| |

| Data |
Titlul Articolului |
Autor |
Continut |
| 27.06.2009 |
Coelo - Partea III |
de Constantin Noica |
Daca, trecīnd acum de la constiinta cunoscatoare la cea traitoare,chibzuiesti ceva mai bine, te īncredintezi ca omul modern nu poate īncerca altceva, |
| 07.11.2008 |
Coelo - Partea II |
de Constantin Noica |
Ce īnseamna asadar fapt īn materie de gīndire? De cīnd am īnceput sa fim pozitivisti cu totii, prin urmare cu mult īnainte de veacul al nouasprezecelea, primul lucru pe care-l cerem unei gīndiri e sa se acorde cu faptele. Daca cineva teoretizeaza īntr-o materie anumita, lumea asculta cītava vreme, apoi īntreaba: foarte bine, dar teoriile acestea dau socoteala de fapte? |
| 04.11.2008 |
Coelo - Partea I |
de Constantin Noica |
De obicei, istoria e facuta pentru a salva trecutul, nu pentru a-l compromite. Nu procedeaza īn orice caz asa istoricul stiintelor? Ceea ce-l īnsufleteste, mai presus de toate, este o hotarīta groaza fata de neadevar, grija de a nu lasa pe oameni sa creada ca au doar ani de superstitie si de absurditati. |
| 02.10.2008 |
Mathesis - Partea IX |
de Constantin Noica |
M-am gīndit multa vreme cum am putea face ca ideile noastre
sa devina starile noastre de corp. Dar numai misticii cunosc tainele corpului si imnurile prin care sa-l īnsufleteasca. Ei singuri stiu sa si treaca vointa īn sīnge. Cum as vroi sa le fur arta lor de a patimi! |
| 26.09.2008 |
Mathesis - Partea VII |
de Constantin Noica |
Si abia acum īnteleg de ce spunea Platon ca Dumnezeu geometrizeaza.
Caci Divinitatea e singura, nu-i asa? Prin excelenta singura. Si ce poate face fiinta singura,
inteligenta singura, pura, decīt geometrie? Nu din frica. Lui Dumnezeu nu i e frica de singuratate, ca noua. Nici din necesitate. Pentru Dumnezeu nu exista necesitate.Ci din vointa de a trai, īntr- un fel, vesnicia dinauntrul lui. |
| 24.09.2008 |
Mathesis - Partea VIII |
de Constantin Noica |
Cīnd treceam pe līnga casa aceea care se darīma, fumegīnd de praf, si din care nu mai ramasese īntreg decīt golul unei usi
mi-am adus aminte de problema totului si a partilor, de īntrebarea glorioasa a lui Leibniz: poate casa fugi printr-o usa? pe care nu reusea nimeni s o īnlature. |
| 23.09.2008 |
Mathesis - Partea VI |
de Constantin Noica |
Cīteodata nu numai Dumnezeu, dar toate lucrurile īmi par ca si cum ar fi.La ce bun mai mult? Daca pot sa traiesc bine īntre fantome alerte, de ce sa ma īngrop īntre realitati de plumb?Tineti minte povestea celor trei zīne? O nascocise un poet , īntr o zi |
| 22.09.2008 |
Mathesis - Partea V |
de Constantin Noica |
Daca un lucru nu este, unu este īnca si cu el toata lumea.
Nimic nu dispare, totul se īntoarce la unu.El este a, el e b si tot el z. El este alfa si omega. O lume īntreaga e īn el, toata lumea cantitatilor e īn el.
Caci toate sīnt īn unu, si unu este peste tot. |
| 23.08.2008 |
Mathesis - Partea IV |
de Constantin Noica |
Asadar sa īntorc lumii spatele.
De ce sa nu īncerc?
Am vazut atītia oameni care au intrat īn lume si s-au pierdut acolo. Imposibilitatea de a face orice.Nu v-a fost niciodata frica? N-ati avut niciodata o frica, asa, fara continut, o frica formala, frica de tot,
groaza de a īncerca cel mai mic lucru? |
| 22.08.2008 |
Mathesis - Partea III |
de Constantin Noica |
Asa s-a nascut, poate, adevarul linear, actul pur, ideea.
Daca geometria s-a nascut īntr-alt fel si nu atīt de accidental, cu atīt mai bine.
Dar, adevar sau simpla legenda, versiunea aceasta asupra
originii geometriei e capabila sa ofere o semnificatie neasteptata pentru destinul omului |
| 11.07.2008 |
Mathesis - Partea II |
de Constantin Noica |
Un om plin de constiinta istoricitatii e un om care se risipeste,care traieste de azi pe mīine, asa cum au trait toti oamenii de azi pe mīine.Ce-i pasa ca viata sa nu dovedeste nimic? Nici o viata n-a dovedit nimic.
Sa traim frenetic viata noastra, caci n-avem de dat socoteala nimanui. |
| 10.07.2008 |
Mathesis - Partea I |
de Constantin Noica |
Este astazi un lucru bine asigurat īn stiinta faptul ca, din punct de vedere al formei,
tot universul, ca si orisice parte a lui,pot fi īnglobate īntr o expresie de forma f(x, y, z).
Ba un om de stiinta contemporan se gīndea chiar la posibilitatea de a scrie ecuatia unei statui,
a statuii lui Venus din Milo, de pilda. |
|