| Data |
Titlul Articolului |
Autor |
Continut |
| 19.08.2008 |
Al Patrulea Mag - Partea III |
de Alexandra Dumitru |
Statea pe scaunelul lui de piatra, la intrarea pesterii, sprijinit cu spetele de stânca muntelui si privea departarile. Soarele rasarise de multe ori de când plecase Petru cu Ileana lui. Cu ochi luminosi, plini de vise si sperante, tinând... |
| 16.08.2008 |
Al Patrulea Mag - Partea II |
de Alexandra Dumitru |
Avea fierbinteala mare; un foc launtric îl napadise si-l strabatea prin toate ungherele fiintei, nelasând nimic necercetat, apoi razbatea triumfator afara prin ochi, prin obraji, prin aburul rasuflarii. II dureau toate si nimic. Ofta si se aseza |
| 13.08.2008 |
Al Patrulea Mag - Partea I |
de Alexandra Dumitru |
Legenda celui de-al patrulea mag, poveste vie înscrisa în tariile nemuririi, adusa pe firul vorbei pâna în zilele noastre,
am auzit-o într-o seara de basm, undeva, între suisuri si coborâsuri, acolo unde înaltimile sufletului se avânta |
| 26.07.2008 |
Drumul carului - Partea I |
de Scaevola |
Ceea ce ai crezut tu ca faci bine pentru Moldova, ai facut rau.
Ai tradat-o atunci când avea nevoie de ajutor.
Ia aminte, vornice Bucioc, ca eu am luptat pentru tara
strabunilor mei si... pentru voda, ca era Domnul Moldovei.
Noi am gresit vornice ca l-am parasit si nu i-am aratat drumul drept.
Mi-am dat seama târziu de asta. Si când am vrut sa stau de vorba
cu fiecare din partida opusa, nu te-am mai gasit. |
| 13.07.2008 |
Chemarea destinului |
de Samuel Sagan |
Marea competitie era formata din patru parti. In prima parte, candidatii trebuiau sa
treaca de diferite examinari.
Trebuiau sa-si demonstreze cunoasterea in Lege si sa sustina
recitarea imnurilor, nici una dintre aceste probe
nepunandu-le vreo problema celor pregatiti corespunzator.Apoi, candidatii treceau printr-un tir
de intrebari legate de situatii practice |
| 11.07.2008 |
Mathesis - Partea II |
de Constantin Noica |
Un om plin de constiinta istoricitatii e un om care se risipeste,care traieste de azi pe mîine, asa cum au trait toti oamenii de azi pe mîine.Ce-i pasa ca viata sa nu dovedeste nimic? Nici o viata n-a dovedit nimic.
Sa traim frenetic viata noastra, caci n-avem de dat socoteala nimanui. |
| 10.07.2008 |
Mathesis - Partea I |
de Constantin Noica |
Este astazi un lucru bine asigurat în stiinta faptul ca, din punct de vedere al formei,
tot universul, ca si orisice parte a lui,pot fi înglobate într o expresie de forma f(x, y, z).
Ba un om de stiinta contemporan se gîndea chiar la posibilitatea de a scrie ecuatia unei statui,
a statuii lui Venus din Milo, de pilda. |
| 09.07.2008 |
Margelele din chihlimbar - Partea II |
de Scaevola |
Revenind la han, Ana se retrase în singuratatea camerei sale.
Îsi aruncase în neorânduiala rochia ce-i învelise trupul si pe care abia astepta sa o dea jos dupa ea, simtind-o ca pe ceva
ce-i oprea respiratia si care îi încingea ca un cuptor întregul corp.Îsi lasa parul sa-i cada pe spate, apropiindu-se de oglinda mare a noptierei. Trase de o parte perdelele grele de matase verde, deschise fereastra,
privind însetata orizontul mângâiat de adierea usoara a unui vânt de miazanoapte. |
| 27.06.2008 |
Margelele din chihlimbar - Partea I |
de Scaevola |
Pe drumul râului care curgea lenes, purtând cu el mâlul ce-i întuneca apele, cei din trasura puteau vedea salciile care umbreau malurile sapate
în neorânduiala de veacurile ce trecusera peste ele, sezând ca niste fecioare despletite în apa amestecata cu resturile menajere ale asezarii |
| 07.04.2008 |
Decebal sau Dacia Eterna - Partea V |
de Grigore Copil |
- De ce mi-a apãrut, oare, aceastã imagine din tainele spiritului meu? - se întreba sotia inginerului. De ce oare
din lumina neorbitoare si totusi luminã, |
| 06.04.2008 |
Decebal sau Dacia Eterna - Partea IV |
de Grigore Copil |
Iar poporul se numi poporul ungar. Si mă miră faptul că ungurii de azi nu recunosc public un fapt care nu-i
dezonorează,dimpotrivă, si că există un temei istoric al
buneivecinătăți între ei si noi, între unguri si români.
|
| 05.04.2008 |
Decebal sau Dacia Eterna - Partea III |
de Grigore Copil |
Decebal înainta ca plutind. Si odihna îi era dulce. Îsi lăsă tâmpla în lumina pe care o
luase cu sine.
