de ani de deznationalizare. Poate ca Bunul Dumnezeu, la acest inceput de mileniu, nu va lasa pe acesti frati ai nostri, cuminti dar dârji, prada asimilarii. Martiriul aromânilor, precum si rugaciunile lor fierbinti (aproape ca nu este aromân care sa nu frecventeze biserica duminica ori in sarbatori) vor face ca acestia sa nu dispara. De la Corcea (in Albania, in aproprierea granitei cu Grecia) pâna la Moscopole, drumul dureaza doar câteva minute. Aceste minute pot recupera o parte din fiinta noastra româneasca si crestina.
http://www.rostonline.org