Rar mai bea câte o gură de apă. Se grăbea si parcă zbura. Să recupereze timpul. Să nu fi întârziat prea mult în adâncimile |
| 04.04.2008 |
Decebal sau Dacia Eterna - Partea II |
de Grigore Copil |
Nici brâu nu îl încingea, nici legături de
încălțăminte. Cizme ușoare cu tureac scurt. Să mă lege Zamolxe cu curele, să nu pot merge decât pe drumurile Luminii Line, |
| 03.04.2008 |
Decebal sau Dacia eterna - Partea I |
de Grigore Copil |
Manualele de istorie nu spun mai nimic despre daci, nici tratatele de istorie universală.
Este conspiratia tăcerii. În schimb, la nivel de natiune situatia se schimbă.
Jumatate de Europa, cea nordică, se consideră urmase a dacilor, |
| 02.04.2008 |
Fericitii adormiti |
de Samuel Sagan |
Am crescut in Lege. Orizonturile mele erau insotite de o fericire
graduala. Legea lui Melchisedek nu era bazata pe restrictii.
Nu exista o lista lunga cu ceea ce aveai voie sa faci si ceea ce nu, sau cu pedepsele ce se aplicau celor ce nu o respectau. Era exact opusul. |
| 19.01.2008 |
Mitul Creatiei |
de Samuel Sagan |
Nu vazu decat intuneric, Era inconjurat de intuneric, Asa cum era la Inceput, Pe cand Creatia nu incepuse inca, Si Timpul nu-si incepuse Trecerea...Nu exista stanga sau dreapta, nici sus ori jos, Nici moarte sau nemurire. |
| 28.10.2007 |
Blansha |
de Ionel Teodoreanu |
Blanșa e mai batrana decat copiii. Intre cei cu patru picioare e strabunica si poate si mai si. Daca ar avea numai doua picioare, ar purta papuci si ochelari si ar sta toata ziulica in fotoliu, la gura sobei sau la fereastra, impletind si cetind |
| 19.09.2007 |
Cezara - Partea VI |
de Mihail Eminescu |
Puindu-si odata-n minte de-a lua pe Cezara vrând-nevrând, lui îi erau toate mijloacele binevenite, desi nu dispunea de multe, caci nu avea destul spirit pentru aceasta. Dar, întru cât îl servea inteligenta, el cerca a descoperi daca nu |
| 28.07.2007 |
Cezara - Partea II |
de Mihail Eminescu |
Tatal meu îti datoreste bani si d-ta vrei fata lui. Nimic mai natural. Va veti învoi amândoi asupra pretului, ca doi oameni de onoare ce sunteti... dar pâna nu-ti sunt femeie, am dreptul de a te ruga sa ma scutesti... Vei avè destul timp sa ... |
| 28.07.2007 |
Cezara - Partea III |
de Mihail Eminescu |
De jur împrejur stau stâncile uriesesti de granit ca niste pazitori negri, pe când valea insulei, adânca si desigur sub oglinda marei, e acoperita de snopuri de flori, de vite salbatice, de ierburi nalte si mirositoare, în care coasa n-a intrat |
| 28.07.2007 |
Cezara - Partea IV |
de Mihail Eminescu |
Pe când Ieronim iesea cu Onufrei dintr-o veche zidire, îi vazu Francesco si intra în vorba cu cel dentâi, ca sa-i steie model pentru-un tablou al sau. Acesta, vazând ca n-avea ce gasi de împotrivit batrânului maiestro, se-nvoi si plecara |
| 28.07.2007 |
Cezara - Partea V |
de Mihail Eminescu |
Iarta dac-o femeie îti spune ca te iubeste. O femeie frumoasa si tânara, caci stiu ca sunt frumoasa. Dar stiu eu... tu esti atât de mândru, stii a privi atât de rece... Ah! cum as topi gheata ochilor tai cu gura mea iubite! De ce sa mai ... |
| 08.07.2007 |
Cronica Fantastica |
de Ion Luca Caragiale |
Suntem în anul grației 3.874; ne aflăm în cetatea Tâmpitopole, locuită de Sinecorzi, ciudate ființe, bipezi, cărora le lipsește partea stângă a toracelui cu toate ale ei. Sinecorzii sunt un trib de Chinezi. Deschid, cu permisiunea .... |
| 07.07.2007 |
Filozofia lui Dostoevski |
de Nicolai Berdiaev |
Dostoievski nu este numai un mare artist, ci si un mare gînditor si clarvazator spiritual. El este un dialectician genial, cel mai mare metafizician rus. In cazul sau, ideile joaca un rol esential. Dostoievski studiaza vartejul de foc al ideilor ... |
| 16.06.2007 |
Al Patrulea Mag - Partea X |
de Alexandra Dumitru |
Plecase cu prima caravana ce-o întâlnise în cale, mergând spre miazazi, spre vechiul regat al faraonilor, acum provincie romana de destula vreme. Fusese un drum greu, cu zile fierbinti si nopti înfrigurate, dar lui nu-i pasa, asa adâncit ... |
| 07.06.2007 |
Al Patrulea Mag - Partea IX |
de Alexandra Dumitru |
Mersese mult; acum acasa era în plina iarna, dar pe drumurile lui soarele fusese înca darnic, raspândind o caldura molcoma. Trecuse ape mari, sau mici, cu piciorul sau cu luntrea... se spalase la izvoare si se ospatase din ... |
| 07.06.2007 |
Cezara - Partea I |
de Mihail Eminescu |
Era-ntr-o dimineata de vara. Marea-si întindea nesfârsita-i albastrime, soarele se ridica încet în seninatatea-adânc-albastra a cerului, florile se trezeau proaspete dupa somnul lung al noptii, stâncele negre de roua abureau si se ... |
| 23.04.2007 |
Al Patrulea Mag - Partea VII" |
de Alexandra Dumitru |
In dimineata aceea, se abatu din drum. Trecuse vadul Istrului de o zi, mânat de un fior ascuns; nu simtea oboseala, desi ragazul somnului avusese clipe putine. Mergea cu pasul sprinten, cu traista pe umeri, mângâind în treacat |
| 23.04.2007 |
Al Patrulea Mag - Partea VIII |
de Alexandra Dumitru |
Trecusera câteva zile bune de când poposise în poienita, dar imaginea celor doi înca nu-l parasise; avea în suflet o unda de durere si nedumerire. De ce îngaduise Zaimoxe una ca aceasta?" Desigur, priceperea lui era omeneasca si |
| 26.02.2007 |
Al Patrulea Mag - Partea VI |
de Alexandra Dumitru |
Când staretul intra în odaie, nelinistea tânarului se mari si atunci Calugarul se hotarî deodata si se duse spre el. Privindu-l drept în luminile ochilor, citi raspunsul. Baiatul tremura usor si disperarea îsi facea loc în sufletul lui ... |
| 25.02.2007 |
Al Patrulea Mag - Partea V |
de Alexandra Dumitru |
Calugarul se pregatea de drum. Isi luase nelipsita traista cu leacuri, un strai nou - haina de sarbatoare - îsi legase nojitele opincilor la picioare, cojocul pe umeri si cusma cu vârful întors îndesata peste plete. Se mai învârti putin prin |
| 24.02.2007 |
Al Patrulea Mag - Partea IV |
de Alexandra Dumitru |
Se apropia primavara. Zapada începuse a se topi si se îndrepta spre începuturi, intrând cuminte în pamânt, în crapaturi de stânca, hranind radacini tinere sau deja crescute în vreme; iar uneori se abandona undelor vioaie ale pârâiaselor |
| 04.02.2007 |
Coana Chirita - Emotii |
de Vasile Alecsandri |
Teatrul reprezinta o odaie mare cu patru usi; una în fund, care da în tinda; una în stânga, pe al doilea plan, care duce în iatacul Chiritei; doua în dreapta, dintre care una, cea pe întâiul plan, se deschide în apartamentul Aristitei si Calipsitei |
| 28.01.2007 |
Coana Chirita - La Bariera Pacurari - Partea II |
de Vasile Alecsandri |
ARISTITA : Neneaca... nu te tulbura, ca iar te-a durea rastul.
CHIRITA : Cum sa nu ma tulbur, Aristito draga... daca m-o lasat în mijlocul drumului, cu catel ... cu ... Ce-o sa facem acum? ... |
| 26.01.2007 |
Coana Chirita - La Bariera Pacurari |
de Vasile Alecsandri |
S L U J I T O R U L (alergând dupa trasura, zice tigancei din coada): Cine zici ca-i în trasura?... T I G A N C A : Cucoana Chirita. S L U J I T O R U L: Cum?... Crita? T I G A N C A : Chirita... surdule. S L U J I T O R U L : Chirita Surdulea?... |
| 26.12.2006 |
Luminile Regelui Edward |
de Lelia Mihail |
Cea mai misterioasa relatare despre manifestarea luminilor- fantoma este cuprinsa in Cronica Regilor Angliei. Regele Edward a fost ucis in anul 978 de catre mama sa vitrega, regina Elfrida, care voia tronul pentru fiul sau. Edward se |
| 15.12.2006 |
Poveste Dacica |
de Andrei Vartic |
Pe-un mal al unei mari, dar tot peste noua mari si noua tari, era odata o împaratie. Si acea împaratie avea tot ce trebuie ca sa nu fie umilita de împaratii din jur: împarat harnic la asezarea tarii si destept în batalii, împarateasa ... |
| 09.11.2006 |
Stapanul "statului vegetal" |
de Artur Silvestri |
Miracolul începe odată cu Începutul "ce se spune" în povești de o măreție aproape antică, înfățișîndu-se ca un fel de pogorîre de sensuri în formă de gesturi ritualice cu, poate mai mult decît ne închipuim, un tîlc criptic, de ritual ... |
| 26.10.2005 |
Voievodul Criptic |
de Artur Silvestri |
În materie de formulă de stăpânire la români, impresia curentă este de prea putină diversitate căci noi, fiind astăzi "republică" si ieri - regat, ar rezulta abia două alcătuiri ce sunt, deopotrivă, necompatibile. Si, cu toate acestea, un tablou |
